Raritati floristice din Masivul Cozia

    Intinsi in stanga Oltului, in dreptul de la Turnu-Rosu si deschizand seria culmilor sudice ale Masivului Fagaras, Muntii Cozia isi datoreaza numele marelui numar de capre negre care odinioara ii populau crestele(« coza » inseamana in slava capre). Masivul Cozia poseda un valoros potential turistic impus in primul rand de existenta
Text complet - 1689 cuvinte

Arborele de Tisa (Taxus baccata)

In valea din apropierea castelului de vanatoare, din povestea pe care tocmai ati auzit-o crestea un arbore secular de Tisa. p2k7kj Ingandurat si rusinat pentru ca din lemnul lui s-au facut arcuri si sageti, cu care au fost omorate fara mila atatea animale, fructele sale - niste bobite verzi - s-au invelit intr-un strat carnos rosu (numit in stiinta arilus). in ramurile pururea
Text complet - 427 cuvinte

Bujorul de campie (Paeonia tenuifolia)

Primavara cand copacii se imbraca in vesmantul tesut de maiastra matura.in campii apar fel de fel de flori; florile rosu-insangerate ale bujorului de stepa desfata privirile. c4v7vz La noi, in rezervatia naturala de la Zau de Campie (la nord de Ludus, jud. Mures) a ramas, ca o insula de pajiste pe care mai creste spontan bujorul de campie - pe o suprafata de 1 ha (in trecut er
Text complet - 796 cuvinte

Capodopere ale naturii modelate de-a lungul mileniilor in muntii Romaniei

Privind in masivele muntilor nostri figurile fantastice in forme imaginare indraznete: Omu, Ciclopul, Babele, Sfinxul, forme de animale, ne intrebam: cine a lucrat aici, omul sau natura? Scoarta pamantului (litosfera) este ca o carte in paginile careia sunt inscrise toate evenimentele din vremurile indepartate de mii si milioane de ani, explicate stiintific de savanti biologi d
Text complet - 434 cuvinte

Carpatii de curbura

Carpatii de curbura cuprind Muntii Vrancei, Muntii intorsura Buzaului si Muntii Ciucas. Rezervatia din Muntii Vrancei prezinta un aspect de metereze de cetate; datorita miscarilor tectonice^ stratele de argila si gresii stau in pozitie aproape verticala. In bazinul mijlociu al Milcovului, zona cuprinde o bogata fauna fosila de gasteropode (melci si scoici). Relieful este abrupt,
Text complet - 485 cuvinte

Cele trei Crisuri

In partea de nord-vest a tarii, relieful conduce din Muntii Apuseni spre campia de vest a tarii.Apele celor trei Crisuri trec printr-un teritoriu pitoresc adeseori salbatic, dar intotdeauna incantator. Apele Crisurilor despart culmi muntoase, creand pe teritoriul judetului Bihor si Arad admirabile depresiuni, cum este depresiunea Beiusului pe Crisul Negru, iar depresiunea Vad-Bor
Text complet - 652 cuvinte

Clima Dobrogei

Cea mai mare parte a Dobrogei are un climat de ariditate, cu temperaturi medii mari (10o-11oC), temperaturi ridicate vara (22o-23oC), precipitatii reduse (in jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale si secete frecvente; bate frecvent Crivatul, geros iarna si uscat vara. Spre litoral exista un climat cu influente pontice, mai moderat termic, brize diurne si insolatie puternica. u8o13oz
Text complet - 494 cuvinte

Delta Dunarii

Motto: x6h2hf "Neintrecute sunt frumusetile Romaniei, de la cele ce tin de Dunare si lantul Carpatilor, pana la fereastra deschisa a litoralului Marii Negre." (V. Puscariu, V. Sencu: Album: Frumusetile naturale din Romania) Delta Dunarii este fereastra deschisa a litoralului Marii Negre, adevarata podoaba a tarii noastre, formata din pamantul carat de fluviul Dun
Text complet - 972 cuvinte

DUNAREA - Fluviul Dunarea

Fluviul Dunarea, al doilea ca marime din Europa (dupa Volga), care traverseaza sapte tari si scalda patru capitale, reprezinta o "sosea fluviatila internationala". l4h6hv Dunarea isi arata splendoarea la "Portile de Fier", unde pe traseul de 120 km s-a desavarsit o grandioasa opera multimilenara de strapungere a unui lant muntos puternic, ca rezultat al lu
Text complet - 351 cuvinte

Forme de exploatare a potentialului turistic oferit de relieful carstic pentru zona carstica a Padurii Craiului

  Muntii Padurea Craiului ocupa partea de nord-vest a Muntilor Apuseni constituindu-se intr-o adevarata peninsula ce se desprinde din corpul central al Apusenilor desfaşurata intre depresiunea Vad- Borod şi cea a Beiuşului. Au o suprafata de aproximativ 1150 km² şi se incadreaza din punct de vedere administrativ in partea central-estica a judetului Bihor, ocupand o
Text complet - 3821 cuvinte

Pagini:

74

75

76

77

78

79

80

81

82

83

84

85

86

87

88

1