Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




loading...


Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
GRUPA FAGARASILOR
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Este marginita la est de Valea Dambovitei, la vest de Valea Oltului, la nord de Depresiunea colinara a Transilvaniei, iar la sud Subcarpatii Getici. Este cea mai inalta grupa montana din Carpatii Meridionali, avand, pe langa cele 2 varfuri (Moldoveanu si Negoiu de 2544 m respectiv 2535 m), mai multe inaltimi de peste 2500 m. Din aceasta grupa fac parte m-tii Fagaras in nord, si o serie de culmi mai joase, situate in sud (dintre care, m-tii Iezer sunt cei mai inlati si masivi). Muntii Fagaras au o creasta centrala, orientata est-vest, unde inaltimile se mentin la peste 2000 m, accesul este foarte dificil si relieful foarte accidentat. i1o2oz
Creasta muntilor Fagaras si zona inalta a Muntilor Iezer au un relief glaciar foarte dezvoltat. Intre muntii Fagaras, Cozia si Lotrului, pe Valea Oltului, se afla depresiunea Lovistei.
Din M-tii Fagaras izvorasc Argesul si Dambovita, precum si o multime de rauri scurte ce trec prin Depresiunea Fagarasului si se varsa in Olt. Tot aici mai intalnim cativa afluenti ai Argesului lacurlei glaciare Podragu Mare, Balea, Iezer.
In sens geografic larg, prin Masivul Fagarasului se intelege intregul complex muntos din Carpatii Meridionali cuprins intre raurile Olt, la vest, si Barsa Grosetului si Dambovita, la est. In cadrul acestui spatiu, se disting doua siruri de munti aproape paralele, unul nordic, al Muntilor Fagarasului, si unul sudic, constituit din sirul Muntilor Cozia-Frunti-Ghitu, continuat prin Masivul Iezer-Papusa. Intre cele doua siruri de munti se afla Culoarul Lovistei format din ultimele prelungiri ale lantului fagarasan.In nord, fata de Depresiunea Fagaras, limita este formata dintr-un abrupt cvasirectilin,cu o denivelare de circa 800 de metri, sub care se dezvolta o fasie piemontana.
Umerii dezvoltati la 1400 m pe cristalin evidentiaza contactul litologic si tectonic. De asemenea, se remarca prezenta padurilor de fag si conifere care coboara pana la limita depresiunii.
Baza abruptului Fagarasului este marcata si de inversiuni de temperatura, circulatia descendenta a maselor de aer (foehnul) facandu-se simtita in jumatatea nordica a Depresiunii Fagarasului, unde asezarile se indesesc si unde predomina terenurile arabileMuntii Fagaras intra in contact, in partea sudica, prin Muntii Cozia, Frunti, Ghitu si Iezer, cu Subcarpatii Getici: o suita de pinteni prelungi cu altitudini de 1000 m in alternanta cu culoare de vale pe care la baza muntelui se insinueaza depresiunile. Pintenii subcarpatici formeaza o trepta de racord fata de munte, diferentiata altimetric in functie de natura petrografca. Depresiunile de contact accentueaza diferenta dintre munte si Subcarpati ( Depresiunea Campulung pe Rau Targului, bazinul Corbi-Nucsoara pe Rau Doamnei, Bradet-Bradulet, culoar depresionar aliniat pe Valsan, depresiunile Capataneni-Arefu pe Arges, Salatruc pe Topolog si Jiblea pe Olt si Coisca). Contrastul inscris in peisaj este grupat de asezarile grupate pe fundul acestor areale depresionare, de specializarea lor in pomicultura, cresterea animalelor si prelucrarea lemnului. Aspecte mai complexe apar in cadrul limitei de est, unde muntii Fagaras intra in contact cu unitati distincte - Culoarul Bran - Rucar - Dragoslavele, Masivul Piatra Craiului si Muntii Persani. In cea mai mare parte, limta se insinueaza pe Dambovita si pe afluentii acestora, precum si pe Barsa, unde ia aspectul unui culoar suspendat, intrerupt de curmaturi, denumit si depresiunea de contact a Dambovitei si Barsei. Sectorul nord-estic il formeaza Culoarul Tamasului desfasurat pe Dambovita, pe Tamas, curmatura Tamasului (1 370 m) si Barsa si Culoarul Oticului catre vest desparte masivele
Fagaras si Iezer. Platforma Braneana patrunde in acesta zona de contact unde desemneaza, la 1200 m, un culoar denivelat datorita eterogenitatii petrografice si tectonicii foarte variate. Acest nivel este dominat de suprafata Rau Ses 1600 m, ceea ce confirma existenta unui culoar miocen intre Fagaras si Piatra Craiului. Fiind delimitat strict de masive inalte, acest culoar pasreaza aceeasi vegetatie formata din paduri de conifere si fag. Prezenta unor bazine ca cel de la satic, vechile drumuri de transhumanta care legau Depresiunea Brasovului, prin valea Barsei de cursul superior al Dambovitei, toate au favorizat transformarea unor vechi salase in asezari permanenteDespaduririle masive efectuate de la inceputul secolului nostru, plutaritul pe Dambovita, soseaua forestiera au introdus noi aspecte de peisaj. In prezent acumularea de apa de la Pecineagu, efectuata pentru valorificarea potentialului hidroenergetic al Dambovitei, alaturi de expoatarea echilibrata a fondului forestier, pastoral, cinegetic si piscicol, au contribuit la introducerea eficienta in circuitul economic a acestui sector de limita.
Clima





Elementele climei cunosc in Muntii Fagaras -; Iezer, ca si in toate masivele muntoase, o etajare determinta de altitudine. Astfel se poate vorbi de un climat al padurilor de foioase, de unul al padurilor de conifere si, in sfarsit, de un climat al pajistilor alpine.
Masivul pune stavila atat maselor de aer rece si umed ce vin dinspre Atlantic si marile nordului, retinandu-le mai mult povarnisul nordic, cat si celor mediteraneene si tropicale pe care le opreste pe latura lui sudica. De aceea, pe versantul nordic este un climat dinamic, agitat, umed,rece, iar pe versantul sudic, unul mai moderat, mai calm si mai inseninat.Temperatura aerului scade de la poale spre crestetul muntilor. Media anuala este de 4 -; 6o C in etajul padurilor de fag, de 2 -; 4o C in etajul molidului si in jur de 0o C in zona pajstilor alpine. Lunile cele mai calduroase sunt iulie si august, iar cele mai iar cele mai racoroase, ianuarie si februarie. Vantul bate aproape permanent pe creasta, provocand innorari. Calmul absolut este o raritate in acesti munti. Primavara, zidul muntos, intrerpus in fata maselor de aer cald dinspre sud, creeaza efecte de föhn pe versantul nordic, provocand topirea brusca a zapezilor.

Precipitatiile sunt relativ bogate in Muntii Fagaras -; Iezer, mai abundente in latura vestica decat in cea estica. Ploile au cea mai mare frecventa in lunile de la inceputul verii si cea mai mica spre toamna, in septembrie. Ninsorile incep sa cada la sfarsitul lui septembrie. Practic, se instaleaza pe creste din septembrie-octombrie si dureaza pana la sfarsitul lunii mai si inceputul lui iunie. In urma ninsorilor abundente se pot produce adeseori avlanse.
Flora
La poalele muntilor se afla etajul padurilor de gorun, in care pe locuri umede se instaleaza stejarul. In Depresiunea Fagarasului se afla unul dintre cele mai interesante resturi ale vechilor paduri de stejar, astazi rezervatie naturala: Dumbrava Vadului (Poiana cu Narcise sau Poiana cu Coprine).
Este o rariste de stejar inundata la jumatatea lunii mai de o adevarata mare de narcise. Mai sus, intre 600 si 1 300 m se defasoara etajul padurilor de fag. Pe latura sudica, padurile sunt pure sau numai ici-colo in amestec cu conifere, pe cand in Transilvania, molidul si bradul patrund in padurea de fag pana la poalele muntelui; cateodata, cum ar fi pe vaile Brescioarei si Pojortei, prin padurea de fag gasim si zada, conifer cu frunze cazatoare. Prin taieturi invadeza aproape pretutindeni plopul tremurator si mesteacanul. Pe vai patrund, venind dinspre dealuri, aninul negru si aninul alb. Adesea gasim si salcia capreasca, cu frunze late ca de mar. Acolo unde solul este mai bun si mai gras, prin padurile de fag, intalnim,in locul afinisurilor, tufe delicate de napraznic. In acelasi etaj, prin locurile umede, de-a lungul vailor si potecilor, intalnim adeseori slabanogul, cu flori galbene si teci gata sa explodeze la cea mai mica atingere.Pajistile din etajul padurilor de fag sunt dominate de paisul rosu si campanule, cu splendide flori albastre violacee. De-a lungul vailor cu grohotisuri si bolovanisuri de calcar, isi raspandesc mirosul de vanilie florile de carmin ale sangelui voinicului.
De la 1 300 -; 1 350 m pana la 1 700 m altitudine, intalnim etajul molidului. In desisurile sale intunecoase nu-si au locul prea multe flori. Pe marginea potecilor sau in locuri mai insorite,dar umede, intalnim paralute de munte albe.
De la 1 300 -; 1 350 m pana la 1 700 m altitudine, intalnim etajul molidului. In desisurile sale intunecoase nu-si au locul prea multe flori. Pe marginea potecilor sau in locuri mai insorite,dar umede, intalnim paralute de munte albe.
Pe vai umede si umbroase, de-a lungul torentilor, creste viguroasa, ajungand pana la 2 m inaltime si avand frunze late, de pana la 30 cm diametru,laptucul oii, cu flori mari galbene.



Catre limita superioara, padurea de molid se rareste treptat.
Urmeaza etajul alpin inferior, ce se continua de la limta de sus a padurilor pana la 2 200 m altitudine. Altadata era aici imparatia jnepenilor, care se pastreaza si astazi in desisuri, pe coastele priporoase si prin caldari. In acest etaj sunt foarte raspandite tufarisurile scunde de ericacee, si anume: afinul si merisorul. Ceva mai rar intalnim si plante din alte familii, ca ienuparul pitic, aninul de munte.
In pajistile din etajul alpin inferior, covorul verde este alcatuit din graminee. In preajma padurilor domina teposica si paisul rosu. Mai sus insa, dominante sunt parusca si iarba stancilor. Primavara infloresc brandusele, ciubotica cucului si bulbucii de munte.
Dincolo de 2 200 m si pana la crestele cele mai inalte de peste 2 500 m, in etajul alpin superior, tufarisurile lemnoase devin din ce in ce mai rare. Cele mai des intalnite sunt tufarisurile de tundra alpina intinse pe pamant. Pasunile sunt dominate de coarna. Florile din acest etaj sunt de o delicatete neasemuita: degetarutii care apar primavara, ochiul gainii, campanulele. In iulie infloresc martisorul galben si sclipetii de munte.
Una din marile podoabe ale Fagarasului, foarte raspandita in zona alpina este bujorul de munte, planta ocrotita, ce infloreste in iunie -; iulie.
Fauna
Fauna muntilor Fagaras cunoaste, desi mai putin pregnant ca vegetatia, o ditributie zonala altitudinala.
Dintre mamifere, caprioara nu urca decat rareori mai sus de braul padurilor de fag. Cerbul ajunge, in schimb, pana la limita superioara a padurilor. Mistretul este si el adeseori intalnit, cu precadere, in padurile de la poalele muntilor. Dintre feline, cele mai frecvente sunt pisica salbatica si jderul de copac, comune atat padurilor de foioase cat si celor de molid. Nu lipseste nici rasul care urca uneori pana la golul alpin. Nelipsiti din padurile de fag sunt lupul si vulpea. Ursul, cel mai mare dintre mamifere , se adaposteste ziua prin desisurile padurilor si noaptea iese in cautarea pradei, in jurul stanilor. In golul alpin este imparatia caprei negre, specie ocrotita.
In padurile de foioase sunt mai frecvente: cinteza, sturzul de vasc, pitigoiul, mierla. In partile cele mai pustii ale padurii, evitand cararile muntilor, se afla cocosul de munte, pasare rara, ocrotita de lege. Deasupra crestelor se intinde spatiul vulturilor plesuvi si al acvilelor de munte.
Pestii sunt reprezentati in primul rand de pastravi, care se afla in cursul superior al tuturor raurilor si paraielor si in mai multe lacuri glaciare.
Reteaua hidrografica
Raurile si lacurile de baraj.
Cantitatea mare de precipitatii (inclusiv apa zapezilor al caror strat anual -; insumat -; ar depasi 7-8 m inaltime) s-a rasfrant in formarea unei retele dese de izvoare si vai drenate. Pe tot cuprinsul masivului se gasesc, in caldarile de sub creasta, izvoare sau lacuri cu apa limpede, sau zacatori, in care zapada intarzie pana vara tarziu, pastrandu-se uneori de la an la an.
Raurile au debite permanente destul de mari, dar primavara si vara,din mai pana in iulie, cand topirea zapezilor este mai intensa si cand ploile sunt mai abundente, debitele sunt mai mari.Apele masivului se aduna in numai doua vai: a Oltului, care culege apele de pe versantii de nord, de vest si de sud-vest, si a Argesului, caruia ii raman cele dinspre sud.
OLTUL si afluentii sai de pe versantul nordic.
In Transilvania, inainte de a se avanta in stransura muntilor pentru a trece in "Tara Romaneasca", spre Dunare, Oltul isi poarta lenes apele, pe un curs meandrat si potolit prin sesul Depresiunii Fagarasului, paralel cu culmea Muntilor Fagarasului. Aici el aduna apele intregului versant fagarasan prin circa 30 de afluenti.Densitatea retelei hidrografice este de peste 0,8 km/kmp. Nicaieri in Carpati nu se mai realizeaza o astfel de densitate a retelei hidrografice. De la sfarsitul lui martie si pana in iunie raurile montane dreneaza o cantitate enorma de apa, provocand adeseori, pe fundul depresiunii, inundatii, deoarece cursul lenes al Oltului nu poate prelua aceasta cantitate fara a iesi din matca.



OLTUL si afluentii sai din defileu.
La granita de vest a masivului fagarasan, la Podu Olt si Boita -; Turnu Rosu, Oltul se orienteza brusc spre sud si, taind in curmezis cutele muntilor, ii strapunge prin defileul de la Turnu Rosu -; Caineni. Intre Boita si Caineni, Oltul primeste din Muntii Fagarasului apele Stambei, vailor Marului, Boului, Fratelui, Curpanului si Cotilor, venite toate de sub Chica Pietrelor si Strambanu. Topologul este ultimul afluent fagarasan al Oltului.
ARGESUL si afluentii sai de pe versantul sudic.
Apele varsantului sudic al al Muntilor Fagarasului se aduna in numai patru rauri puternice care razbesc spre sud in dealuri: Argesul propriu-zis, Valsanul, Raul Doamnei si Dambovita.
LACUL DE ACUMULARE VIDRARU.
In anul 1966 afost desavarsita una din cele mai mari lucrari hiodroenergetice din tara: barajul de la intrarea in cheile Argesului. Pentru a asigura volumul de apa prevazut pentru lac, au fost construite baraje, lacuri de acumulare, captari si conducte de aductiune dinspre rauri vecine Argesului: Topologul, Valsanul, Cernatul, Raul Doamnei, Baciu si altele.
DAMBOVITA.
Dambovita isi are izvoarele intre ultimele prelungiri estice ale Muntilor Fagarasului si Masivului Iezer-Papusa. Izvoarele sale de inceput sunt Boarcasului, care vine de sub Curmatura Oticului si Valea Vladului care se trage dinspre Curmatura Bratilei. Unite, aceste doua rauri dau Dambovita. La obarsie,ea curge pe directia SV -; NE, apoi trece pe sub Piatra Craiului, catre Podu Dambovitei -; Rucar, pe un curs presarat cu chei, repezisuri, lacuri de acumulare, cantoane forestiere si case de vanatoare. Cursul sau este insotit de o sosea forestiera care urca pana la punctul de nastere a Dambovitei, la confluenta Boarcasului cu Valea Vladului.
LACURILE ALPINE
In caldarile si pe treptele vailor glaciare se intalnesc adeseori lacuri ascunse in causul cuvetelor sau in spatele pragurilor ramase de pe urma ghetarilor din cuaternar. Apa lor, stransa din apa zapezilor si din ploi, este curata si buna de baut. Ele au totdeauna, dar mai ales primavara si iarna, o transparenta extraordinara. Aproape fara exceptie, ele isi daruie apele paraielor, carora le asigura debite constante.
Lacurile de pe versantul nordic.
Lacul Urlea situat la 2170 m altitudine in circul de obarsie al vailor Urlea si Pojorta, are adancimea maxima 4,05 m si o suprafata de 20 150 m2.
In caldarea Podragului se afla patru ochiuri de apa, doua pe tapsane si in spatele acesteia, si alte doua, Podragul Mare si Podragul Mic, in partea centrala a circului superior, in mijlocul unui relief haotic, la 2140 m altitudine. Ele au o adancime de 15,5 respectiv 3,9 m si sunt legate printr-un emisar lung de 31 m.Lacul Balea situat la 2034 m altitudine, cu o adancime maxima de 11,35 m,si cu o suprafata de 46 508 mp este considerat unul dintre cele mai frumoase lacuri alpine din masiv. Chiar pe langa lac trece Transfagarasanul.



loading...





Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite