La sud de zona tundrei se desfasoara taigaua -; o vasta padure de conifere , care se asterne de la Pacific pana la Atlantic, reprezintand cea mai intinsa formatiune vegetal din Cabada. Zona padurilor de conifere se subimparte in doua subzone : una apuseana, cuprinzand regiunea Cordilierilor litorali si a Muntilor Stancosi, in care domina padurile de conifere compuse din bratul Douglas, pini, cedri si bradul negru; si o alta, in rasarit, alcatuit din brazi ( albi si negri ), zade, pini de piatra etc. r9y6yk
Pe vaile raurilor apar si numeroase desisuri de arini si salcii.
Un calotor roman care a calotorit prin taigaua canadiana din nordul orasului Quebec, prin care a trecut in timpul verii :
“Padurea de conifere este sumbra si posomorata . Numai coaja alba, varuita, a mesteacanului asterne pete de lumina pe fondul clar obscur. Atmosfera grea, hieratica, de catedrala. Sub copaci muschi, ferigi si ciuperci intind un covor palid limfatic. Din cand in cand masina surprinde fiare cu blana abundenta care se salveaza de tainitele tufisurilor ori de fug buimace sub copaci. Tacerea deplina, apasatoare, ca de basm fermeat. Nu canta nici o pasere, iar vantul s-a oprit si el inmarmurit. Trecem din cand in cand peste rauri reci si negre. La maluri plutesc si acum, uitate de vreme, frunze uscate din toamna trecuta. Din stufarisuri si mlastini nici o vietate nusi i-a zborul. Totul e atat de incremenit, incat miscarile noastre si ale masinilor par stranii. Cand automobilul se opreste si glasul nostru amuteste tacerea ajunge totala, abstracta. Totul lasa o impresie de irealitate, existenta faxtice, artificiala; lumea adormita, incremenita de bagheta unui vrajitor ca in povestile copilariei.”
Peisajul lor capata totusi un farmec deosebit dupa anotimpuri. Iarna tinuturile iluminate de aurora boreala , se imbogatesc cu draperiile unui décor fereec, ireal care te indeamna la contemplare. Din aprilie, cand gheata lacurilor incepe sa se desgheate atunci miile de rausoare isi pornesc apele, pana in iunie, cand verdele crud al frunzelor de brad, reinvie de razele soarelui, raspandesc mireasma florilor, a primaverii proaspete, peisajul se insufleteste si se transforma vazund cu ochii : zapada care se topeste; mirosul pamantului proaspat care musteste sub picoare si auzul fermacator de viata desisurilor padurilor.
In sudul regiunii, unde se intind padurile de conifere, dela Oceanul Antlantic pana la depresiunea lacului Winnipeg, apare zona padurilor amestecate -;conifere si foioase. Speciilor de conifere li se alatura mesteacanul galben, frasinul, fagul, artarul dulce, teiul si altele. In regiunea sudica a Canadei, aceste paduri au suferit multe distrugeri din cauza defrisarillor si a incediilor.
In partile sudice a regiunii Quebec si Ontario, unde se desfasoara activitatea economica cea mai importanta si unde traieste si populatia cea mai numeroasa, infatisarea de odinioara a padurilor se schimba neincetat . Pe langa formatiunile de paduri amestecate si alaturi de peticele ramase in urma despaduririlor masive, se ivesc campiile de verdeata ale pasiunilor si tarlalelor cultivate; din loc in loc apar si palcuri de arbusti si pomi fructiferi care completeaza decorul variat la acestei regiuni.
Nicaieri pe intinsul teritoriu a Canadei nu se va intalnii o varietate mai mare ca in regiunea Marilor Lacuri si a fluviului Sf. Laurentiu. Splendoarea peisajului canadian, toamna ,atmosfera este aproape peste tot calma , zilele sunt caldute si cu bruma, iar noptile sunt racoroase. Padurile de amestec si artar, sterjar si tufele de arbusti, atinse de primele geruri isi schimba haian frunzisurilor intr-o gama de culori deosebit de frumoase si variate. Dela inceputul lunii septembrie si pana la inceputul lui octombrie, cat tine toamna insorita a acestei regiuni, nu stii ce sa admiri mai intai : culorile aprinse-argintiu si galben-verzui ale copacilor, ale arbustilor si ale ierburilor caracteristice acestor zone, sau tonurile galben-auriu si rasu-purpuriu ale florilor. Asociatiile orbitoare de culor se intalnesc, aici, intr-o simfonie cromatica ca contrasteaza net cu monotonia si uniformitatea periilor din vest si a padirilor de conifere din nord.
Cedrul este o specie de conifere care creste pe coasta Oceanului Pacific, avand inaltimea de 40-50 m si si ramurile coranei rasfirate in laturi. Trunchiul sau falnic si gros este intrebuintat de mult timp ca lemn de constructie, indeosebi pentru corabii.
Fauna canadiana este in general saraca incea ce consta numarul de specii si familii. Se cunosc cateva zeci de familii de vertebreate, dintre care numeroase manifere , multe familii de pasari , reptile si amfibieni. Unele din speciile cele mai cunoscute prezinta afinitatea cu fauna regiunilor nordice ale Europei si Asiei .
Fauna poarta emprenta mediului natural al formatiunilor vegetale carora le apartine.
In taiga traiesc manifere cu blanuri scumpe: vulpea roasie, neagra si argintie, alaturi de hermelina, ursul negru, cenusiu si brun, lupul, rasul si jderul canadian, sconcul, castorul, iepurele, veverita etc. Acestora li se alatura elanul american, cerbul de munte si cunoscutul ren canadian sau caribul.Fauna este rara si adaptata frigului : mamifere cu blana deasa mai ales ursul brun, erbivore care vin iarna din tundra, pasari care sosesc vara din sud, multe furnici si multi tantari vara. Taigaua e bogata in animale cu blana ca : samurul, veverita, vulpea, hermina. Ea mai e si casa ursului, sobolanului cu miros de mosc si a lupului.
In zona taigalei din masivul Cordilierilor se intalnesc, Ointre animalele caracteristice, capra de zapada si berbecul de munte .
Cele mai raspandite pasari din zona padurilor sunt: cocosul si gainusa de munte, ciocanitoarea , sfredelusul etc.
Numoroase rauri si lacuri care uda pamuntul taigauei sunt bogate in peste. Cele mai cunoscute specii de pesti cu insemnatate industriala sunt : somonul si batagul.
Canada este renumita in comerul mondial ca mare exportatoare de blanuri si de peste.
Vietatile care traiesc in sol,dominante sunt protozoarele, nematodele, rotiferele si tardigradele. Aceste organisme traiesc in apa solului. Fauna solului padurii boreale se distinge datorita lipsei unei largi categorii de nevertebrate cum ar fi millipedele, isopodele, si ramele in special in centrul si nordul taigalei. Nevertebratele mai mari indeplinesc functia de zdrentuire a gunoaielor formate din frunze din solul padurii pe care le trece prin mate. Ca rezultat al acestei activitati un strat subtire acumulat pe o perioada de cativa ani de zile format din plante partial descompuse este caracteristic solului padurii boreale. Fungii sunt organismele dominante cu sarcina de a descompune gunoaiele padurii boreale, dar curente de sporire a bacteriilor raspund factorilor beneficiu. Aceste animale ale solului nu ataca direct gunoiul padurii ci isi exercita influenta prin roadere. Rata descompunerii in solul padurii boreale nu mentin pace cu rata productiei, cauzand astfel o acumulare progresiva de materie organica. La adancime medie de etajul padurii mici nevertebrate, in special larve dipterane, consuma partial sau scheletonizeaza gunoiul de frunze inaintea devenirii lor ca adulti. Bogatia solului si intreaga biomasa a organismelor solului sunt mult mai mici in zona padurii boreale decat la latitudini mai mici. Padurile boreale s unt estimate ca contin aproape 18% din intreaga biomasa a pamantului.
Solurile taigauei este raspandit de solurile potzolurile a caror fertilitate slaba stanjeneste dezvoltarea culturilor, si asa de reduse in aceast pati, din cauz frigului si a populatiei foarte rare , descompune incet, producand acid humic. Strecurandu-se in jos, apa freatica acida indeparteaza fierul si calciu din straturile superioare, fapt ce are ca rezultat culoarea palida a solurilor. Ca urmare predomina solurile podzolice.