Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 


Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
Forme de exploatare a potentialului turistic oferit de relieful carstic pentru zona carstica a Padurii Craiului
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

 

Muntii Padurea Craiului ocupa partea de nord-vest a Muntilor Apuseni constituindu-se intr-o adevarata peninsula ce se desprinde din corpul central al Apusenilor desfaşurata intre depresiunea Vad- Borod şi cea a Beiuşului. Au o suprafata de aproximativ 1150 km² şi se incadreaza din punct de vedere administrativ in partea central-estica a judetului Bihor, ocupand o pondere de 15,2 % din suprafata acestuia. Reprezinta zona montana cea mai apropiata de oraşul Oradea (aflat la circa 35 km de Virciorog şi 60 km. de Suncuiuş). j2u22ud
Unitatile de relief invecinate sunt :
Depresiunea Vad-Borod, Dealurile Vestice, Depresiunea Beiuşului, Muntii Vladeasa.

Calcarele ocupa o suprafata de cca. 425 km² reprezentand cele mai extinse suprafete carstificabile din M. Apuseni. Masivul Padurea Craiului este şi cel mai bine cunoscut masiv calcaros din Romania datorita atat cercetarilor geologice desfaşurate in scopuri economice (prospectiuni pentru zacaminte de bauxita, argila refractara) cat si cercetarilor carstologice intreprinse de pasionati ai acestui tip de relief. Alte lucrari au analizat zone mai restranse: zona Suncuius-Misid, Cresuia, Intorsuri, Pusta-Calatea, Subpiatra.
Calcarele deşi reprezinta procentual sub 50% din totalul suprafetei (cca. 40%) confera reliefului o nota caracteristica, individualizandu-l in peisajul tarii noastre. Prin varietate, complexitate, spectaculozitate carstul din Muntii Padurea Craiului se impune de la prima vedere ca un obiectiv de maxima atractivitate. Se regaseşte aici aproape intreaga gama de forme exo- şi endocarstice care iau naştere prin eroziune, coroziune, precipitare.
Relieful carstic imbraca doua forme exocarstul sau relieful carstic desfaşurat la suprafata calcarului şi endocarstul sau relieful carstic subteran.

 

Dintre formele exocarstice ale Padurii Craiului lapiezurile sunt unul din elementele cele mai putin caracteristice fiind raspandite pe suprafete restranse in zonele despadurite ale versantilor unor vai. Rezulta in urma şiroirii apei pe calcarul dezgolit de patura de sol formandu-se, astfel pe suprafata rocii şanturi (caneluri) in urma dizolvarii rocii. Apar pe suprafete mai extinse (campuri de lapiezuri) in zona Astileu -Calatea -Galaseni in versantii vailor Mniera şi Galaseni (Dl.Osoi, Dl. Serbota) şi insular in alte zone: Platoul 10 Hotare, Platoul Runcuri, versantii vailor Bratcutei, Albioarei şi Cutilor in zonele de chei. Uneori datorita stratificatiei orizontale a calcarelor apare un relief spectaculos, in trepte cum este cazul Dl.Osoi şi Cornet (in partea central-nordica).

Doline

 Dolinele caracterizeaza cel mai bine exocarstul Padurii Craiului prin dimensiunile lor şi mai ales prin raspandirea in intreg cuprinsul masivului. Dolinele sau hartoapele, cum li se spune local sunt mici depresiuni de forma circulara sau eliptica cu diametre ce pot atinge pana la 2-300 m şi cu adancimi de pana la 50- 60 m. Se prezinta de obicei sub forma de palnie cu peretii inclinati la 30-60º. Mai apar şi doline in forma de caldare cu pereti mai slab inclinati (10-30°) şi mai putin adanci in raport cu diametrul (raport 1/10).
   Aceste interesante forme de relief confera peisajului natural un aspect de strecuratoare acolo unde sunt prezente in numar ridicat. Iau naştere de regula prin coroziune, adica prin dizolvarea apei infiltrata pe o retea de fisuri. Mai pot aparea şi prin prabuşirea tavanului unor peşteri (Peştera Meziad- Gruiul Peşterii). Trebuie mentionata şi legatura care exista intre doline şi retelele subterane apa infiltrata contribuind la modelarea lor, iar uneori pe fundul dolinelor se gasesc portile de intrare in subteran, cum este cazul Hartopului Fara Fund (zona Vadu-Crişului) şi al Posistaului din Dl. Cornului (zona Remeti).
   De cele mai multe ori dolinele nu apar izolate ci fie sub forma de şiruri de doline care reconstituie prin aliniamentul lor vechiul curs subaerian (ex.: valea dolinara de la est de Ponorul Vaii Mniera, afluentii v. Videi din zona de chei) fie sub forma de campuri de doline exclusiv pe platourile carstice, impresionand prin numarul lor şi uneori prin dimensiuni (ex.: Platoul 10 Hotare, Runcuri, Hartoapele Igretului, Racas-Ponicioara). De exemplu in versantul stang al v. Mnierei la nord de Cornet se gaseşte un platou cu peste 100doline dezvoltate pe o suprafata de 1,5 km., densitate rar intalnita in Romania.

Lacurile carstice

Lacurile carstice sunt un fenomen rar datorita solubilitatii calcarului care este dizolvat de apa dar, in mod paradoxal partile insolubile depuse pe fundul dolinelor, uvalelor sau a depresiunilor de captare carstica fac ca fundul acestora sa se impermeabilizeze permitand acumularea apei. Exista in Padurea Craiului doua astfel de exemple: Taul Batran si Taul Niesului. Taul Batran este situat intr-o dolina de mari dimensiuni situata in nord-estul platoului 10 Hotare şi are dimensiunile de 82 m lungime, 40 latime şi 2,7 m adancime. Taul Niesului este situat imediat in amonte de intrarea vaii Mnierei in depresiunea de captare carstica de la Pusta-Calatea şi are dimensiunile de 55/30/2.1 m. Lacuri temporare se formeaza atat in unele doline impermeabilizate dar de dimensiuni mai mici, cat şi in unele depresiuni de captare carstica atunci cand in urma precipitatiilor abundente ponoarele şi sorburile nu mai pot absorbi intreaga cantitate de apa formandu-se acumulari de apa destul de semnificative. Este cazul ponoarelor Runcsor, Toaia, de la Acre, Ponoare.

Uvale

  Uvalele sunt depresiuni inchise ce rezulta din unirea mai multor doline, obtinandu-se de regula o forma alungita sau lobata. Fundul acestor depresiuni este in general accidentat şi neregulat. Sunt cunoscute de localnici sub denumirea de gropi. Pot atinge uneori lungimi de peste 1 km., latimi de peste 500 m şi adancimi de 100 m in raport cu curba de nivel in care se dezvolta. Pot fi foarte spectaculoase atunci cand sunt suspendate intre dealurile inalte din jur şi vaile adanci cum este cazul Gropii Ratii suspendata intre Dl. Suru şi Dl. Costesti, mai inalte cu 150-200 m şi vaile Boiuluii şi Ibanului care se afla cu circa 150 m diferenta de nivel mai jos. Alte exemple de uvale sunt Groapa Gaura cu Vant (zona centrala), Poienii, Chicerii si Secaturii (in bazinul Bratcutei).

Ponoare

Una din caracteristicile M. Padurea Craiului o reprezinta disparitia cursurilor de apa (vai, parauri) de la suprafata in substratul calcaros. Aceasta este o consecinta a suprafetelor extinse de roci calcaroase şi se manifesta printr-un numar foarte mare de pierderi ale apei localizate indeosebi la contactul formatiunilor necarstificabile cu cele carstificabile, pierderi ce sunt denumite in mod frecvent ponoare. Au fost identificate in aceşti munti un numar de peste 140 de pierderi organizate ale apei. Prin farmecul şi atractivitatea lor irezistibile unele dintre ele se constituie in obiective turistice de prim rang. Unul din multele exemple este valea Mniera, care dupa un curs de vale tipica de aprox.18 km este inghitita de haul negru ce se casca la baza unui abrupt impunator. Urmeaza un curs subteran de cativa km, valea debuşand apoi in bazinul Crişului Repede prin intermediul Peşterii Astileu. Ponoarele atrag prin spectaculozitatea abruptului care bareaza practic valea (abrupt denumit treapta antitetica). Astfel de abrupturi se intalnesc in cazul Ponorului de la Acre, Ponorul Stanul Foncii, Ponorul v.Merisorului, aceasta incheindu-se brusc cu un abrupt calcaros de 40 m inaltime. Atmosferei de mister ce le in inconjoara şi care atrage turistul spre aceste zone de contact intre lumea exterioara şi cea subterana i se adauga salbaticia locurilor (cu vegetatie abundenta, blocuri prabuşite, cascade, repezişuri). Din pacate aceasta salbaticie a naturii este completata uneori de cea umana prin poluarea unor ponoare cu deşeuri menajere diminuandu-le atractivitatea turistica. Uneori ponoarele pot constitui porti de intrare spre retele subterane (peşteri, avene) acestea sporindu-le atractivitatea: Ponorul v. Pestireului care se continua cu Peştera Batranului, ponorul v. Sancuta, Ponorul Ponoras continuat cu Pestera Ponoras, Ponorul din Hartoapele Bonchii cu Pestera Bonchii, etc.

Izbucuri

Daca ponorul reprezinta locul unde apele patrund in subteran, izbucurile şi izvoarele sunt punctele in care apele işi incheie aventura subterana revenind la suprafata. Deosebirea dintre cei doi termeni se regaseşte in cantitatea de apa şi in tipul drenajului subteran. Astfel sunt, de regula, denumite izbucuri aparitiile masive de apa şi izvoare carstice cele cu un debit redus. Au fost identificate in M. Padurea Craiului un numar de 155 de izbucuri şi izvoare carstice. Asemeni ponoarelor reprezinta importante punte de atractie polarizand un numar mare de vizitatori, fiind locuri ideale de popas. Cele mai multe se prezinta sub forma unor ochiuri de apa ce apar la baza unui perete stancos. Au un diametru de cativa metri, o apa de culoare verzui-smaragd şi sunt in aparenta liniştite, singurul lucru care le tradeaza aportul important de apa fiind tumultul vailor pe care le formeaza in aval de izbuc. Spectaculozitatea lor este accentuata de multe ori de salbaticia zonelor in care apar, unele fiind inconjurate din trei parti asemeni unui amfiteatru, nelasand apei decat o cale de urmat. Un exemplu tipic pentru aceasta categorie il reprezinta Izbucul Rosia, ale carui ape ies de la baza unui amfiteatru inalt de peste 100 m, se continua cu valea Steazelor care strabate pana la ieşirea in Depres. Rosia o zona salbatica cu versanti inclinati şi multe peşteri. Alte izbucuri care se pot constitui in obiective turistice de mare interes sunt: Izbucul Izbandis din apropiere de Suncuius ce dreneaza apele din Groapa Carmazanului, Izbucul Bratcanilor prin care apar apele din Depresiunea carstica Ponoras, Izbucul Bulbuci, unul dintre cele mai pitoreşti din aceasta zona, Izbucul Toplitei de Vida, Taul Fara Fund (Toplet) din raza localitatii Remeti.
Alte izbucuri sunt accesibile, permitand accesul in peşterile pe care le dreneaza inaintea ieşirii la suprafata: Peştera Vadu Crisului, Peştera Moanei, Peştera cu apa de la Bulz, Peştera Meziad, Peştera Osoi, etc.

Cheile şi defileele

Aspecte de cheie regasim la aproape toti afluentii celor doua Crişuri din raza Muntilor Padurea Craiului. Cea mai importanta vale cu aspect de cheie este cea a Crişului Repede care prezinta intre confluenta cu v. Iadului şi comuna Vadu-Crisului o vale ingusta, sculptata in roci calcaroase cu mici depresiuni situate in zonele de confluenta cu afluentii mai importanti in care se localizeaza, de altfel şi singurele aşezari din defileu (Bratca, Suncuius, Balnaca). Sectorul cel mai spectaculos este fara indoiala defileul dintre Suncuius şi Vadu-Crişului. Acesta are o lungime de 3 km şi este declarat rezervatie naturala complexa pentru speciile rare de animale şi plante, peşterile numeroase si abrupturile calcaroase. Aproape fiecare vale importanta dupa ce prezinta in zona de izvoare un curs normal işi schimba brusc directia orientandu-se spre nord (Pt. afluentii Crişului Repede) respectiv spre sud (Pt. afluentii Crişului Negru) imediat ce intalnesc in drumul lor calcarele in care işi dezvolta apoi un sector de chei inainte de a se uni cu colectorul principal. Aceste sectoare de chei au, de regula lungimi de cativa km, sunt situate fata de versati la adancimi de 150-250 m (mai adanci spre aval), versanti inclinati, cu numeroase peşteri, izbucuri şi izvoare carstice, relief rezidual (grohotişuri, martori de eroziune).

Vaile oarbe

Sunt vaile care prezinta in capatul dinspre aval al cursului o disparitie a apelor in substratul calcaros printr-un ponor situat la baza unei trepte antitetice (de regula repezentata de un abrupt calcaros). Cele mai importante vai oarbe sunt cele care dreneaza depresiunile de captare carstica: v. Mnierei, vaile din Depresiunile Ponoare, Ponoras, Damis. Altele sunt vai care la contactul cu substratul calcaros se subteranizeaza prin ponoare: v. Runcsorului, Pestireului, Merisorului, v. Fiului.

Vaile de recul

Sunt opusul vailor oarbe, vai in fund de sac şi sunt formate de apele provenite din izbucuri sau peşteri. Spre deosebire de vaile oarbe, insa, au o frecventa de aparitie şi lungime mult mai reduse. Aceasta deoarece izbucurile mai mari sunt situate de regula la marginile zonei montane sau cu putin deasupra albiei unor vai, neputand astfel sa dea naştere unor vai de recul. Totuşi in M. Padurea Craiului exista vai de acest tip, chiar daca lungimea lor este in general redusa: Valea Steazelor, generata de Izbucul Rosia, Valea Toplicioarei cu izvoarele in Izbucul Bulbuci, Valea Izbandisului şi Valea Toplitei de Vida cu izbucurile omonime, pentru a enumera doar pe cele mai reprezentative.
Toate aceste vai au lungimi scurte (cu exceptia Vaii Toplicioarei sunt sub 1.5 km) dar prezinta interes turistic prin abrupturile situate la izvoarele lor (uneori foarte impunatoare, ca nişte amfiteatre), prin inaltimea şi inclinarea versantilor, vegetatia abundenta, salbaticia peisajului, sectoarele de chei cu peşteri şi izvoare carstice pe care le gazduiesc.

Vaile seci

Sunt vai care prezinta toate elementele unei vai normale (albie, canal de scurgere a apei) dar fara un curs de apa la suprafata deoarece apa ajunsa la contactul cu calcarele este captata in subteran prin ponoare. Aceste vai sunt de regula foarte scurte (pana la 1 km), sunt foarte numeroase raspandite pe intreaga suprafata a M. Padurea Craiului. Exemple sunt : Paraul Caprei in bazinul v. Toplicioara, v. Daica in bazinul v. Iadului, v. Seaca in bazinul v. Bratcutei. Interesant este faptul ca pe parcursul unei vai alterneaza de foarte multe ori sectoarele de vale seaca cu cele de vale normala, sectoarele de curgere subterana cu cea de suprafata, cum este cazul Paraului Stiopului afluent al v. Bratcutei). In perioadele cu precipitatii mari vaile seci pot prezenta curgere permanenta de suprafata.
Sohodolurile
   Reprezinta o trepta superioara de evolutie a unei vai carstice, spre deosebire de vaile seci neprezentand decat urme neinsemnate care sa ateste curgerea de suprafata, care este total inlocuita de scurgerea subterana. Locul albiei şi al canalului de scurgere este luat de doline şi pe distante scurte de ponoare. Acestea apar datorita afluentilor care odata ajunşi in vale la contactul cu calcarele se infiltreza in acestea . Exemplul cel mai bun de sohodol pentru M. Padurea Craiului şi unul dintre cele mai caracteristice sohodoluri din tara este Sohodolul din bazinul superior al v. Rosia, lung de peste 10 km. Se dezvolta intre Ponorul Runcsorului şi Cheile Albioarei şi prezinta o albie inierbata versanti inalti (cca. 150 m), in general impaduriti şi care nu are aproape de loc o curgere de suprafata.

Vaile dolinare

Sunt tot o trepta superioara de evolutie a unei vai carstice. In M. Padurea Craiului aceste vai au luat naştere prin captarea apelor unei vai in subteran sistandu-se curgerea de suprafata, in lungul fostei vai formandu-se prin dizolvarea rocii un şir de doline care urmeaza cursul fostei vai. Exemplele sunt numeroase: valea dolinara ce reconstituie vechiul curs al v. Mnierei situata la vest de ponorul vaii (Peştera Pusta Calatea), pe afluentii v. Galasenilor, Bratcutei, Misidului, Videi, etc.

Depresiunile de captare carstica

  Fac parte şi acestea din categoria formelor caracteristice ale peisajului M. Pdurea Craiului. Se prezinta ca niste depresiuni sub forma de caldare, de regula cu fundul plat situate la baza unor dealuri inalte aclatuite din roci impermeabile. Asa cum le spune si numele, au rezultat in urma captarii carstice a vaii de-a lungul careia se dezvolta. Aceasta captare s-a realizat la contactul dintre rocile impermeabile (necarstificabile) si cele calcaroase, punct situat la capatul dinspre aval al vaii, captarea realizindu-se prin ponoare.
Dimensiunile depresiunilor de captare carstica sunt cuprinse intre 1-3 km lungime si 0.5-1 km latime. Cele mai importante astfel de depresiuni sunt situate in centrul si estul masivului.

Cele mai reprezentativa depresiuni sunt: Depresiunea de captare carstica de la Pusta- Calatea, Complexul carstic Damis-Ponoras, Depresiunea de la Acre,Depresiunea de la Ponoare, Depresiunea Carmazan-Zece Hotare.

Platourile carstice

Sunt zone cu aspect de podis, tipic carstice, suspendate deasupra zonelor inconjuratoare cu 150-250 m. Aproape fara nici o exceptie platourile Padurii Craiului sunt ciuruite de doline, prezinta vai oarbe si sunt separate de relieful inconjurator de vai adanci cu sectoare de chei. Cele mai reprezentative sunt : Platoul Igretului (Hartoapele Igretului), Platoul 10 Hotare, Platoul Runcuri, Platoul Vida-Racas-Ponicioara (Sclavul-Ples).

Geneza pesterilor

  Golurile carstice (pesteri si avene) sunt rezultaul unor procese dintre care cel mai important il reprezinta dizolvarea rocilor de catre apele ce patrund, stagneaza si circula intr-un masiv calcaros, in urma caestei dizolvari rezultind reteaua subterana denumita in mod curent pestera.
   Factorii ce determina formarea si morfologia unei pesteri sunt mai complecsi, importanta avind si sistemul de fisuri, falii, diaclaze care strabat roca sau factorul tectonic, dar pentru a nu intra in detalii care nu fac obiectul acestei lucrari vom preciza doar faptul ca principalele procese care contribuie la formarea unei pesteri sunt procese chimice, fizice si gravitationale. Trebuie mentionat faptul ca actiunea lor nu este una izolata ci este conjugata, dar pentru a se intelege mai bine rolul lor analiza se face separat.

Pesteri reprezentative pentru Muntii Padurea Craiului

 

 

 

Pestera cu Apa din Valea Lesului

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pestera Vantului

 

 

 

 

 

Pestera Galasenii

 

 

 

Avenul Betfia

 

 

 

Pestera Cublesului

 

Pestera Ciur-Izbuc

 

Pestera Ciur-Ponor

 

Pestera Bonchii

 

Pestera Meziad

 

Pestera Cornilor

 

Trasee turistice marcate

Exista in acest moment in M. Padurea Craiului un numar de 10 trasee turistice amenajate. Sunt localizate indeosebi in zonele Defileul Crisului- Vadu-Crisului si Meziad-L. Lesu.In legatura cu acestea trebuie mentionate urmatoarele:
1. Nu exista o conceptie unitara e realizare a marcajelor turistice in zona, cu toate ca acestea s-au refacut (revopsit) recent, nu exista o retea de marcaje care sa cuprinda principalele obiective turistice din M. Padurea Craiului.
2. Amenajarea s-a limitat pana in present la vopsiea semnelor de marcaj (pe copaci si stanci), astfel ca exista portiuni de traseu lipsite de poteca clara..
3. Nu exista indicatoare turistice, stalpi de marcaj (pentru zonele de platou carstic), poduri si podete pentru zonele de chei, etc.
4. Marcajele totalizeaza cca 115 km lungime total insuficienta daca avem in vedere suprafata masivului (1150 km
²) si numarul de obiective turistice existente.

Trasee nemarcate recomandate

1.Bratca - Damis - Ponorul Runcsor - v. Toplicioarei - Cheile Lazurilor - Lazuri
2.Suncuius - v. Misidului - Pestera Moanei - Ponoras - Toaia - v. Bratcutei - Bratca
3.Astileu - Pestere - Pestera Igrita - Pestera Pusta-Calatea - Galaseni - Dobricionesti
4.Bratca - Lorau - v. Boiului - v. dolinara Sancuta - v. Rusului - v. Bratcutei - Bratca
5.Halta Stina de Vale - v. Ibanului - Ponoara - dl. Botii - Pietrele Daicii - Lunca Acra

 

Monumente si rezervatii naturale

Exista in prezent pe suprafata de numai 1100 km² a acestui masiv si in zonele imediat inconjuratoare un numar de 22 rezervatii naturale si monumente ale naturii care pun sub ocrotire elemente variate apartinind florei, faunei, speologice, paloeontologice si arheologice.

Rezervatii naturale botanice

Liliacul carpatin (syringa josikaea): specie endemica relict tertiar, raspandita in estul M. Padurea Craiului, pe Valea Iadului (in raza localitatii Remeti), in nordul M. Vladeasa (v. Draganului, v.Somesului Cald) si in M. Bihor (v. Ariesului, Galbenei).

Rezervatii speologice

1. Pestera cu Apa din Valea Lesului: este declarata rezervatie speologica datorita dezvoltarii de peste 1 km, tavanului plan orizontal, dar si prezentei unei bogate faune cavernicole de coleoptere si anfipode.
2.
Pestera Vantului: este cea mai lunga pestera din Romania (peste 48 km cartati). Se dezvolta in calcare triasice.
3.
Pestera Meziad: are galerii etajate grandioase ce insumeaza peste 5 km, urme si resturi de ursus spaeleus si formatiuni stalagmitice si stalactite deosebite
4.
Pestera Ciur-Izbuc: este importanta prin prezenta amprentelor plantare umane imprimate in argila planseului datand de acum cca. 15000 ani (paleoliticul superior). Peste unele din aceste urme se suprapun urme de ursus spaeleus atestind astfel vechimea urmelor, acest mamifer disparind din fauna terestra inca de acum cca. 10- 12000 ani. Prezenta ursului pesterilor este atestata si de existenta a numeroase ramasite osteologice (cranii, fragmente osoase), vetre de adapostire, barrenschliff-uri (suprafete ce rezulta prin frecarea cu blana animalelor).
5.
Pestera Osoi: prezinta galerii ce insumeaza peste 4 km cu concretiuni, o bogata fauna cavernicola, depozite fosilifere, si un laminor activ de o lungime remarcabila (peste 2 km) cu o latime constanta de 4-5 m si o inaltime de cca 0,5-1 m.
6.
Pestera Galaseni: are galerii de circa 3 km dispuse in doua sectoare: unul activ si altul fosil bogat concretionat.
7.
Pestera Gruietului: este amplasata in versantul stang al Vaii Steazelor si prezinta importanta prin galeriile concretionate si prin descoperirile arheologice.
8.
Pestera Farcului: are o lungime de 265 m si prezinta importanta datorita cristalelor rare acum in mare parte distruse si sustrase.
9.
Pestera Igrita: are importanta prin depozitele arheologice si paleontologice.
10.
Pestera de la Izbucul Toplitei de Vida: adaposteste o necropola de cca 3- 4000 de ani: vase de ceramica pentru ritualuri funerare, cranii, resturi osoase. 

Rezervatii paleontologice

1. Lentila 204 Cornet: este denumirea unei lentile de bauxita din cadrul Exploatarii Miniere Dobresti. Repezinta pentru tara noastra un important punct fosilifer cu reptile mezozoice. Contine resturi fosile ce permit reconsitutirea faunei cretacicului inferior din aceatsa regiune. Depozitele contin resturi fosile de pasari, reptile si fauna dinozauriana.
2.
Punctul fosilifer Dl. Somleului: este situat deasupra Avenului Befia in apropiere de Baile 1 Mai. S-au identificat 13 puncte fosilifere continind resturi de reptile, mamifere, rozatoare, carnivore si insectivore.
3.
Calcarele cu hipuriti de la Valea Crisului: sunt amplasate la nord de localiatea Bratca pe Valea Negrutii. Acesta reprezinta de fapt un recif de rudisti constituit dintr-o colonie de milioane de indivizi, inghesuiti si suprapusi, ce formeaza un perete compact de circa 15 m grosime.
4.
Calcarele tortoniene de le Tasad: sunt situate in vestul M. Padurea Craiului reprezentind o insula de calcare badediene cu cateva pesteri si numeroase fosile de alge calcaroase, corali, spongieri, echinide, moluste si viermi. Deasemenea s-au gasit resturile unui rinoceratid, cel mai vechi mamifer de uscat cunoscut in zona Crisurilor.
5.
Punctul fosilifer Dl. Misei: se gaseste in raza comunei Rosia si contine recife de corali si hipuriti (rudisti) in calcare de varsta senoniana.
6. Punctul fosilifer de la Dinamitiera: este situat la iesirea Crisului Repede din Defileul de la Vadu- Crisului, in versantul stang in cariera de calcar. Obiectul ocrotit il consituie resturile de cefalopode jurasice (amoniti).
7.
Punctul fosilifer Cariera Recea: se afla in raza comunei Suncuius si este constituit dinr-o serie de plante fosile intr-un depozit de argile apartinind liasicului inferior, argile care s-au exploatat in cariera.

 

Rezervatii complexe (mixte)

1. Defileul Crisului Repede: este cea mai importanta rezervatie naturala a M. Padurea Craiului reunind obiective ocrotite de interes speologic, paleontologic, geologic, botanic si arheologic. In defileu exista peste 70 de pesteri, un depozit fosilifer, peste 1500 de specii vegetale (din care 757 plante superioare), la care se adauga relieful calcaros cu abrupturi de peste 200 m, tancuri, grohotisuri si creste calcarose.
2.
Paraul Petea (lacul): adaposteste relictul tertiar nymphaea lotus var. thermalis din pacate pe cale de disparitie datorita poluarii si lipsei de interes a administratorilor.
3.
Cheile Misidului: sunt declarate rezervatie mixta datorita sectorului de chei cu pesteri, faunei cavernicole si depozitelor fosilifere existente.

 

Strategii de dezvoltare a turismului in zona Padurii Craiului

Una dintre cele mai importante strategii de dezvoltare ar fii protectia mediului. Aceasta ar consta in protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor acesteia, dezvoltarea si buna administrare a retelei nationale de arii protejate, in acord cu strategiile, politicile si practicile puse in aplicare la nivel european si international. Pentru ca protectia mediului sa se realizeze in conditii mai bune ar fii necesara realizarea unui program national de amenajare si utilizare durabila a solurilor si de combaterea eroziunii acestuia si a unui program national de gestiune a deseurilor urbanesi industriale, de reciclare si refolosire a produselor si materialelor.

De asemenea desfasurarea unor actiuni pentru in formarea turistilor interesati de regiunea carstica ar fii o alta metode de dezvoltare a turismului.

Un sprijin financiar ar putea avea o importanta deosebita pentru modernizarea zonei, adica: amenajarea interioara si exterioara a peşterilor, punerea la dispozitia turiştilor a pliantelor informative asupra zonei Padurii Craiului, pentru fiecare diviziune a acesteia, construirea unor statiuni turistice, sau chiar de tratament.

Zona Padurii Craiului prezita un potential turistic deosebit de ridicat datorita amplasamentului extrem de favorabil unde natura isi etaleaza cu generozitate splendorile sale inimaginabile, prin formele carstice daltuite cu maiestrie in calcarul stancilor, prin prezenta insolita a caprelor negre sau a vulturilor, prin aerul ozonat prin apa limpede si dulce a Crisurilor si a afluentilor lor.

 

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite