Date generale s3e16et
Municipiul Chisinau, centru politic, administrativ, economic, stiintific si cultural al Republicii Moldova, e situat pe 47°2’ latitudine nordica si 28°50’ longitudine de est de la meridianul Greenwich, la o margine a pantei de sud-est a Podisului Central al Moldovei, in zona de silvostepa.
Este strabatut de riul Bic (afluent de dreapta al Nistrului), cu afluentii Durlesti si Bulbocica. Este unul dintre cele mai mari orase din Europa Centrala si de Sud. La 1.I.1984 aici locuiau, pe un teritoriu de 161,2 km2__604,5 mii locuitori, conform recensamintului din 1989__661,4, iar in 1996__662 mii oameni. Este legat prin cai ferate si drumuri auto cu toate municipiile, orasele, centrele raioanele si multe sate din republica, de asemenea__cu centre urbane din Rominia, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Rusia, Belarus s.a. state. Din punct de vedere administrativ este divizat in 5 sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, Riscani si Ciocana. Organul local al puterii de stat este Primaria municipiului (Comitetul Executiv Municipal).

Conditiile naturale
Structura geologica. Orasul se afla in partea centrala a unei structuri geologice din sud-estul Europii, a carei baza este formata din placi de granit si granisuri din epoca arheica, dispusa la o adincime de cca 1150 m sub nivelul marii. Partea superioara a sectiunii geologice a acestei structuri este reprezentata de roci sedimentare din erele siluriana, devoniana, paleogenului si neogenului. De la nord la sud orasul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe intreg teritoriul orasului, au o adincime de la 2 pina la 30 m. Pe pantele vaii riului Bic sunt terase aluviale cu o latime de pina la 1,3 m. Neinsemnate perturbari tectonice, cu amlitudinea de 3-5 m, au fost inregistrate in partea de nord-vest a orasului.
Bogatiile minerale. Pe teritoriul Chisinaului si in imprejurimele lui se afla numeroase zacaminte de materiale de constructii: de var, calcar, piatra bruta de constructie, argila, nisip, pietris. Sunt exploatate 5 zacaminte de piatra si de var stins: la Cricova, Milestii Mici, Chisinau, Fauresti, Goian. Caramida si tigla se produc din materia prima extrasa la carierele din Bubuieci si Milestii Mici, iar nisip, pietris si prundis -; la Cobusca si Vadul lui Voda. Rezervele de ape subterane ale Chisinaului permit aprovizionarea partiala a municipiului cu apa potabila. Din cantitatea totala de apa folosita de chisinauieni, cca 20 la suta revin apelor subterane. In straturile acvatice sarmatice sunt si ape minerale. Apa minerala de tipul Chisinau este intrebuintata pentru tratarea maladiilor gastro -; intestinale .
Relieful. Teritoriul municipiului si al periferiilor lui este impartit in 2 zone: de vest si de sud, care tin de zona Colinei Codrilor, reprezentate de cumpene inguste ale apelor si de pante de teren alunecator, de asemenea, de sectoarele de est si de nord ce se marginesc cu Cimpia Nistrului. O componenta importanta a reliefului Chisinaului il constitue valea Bicului si pantele ei dezmembrate. Partea cea mai mare, de pe malul drept al Bicului, ocupa 3 terase strabatute de citeva vilcele. Zona de nord-vest si partial cea din vest sunt despartite la centru de valea ingusta a riuletului Durlesti. Nu departe de str. Grenoble isi incepe cursul un riulet ce curge prin vilceaua de la Malina Mica. Paralel se afla vilceaua Malina Mare. In partea de sud a orasului se afla vilceaua intinsa Muncesti. Partea din stinga a orasului ocupa 2 terase: prima coboara spre riu; cea de a doua are o altitudine de 60-90 m. Aici a fost construit cartierul Riscani. Panta din stinga a vaii Bicului, pe alocuri pietroase, este intretaiata de mai multe vai si vilcele, orientate mai ales de la nord spre sud.
Clima Chisinaului este temperat continentala. Iarna este blinda, scurta; vara e calduroasa si de lunga durata. Primele observatii meteorologice s-au facut in 1844: sistematic -; la Liceul Real (1886-1940), precum si la Scoala de Vinificatie (1885-1923). Cercetari intense ale climei au inceput in anii de dupa razboi la Statiile meteo de la Riscani (1944-1959), la Revaca (din 1959), precum si la Centrul Hidrometeorologic Chisinau. Lumina solara anuala e de 2215 ore, cea mai puternica si mai indelungata fiind inregistrata in iulie (329 ore), iar cea mai mica -; in decembrie (54 ore) (vezi tabelul ?1). Anual sunt 71 zile fara soare, cele mai multe 40 -; sunt iarna.
Tabelul nr.1
Depunerile atmosferice medii multianuale ,umiditatea relativa,
Numarul de ore cu lumina solara.

Indicatori meteo Lunile anului Anual
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Depuneri atmosferice, mm 26 27 27 36 48 71 60 47 33 33 38 30 110
Umiditatea relativa a aerului (%, medie in 24 de ore) 82 81 74 61 61 64 62 62 66 73 82 84 71
Umiditatea medie (in %, a h. 13) 76 74 62 45 45 48 45 44 46 55 74 79 58
Lumina solara(ore) 70 79 146 201 258 297 329 307 232 168 74 54 2215
In iunie si in septembrie se inregistreaza cite o zi fara soare, pe cind in iulie -; august astfel de zile lipsesc cu desavarsire. Predomina vinturile din directiile de nord si de nord-vest; iarna, uneori, sunt vinturi din sud-est, rezultate din anticiclonul siberean. Viteza medie anuala a vintului oscileaa intre 2,5-4,5 m/s, mai puternice (3,2 m/s). Fiind in februarie -; martie, iar cele mai slabe (2,2 m/s) -; in septembrie-octombrie. Iarna dureaza la Chisinau in medie 78 zile, in unii ani durata ei e de la 31 pina la 123 zile. Temperaturile perioadei de iarna se evedentiaza prin instabilitatea. Temperatura sub -;5 grade sunt posibile din noiembrie pina in martie, dar frigurile alterneaza cu incalziri. Aerul cald vine dinspre Oceanul Atlantic, Marea Mediterana si Marea Neagra, precum si in urma deplasarii cicloanelor de la sud-vest si sud. Cea mai rece luna este ianuarie (temperatura medie -;3,5 grade Celsius; februarie e ceva mai cald -;2,5 grade Celsius). Scaderi bruste ale temperaturii -; pina la -30ºC si mai jos sunt provocate de curentii din directia de nord si din cea din nord-est, viteza medie a carora e de 4-5 m/s. Iarna sunt zile geroase si perioade de acalmie. Primavara incepe la Chisinau in medie de la 1 martie. Din aprilie incepe o crestere intensiva a temperaturii. In mai influenta ei ajunge la 15,8ºC. Primavara dureaza in oras in medie 70 de zile, considerindu-se ca se termina in prima decada a lunii mai. La mijlocul lui mai incepe vara, desi in anumiti ani ea poate incepe mai devreme sau mai tirziu. Temperatura medie in iulie -; e cea mai calduroasa luna -; este de 21,5ºC, in anumite perioade atingind 25º, 30º si 35º. Aceste limite sunt caracteristice mai ales pentru perioada iunie-august. Temperatura de 25ºC si mai sus se mentine timp de 15, 20, 22 zile, iar de 30ºC si mai mult - timp de 4, 6, 7 zile (vezi tabelul ? 2).
Tabelul nr. 2
Temperaturile multianuala si extremala a aerului, ºC
Indicatori meteo Lunile anului Anual
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Temperatura medie -3,5 -;2,5 2,6 9,5 15,8 19,3 21,5 20,7 15,9 10,1 3,9 -;0,9 9,4
Temperatura maxima absoluta 15 16 25 32 36 37 39 39 37 33 28 16 39
Temperatura minima absoluta -30 -32 -23 -9 -2 4 8 7 -1 -16 -22 -22 -32

In total, in perioada calda se inregistreaza 87 zile cu temperatura 25ºC. Caldurile (temperatura de 30ºC si mai mult) sunt conditionate de patrunderea aerului uscat continental sua a aerului tropical din periferiile de sud sau de vest ale anticicloanelor din Asia Centrala sau din Africa de Nord. Vara se termina, de obicei, in a doua decada a lunii septembrie. Temperatura medie sub 15ºC este considerata ca inceputul toamnei. La Chisinau toamna soseste in jurul datei de 20 septembrie. Coborirea temperaturii de la 10ºC la 5ºC are loc pe parcursul a 29 de zile. Sfirsitul toamnei se caracterizeaza prin depuneri atmosferice de lunga durata. Umiditatea relativa a aerului are o subliniata deplasare anuala. Cea mai importanta -; 82-88 la suta -; se inregistreaza iarna. In perioada calda (din aprilie pina in septembrie) umiditatea relativa constitue 61-66 la suta. Vara umeditatea cea mai mare - 64 la suta -; se inregistreaza in iunie, cind sunt multe depuneri atmosferice. Umeditatea minima, egala cu 61 la suta, se inregistreaza in aprilie-mai si nu coincide cu Majoritatea lor (77 la suta) revin perioadei calde. Iarna si ninge, ploua: in ianuarie zapezile constitue 26 la suta din totalul depunerilor atmosferice, in decembrie -; 51 la suta. Cantitatea minima de depuneri (26 mm) se inregistreaza in ianuarie si a maximei (71 mm) -; in iunie. Depunerile din lunile de vara au caracter torential. Prima zapada cade la inceputul lui decembrie, dar nu ninge zilnic. Cantitatea depunerilor anuale in oras (480 mm) este cu 20 -; 40 mm mai mare decit in imprejurirele lui. Iarna predomina vremea posomorita: 16 zile posomorite in ianuari, 18 -; in decembrie. In perioada calda numarul zilelor posomorite scade brusc, pina sa 4 zile in lunile iulie, august, septembrie.. In medie, temperatura in Chisinau este cu 0,7ºC mai inalta decit in imprejurimile lui.

Directia vintului in Chisinau
(in timpul anului)
Cifrele si sagetile indica gradul de repetare a vintului in procente din numarul total de observasii farp acalmii.

Apele curgatoare din Chisinau fac parte din Bazinul Nistrului.
Prin Chisinau curge riul Bic, iar la periferia lui de sud-vest -; riul Isnovat, afluent de dreapta al Bicului. In zona suburbana a municipiului au fost amenajate rezervoarele de apa de la Ghidighici si de la Ialoveni ca locuri de recreere si argument. La inceputul anilor 50 in partea de sud-vest a orasului a fost amenajat Lacul Comsomolului (Valea Morilor). In parcurile din cartierile Riscani si Botanica, la Bariera Sculeni au fost construite cascade cu mici lacuri naturale.
Fauna. Pe teritoriul Chisinaului au fost inregistrate 27 specii de mamifere, 75 specii de pasari si 14 specii de reptile si amfibii. Dintre tiritoare se intilnesc mai des cirtitele, aricii, soarecii-de-cimp, liliecii, diferite rozatoare, veveritele s.a., dintre animalele de prada: nevastuicile, dihorii, jderii. Isi fac cuib 53 specii de pasari, altele sunt migratoare, altele obisnuesc sa ramana numai in timpul iernii. In ultimii ani a sporit considerabil numarul porumbeilor de padure,lastunilor, graurilor, vrabiilor. S-au format populatii orasenesti de grauri si de ciori-de-cimp, care, de la inceputul anilor 60 , ierneaza an de an la Chisinau. Componenta reptilelor si amfibiilor nu este prea bogata. Cel mai des se intilnesc sopirlele, serpii, broastele, broastele de riu, broastele testoase, broastele riioase. In lacul Valea Morilor (fost “al Comsomolului”) si in cel de la Ghidighici sunt circa 20 specii de pesti. In rezervoarele de apa din oras vietuesc: babusca, platica, soreanul, carasul, rasparul, bibanul, crapul, rosioara s.a. Se intilnesc diferiti fluturi si gindaci, inclusiv vatamatori ai faunei (paduchi de planta, capuse, viermi de matase etc.). In anumiti ani apar in masa buburuze si fluturi albi americani.
Populatia Chisinaului (Ion Dron). Chisinaul, de la prima sa atestare cronologica (17 iulie 1436) in calitate de localitate, asezata pe malurile riului Bic, a avut un caracter etnic rominesc. Moldovenii aici, in ciuda tuturor vicisitudinilor (razboaie, incendieri, incorporari fortate in componenta Imperiului Rus, deportari, foamete organizata etc.), intodeauna au fost majoritari prin numar fata de orice alt grup de populatie straina, asezata, aici cu mult mai tirziu. In a doua jumatate a sec. XVIII in Chisinau, in timpul razboaielor ruso-turce ce aveau loc pe teritoriul Moldovei, incep a se stabili reprezentantilor unor grupuri alogene, migrate incoace de pe alte meleaguri, in special sirbi, bulgari, greci, armeni, bajenari din diferite regiuni ale Imperiului Rus.
In 1772 in cele 114 gospodari inregistrate, pe linga rominii moldoveni bastinasi, in Chisinau mai erau asezate deja 10 familii de armeni, 3 de”sirbi si jidovi”, 3 de tigani si o familie a unui grec;nici un rus si nici un ucrainean. In 1774 , in urma razboiului ruso-turc din 1768 -; ’74 si a inlesniriloracordate de administratia rusa tarista de ocupatie pentru migranti si bajenari straini de tot felul, la Chisinau in categoria celor 104 birnici (capi de familie) sunt inregistrati deja 2 greci, 1 sirb, 25 armeni si 16 “jidovi”. In rindul celor 40 rufeturi (mambri ai unei corporatii de breslasi) se gasea doar un grec; in categoria strainilor se mai aflau 6 sigani si un sirb, numarul familiilor de romini moldoveni, atingind cifra de 111. De mentionat ca in limitele Chisinaului, la finile sec. XVIII si chiar la inceputul sec. XIX, inca nu erau incluse statele si catunele Durlesti, Buiucani, Visterniceni, Ghetioani, Vovinteni s.a. in care rominiimoldovenipreponderau net. O data cu includerea fortata in componenta Imperiului Rus in 1791-1806, iar dejure in 1812, a paminturilor Moldovei feudale situate la est de Prut, populatia Chisinaului, oras devenit centru al noii regiuni Basarabe din 1818 si resedinta de gubernie a Rusiei tariste din 1873, creste vertiginos in urma sporirei mecanice in numarul de locuitori, in mare parte admigrati din diferite colturi ale Imperiului Rus. Conform dateleo statistice, nu tocmai adecvate realitatii, numarul populatie pe ani se schimba in felul urmator:

Anul Oameni, mii Anul Oameni, mii
1822 7,0 1939 109,8/112,0
1818 18,5 1950 134,0
1828 21,2 1959 216,0
1835 34,0 1960 226,9
1844 52,1 1963 253,5
1851 58,8 1970 356,3
1861 93,4 1972 400,0
1865 94,0 1980 519,2
1870 102,4 1984 604,5
1897 108,5 1989 661,4
1902 131,3 1991 676,7
1912 121,2 1992 667,1
1913 116,5 1993 663,4
1919 133,0 1996(Ianuarie) 661,9
1923 133,0 1996(Aprilie) 662,5
1930 114,8

In 1859 Chisinaul ocupa locul 5 printre orasile Imperiului Rus, dupa numarul de locuietori cedind doar in fata Petersburgului, Odesei si Rigai. In prezent Chisinaul este al doilea oras ca marimea a populatiei in limitele spatiului etnic Romanesc, cedind intietatea doar Bucurestiului. Fenomenul descresterii numerice a populatiei orasului Chisinau este explicat si prin numarul nou-nascutilor (afara de nascuti morsi) aflat in descrestere la 1000 de locuietori fata de numarul celor decedati.

Legenda Anii
1950 1960 1990 1991 1992
Numarul nou-nascutilor la 1000 de locuitori (fara cei nascuti morti)Numarul celor decedatiSporul natural al populatieiNumarul casatoriilor inregistrateNumarul divorturilor inregistrate 28,511,317,216,80,9 20,05,814,212,92,7 16,46,99,611,85,7 15,07,08,010,76,1 14,26,87,49,66,9

In Chisinau numarul femeiilor in comparatie cu numarul barbatilor este ceva mai ridicat si in decursul unor ani se prezinta astfel:
1919/1923 1959 1989

Femei, mii 74,4 117,8 342,19
Barbati, mii 58,5 98,2 319,22

Daca pina la venirea rusilor taristi, in anii 1769-74, Chisinaul continua a fi o localitate ‘pur moldoveneasca’, atunci pe la mijlocul sec. XIX, conform unor date statistice, nici pe departe exacte, in Chisinau locuiau: 7562 romini moldoveni, 2121 rusi, 1912 bulgari, 927 evrei si 1740 alti alogeni

Grupuri de populatie Anii
1930 1959 1970 1979 1989
Romani moldoveniRusiUcraineniEvrei BulgariGagauziAltiiTotal 42,0%17,0%0.0,5%35,0%0,005%0,003%5,99%100% 32,3%32,2%12,0%19,9%0,8%0,7%2,1%100% 37,2%30,7%14,2%14,0%1,1%0,7%2,1%100% 42,0%30,0%15,0%8,5% 4,5%100% 49,0%26,0%14,0%5,4%1,1%0,8%3,3%100%

Facem tot aici si o trecere in revista a structurii nationale (etnice) a localitatilor subordonate orasului Chisinau, conform Legii privind organizarea adminmistrativ-teritoriala a Republicii Moldova, care alimenteaza capitala republicii atit cu populatie stabila cit si cu popuilatia flotata.

Denumirea localitatilorsubordonate Chisinaului Total Rominii moldoveni Alt grup mai insemnat de populatie
Oraselul CodruOraselul CricovaOraselul DurlestiOraselul SingeraOraselul Vadu lui VodaOraselul VatraSatul BicSatul BubuieciSatul BunetSatul CerobotaSatul CheltuitoriSatul CeorescuSatul CondritaSatul CruzesttiSatul DobrogeaSatul FaurestiSatul GhidighiciSatul GoianSatul RevacaSatul TohatinSatul GratiestiSatul HuilboacaSatul Colonita