Este un punct turistic si peisagistic de o rara frumusete, fiind declarata "monument al naturii" si socotita la fel de renumita ca si Cheile Bicazului si cu nimic mai prejos decat coastele prapastioase ale Bucegilor! Peretii cheilor sunt alcatuiti din sisturi cristaline, calcare, gresii, argile modelate de ape, daltuite cu atata maiestrie incat constituie un "muzeu botanic" viu in care, de-a lungul erelor geologice s-au adunat plante de clima polara, cu plante de clima temperata si calda, formand o intovarasire de raritati floristice.

Raritatile floristice sunt: carcelul (Ephedra distachya) are tulpina ca niste bete, ramificata, noduroasa, taratoare; frunzele suni solzoase, unite cate doua. Din flori apar la sfarsitul verii, niste bobite rosii (creste in locuri insorite). s3u6uz
Usturoiul siberian (Allium obluquum) cocotat pe stancile calcaroase, adus de vant din Asia, are o tulpina viguroasa cu frunze late (1-3 cm) si flori palid--galbene, datand din preglaciar.
Plante de climat cald sunt: Ferula Sadleriana - aerol panonk (o umbelifera) care maf creste la Varciorova si in Ungaria.
Saxifraga rocheliana (frange piatra), urca pana sus, fixandu-se pe stanci; are o rozeta de frunze, care inconjoara buchetelele de flori albe.
Stanjenelul (Iris arenaria)

Dintre speciile alpine amintim: Ranuncutusoreophilus (pkiorul cocosului) si Aster alpinus.
Dintre endemisme: Omeagul galben (Aconitum fissurae), Dianthus intergripetalus (garofita) denumita si barba ungurului, se avanta spre inaltimi cu florile sale albe parfumate.

Floarea de sah (FritUlaria meleagris) cu mozaicul capricios pana la simetria unei table de sah. Daphne cneorum (tulkhina mka) cu flori roz marunte, parfumate. Astragalus Pttarfv, Adonis (ruscuta de primavara) cu tipsiile galbene, asemenea florii soarelui, urmareste necontenit drumul soarelui.
Dintre arbori amintim: sorbul dacic si arborele de tisa, care alcatuiesc straiul stancilor golase ale muntilor Apuseni.
Fauna prezinta numeroase specii de fluturi (unele intalnite si in muntii Urali). Dintre cele 70 de pasari, amintim: acvila de munte, mierla de piatra si fluturasul de stanca.
Cheile Turzii sunt de fapt o impozanta despicatura in calcare, inalta de 350 m, lunga de 3,5 km, formata prin adancirea vaii Hajdate in ai caror pereti, datorita retelelor de ape, apar pesteri (ca niste arcade etajate); acestea sunt in total, in numar de 60, dintre care, opt depasesc lungimea de 20 m (cea mai mare are 120 m lungime). Numirile date catorva dintre ele ca: "Pestera Feciorilor", "Pestera Morarilor", "Pestera Ungureasca", arata ca ele au fost locuite si folosite de omul neolitic, ca adapost.
Spre Zalau - la 9 km de Jibou - se afla Rezervatia "Gradina Zmeilor" care prezinta un aspect bizar de turnuri si piramide.