Situata in comuna Muereasca, la 25 km de Rm. Valcea, Manastirea Frasinei are
de fapt doua biserici. t7q23qq
Biserica Manastirii Frasinei, zisa si Biserica Mare, avand hramul ”Adormirea
Maicii Domnului”, cu intreg ansamblul de cladiri, in forma de cetate,
este ctitoria Sfantului Calinic de la Cernica, episcopul Ramnicului, care a
construit-o intre anii 1860-1863, an in care o si sfinteste. Pictura, facuta
in ulei de pictorul ardelean Misu Pop, in stilul lui Tattarascu, a fost spalata
in anul 1968 de pictorul Aritium Avachian. Aceasta biserica este monument istoric.
Biserica schitului vechi, cu hramul ”Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul”,
a fost construita din lemn de calugarii bulgari Ilarion si Stefan, in anul 1710
si reconstruita din zid in anii 1762-1763 de Carstea Iovipali si Damian Iovipali,
frati hagii din Ramnic, impreuna cu Nicolita Iovipali, fiul lui Carstea, avand
binecuvantarea episcopului de Ramnic, Filaret. In jurul acestui schit au existat
chilii care insa nu s-au pastrat. Din anul 1787, din timpul razboiului ruso-turc,
schitul este pustiit si ramane parasit pana in anul 1848, cand este refacut
de calugarul cernican Acache, cu invoirea lui Gheorghe Iovipali, urmasul primilor
ctitori. Acresta inchide pridvorul bisericii cu caramida, transformandu-l in
pronaos, il zugraveste si reface incaperile chiliilor. Biserica veche pastreaza
pictura din anul 1763, executata de Teodor Zugravul, cat si pe cea din tinda
din anul 1848.
Paraclisul cu hramul ”Sfintii Trei Ierarhi”, cladirile de locuit
dinspre miazazi si rasarit, au fost facute de episcopul Gherasim Safirim al
Romanului (1910-1911), fost arhimandrit de scaun al Episcopiei Ramnicului-Noului
Severin, care completeaza si aripa de miazazi si rasarit a cetatii monastice,
pe partea de zid, care ramasese necompletata de Sfantul Calinic in anul 1888.
Viata monahala de aici se aseamana cu cea de la Muntele Athos: in manastire
nu au voie sa intre femei (numai in biserica de sus, in cea de jos au voie si
femeile) si nu se gateste cu carne. In acest sens, Sfantul Calinic a asezat
in anul 1867 o piatra de legamant la circa 2 kilometri de manastire, unde este
astazi o biserica si dependinte pentru cazarea femeilor. Pe piatra de legamant
sunt gravate cu litere chirilice atat binecuvantari, pentru cele care vor pastra
acest legamant, cat si blesteme, pentru cele ce vor calca hotararea sfantului.
Legamantul Sfantului Calinic se respecta cu strictete. Chiar in timpul pastoririi
sale, cei care l-au calcat au fost pedepsiti aspru. Este cunoscut episodul tinerei
pastorite din satul Muereasaca, care din greseala a trecut hotarul si s-a imbolnavit
de epilepsie, fiind nevoita sa ceara ajutorul Sfantului Calinic, pentru a fi
iertata si in acelasi timp tamaduita.
Este singura manastire din tara care nu a fost secularizata, pastrandu-si tot
terenul agricol pana in zilele noastre.
