Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Rezervatia din Muntii Cozia (Judetul Vilcea)
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Arealul rezervatiei se circumscrie aproape in intregime masivului Cozia si se prelungeste la vest de Olt in culmea Narutu din Muntii Capatinii. Este usor accesibila doritorilor de drumetie si admiratorilor de frumuseti naturale, caci ea este situata in imediata vecinatate a complexului balneoclimateric Calimanesti-Caciulata. g9q4qj
Masivul Cozia, un horst cu altitudini de peste 1600 m, se desfasoara intre valea Salatrucelului la est si sud, valea Baiusului la nord si valea Oltului la vest, sau mai corect spus, intre depresiunea Jiblea la sud si depresiunea Lovistea la nord. inaltimea sa maxima este inregistrata in virful Cozia (Ciuha Neamtului, 1668 m).
Alcatuit din gnaise si sisturi cristaline, masivul a oferit cimp larg desfasurarii proceselor de dezagregare care au contribuit la formarea spectaculoaselor abrupturi petrografice si a haosului de forme, dintre cele mai bizare ca aspect (tqrnuri, creste, porti, figuri comparabile cu diferite vietati sau profiluri antropomorfe). Lor li se adauga diversitatea speciilor vegetale (ierboase sau lemnoase) ce alcatuiesc covorul vegetal al acestui munte.
Infiintata in anul 1962, rezervatia complexa Cozia ocupa circa 17000 ha, din care rezervatiei stiinifice propriu zise ii revin doar 5 000 ha. in cuprinsul rezervatiei, cea 4 467 ha sint acoperite cu padure, in care predomina fagul (40%), urmat de gorun (20%), rasinoase (10%) si alte specii (10%), iar circa 567 ha reprezinta stincarii.
Datorita importantei sale stiintifice deosebite, reprezentata prin numeroase endemisme si raritati floristice si faunistice pe care le adaposteste, aceasta rezervatie complexa a fost propusa sa devina din anul 1981 „Parcul national Cozia" cu o suprafata de 21 400 ha.
Rezervatia complexa Cozia concentreaza o diversitate de microforme de relief pe care le putem admira pe oricare din traseul ales pentru a patrunde in arealul ei. „Chipuri de piatra", ce apar ca stinci izolate, au dimensiuni variabile, de la citiva metri la citeva zeci de metri. Tocmai datorita multitudinii acestor chipuri, unii geografi sustin ca Muntele Cozia nu este altul decit stravechiul „Kogeonon" al geto-dacilor, caci si denumirea de Cozia pare sa sugereze acest nume amintit inca de Herodot. Denumirile formelor antropomorfe sau zoomorfe din rezervatia Cozia—Narutu amintesc de traditiile pastorale din acest masiv, in care locuitorii depresiunilor din jur gaseau un adapost sigur in timpurile tulburi. Astfel, intilnim aici „Sfinxul Coziei", „Ciobanasul", „Baba Coziei", „Haiducul", „Dochia fara cojoace", „Ursul", „Capul dintre brazi", „Tatarul", „Animale preistorice", „inteleptii" etc. Formelor antropomorfe sau zoomorfe li se pot adauga portalurile de piatra ori coloanele create prin dizolvarea si alterarea rocilor. Pot fi admirate: „Poarta omului", „Poarta Mioarelor", „Poarta Stanisoarei", „Poarta Vulturilor", „Turnul lui Tepes", „Acul Pustnicului din Salbaticu", „Virful Bulzu" etc. De fapt pastorii numesc in Muntii Cozia „bulz" orice roca izolata lipsita de vegetatie, cu un microrelief particular. Multa vreme s-a vehiculat ideea ca aceste forme se datoreaza activitatii oamenilor din neolitic sau geto-dacilor. Ele sint Insa rezultatul unor procese fizico-chimice petrecute in natura si la baza carora au stat gnaisele oculare. Stincile au aici si un aspect ciuruit, rezultat al proceselor de gelivatie ce le-au afectat in pleistocen, in vremea cind in Fagaras domneau ghetarii si la care s-a adaugat actiunea ulterioara de alterare, dizolvare si spalare a lentilelor de feldspat de catre apele de infiltratie din ploi ori piraie. Aceste forme au uneori dimensiuni mai mari (1—3 m) si aspectul unor grote; asa sint „Pestera din Cale", pe drumul spre Manastirea Stanisoa-ra, „Grota Haiducului" din „Coltii lui Damaschin", „Grota Ursilor de sub virful Ciobanu" etc. Nu lipsesc din Cozia nici cheile si cascadele, rezultat al actiunii de veacuri a piraielor ce-si afla obirsia in centrul masivului. Sint demne de admirat cascada „Gardului" de pe valea Gardului, cu inaltimi de circa 20 m, cascada „De sub incuietori", pe mai multe trepte, pe piriul Bulzului, cascada „Patestiului" pe piriul Patesti etc. intre cele mai frumoase chei retin atentia Cheile Bulzului, Cheile Ciuhei Mari si Cheile Rosiei.
Multitudinii microformelor de relief din rezervatia complexa Cozia—Narutu li se adauga covorul multicolor al plantelor si spectaculozitatea arborilor. Acestia din urma fie ca sint pini singuratici de pe politele inguste al bulzurilor, ce apar ca vajnici aparatori ai microformelor din apropiere, fie ca sint molizi, fagi sau goruni seculari aflati pe clinele mai domoale si cu expuneri sudice si sud-vestice ale muntelui. Ca rezultat al topoclimatului specific Coziei, semnalam faptul ca pe versantii sudici ai acestui masiv padurea de stejar urca pina la 1300 m, reprezentind cea mai inalta limita a ei din tara. Tot in Cozia trebuie subliniata existenta unei fisii de trecere intre padurile de fag si de molid, reprezentata prin mesteacan . Covorul vegetal al Coziei concentreaza o diversitate de plante apartinind speciilor central-europene (86%), endemice (80%), termofile (2,4%), subalpine (2%), alpine (1,2%), caucaziene (0,3%). De remarcat ca multe dintre specii sint endemice Coziei (5,8%), fapt ce atesta o data in plus caracterul specific al conditiilor de mediu din acest masiv.
Conditiile climatice sint cele caracteristice muntilor mijlocii din tara noastra, dar diferentiate fata de acestia prin expunerea diferita a versantilor. Temperaturile medii anuale ale masivului sint cuprinse intre +5°C si +6°C, in timp ce luna cea mai rece a anului se caracterizeaza prin temperaturi de —5°C, iar luna cea mai calda de +14°C.
Temperaturi de peste 0°C se inregistreaza in prima decada a lunii martie, iar primele ingheturi apar la inceputul lui octombrie. Cantitatile anuale de precipitatii sint in jur de 1200 mm pe culme si numai de 800 mm la baza muntelui. Stratul de zapada dureaza 120 —140 zile pe culme, iar la poale el dispare mult mai repede, in aceste conditii climatice, vom gasi plante alpine cu precadere in partea centrala si cea mai inalta a masivului — piscul Cozia (1668 m), intre acestea, amintim: carbunele de munte , clopoteii de stinca , unghia ciutei , creasta cocosului . Lor li se adauga, dintre speciile subalpine, omagul , fi-ruta, rusulita, amareala , luceafarul . Aici trebuie sa amintim si doua dintre plantele declarate monumente ale naturii, si anume: floarea de colt sau albumita si iedera alba. Lor li se adauga, in raristile padurii, laleaua pestrita, element pontico-balcanic< dintre speciile endemice Coziei retin atentia pesma Coziei , macesii , rototelele Coziei .
Vegetatia cunoaste in aceasta rezervatie o etaj are impusa de relief si clima, etajul padurilor de foioase fiind cel mai extins. Padurea de gorun formeaza un briu continuu pina la altitudini ce depasesc 800 m pe versantii cu expunere sudica.
Spre valea Balasului, apar suprafete destul de extinse pe care vegeteaza fagul in amestec cu gorunul. Padurile de amestec cu fag si molid apar intre 800—1000 m, dar sint restrinse ca suprafata. La peste 1200 m apar molidisurile pure cu arbori seculari pe versantul nordic.
Invelisului vegetal bogat in atitea curiozitati si varietati floristice i se adauga numeroase elemente faunistice, la fel de diversificate zoogeografic. Elementele europene sint reprezentate de pisica salbatica, jderul de copac , lupul , cerbul , caprioara , dintre mamifere, si alunarul, gaita, bufnita mare dintre pasari. Ca elemente eurasiatice, amintim: risul , mistretul dintre mamifere, si cotofana, cinteza s. a. dintre pasari. Nu lipsesc dintre elementele ce individualizeaza rezervatia cele mediteraneene reprezentate prin vipera cu corn , lacusta italiana, scorpionul carpatic , miriapodele , iar ca endemisme amintim ortopterele
Drumetind spre rezervatia stiintifica Cozia, avem ocazia sa admiram in primul rind complexul arhitectonic Cozia, construit in anii 1387 —1388 de catre domnitorul Mircea cel Batrin si intregit cu pridvor de Constantin Brincoveanu (1706-1707).
Alaturi de acesta din urma, ruinele castrului roman Arutela stau marturie peste timp a prezentei omului in peisajul Muntilor Cozia si al zonei din jurul sau,
In lungul vaii Oltului, dintre Muntii Capatinii si cei ai Coziei, pe malul drept al Oltului, la altitudinea de 280 m, se afla situata statiunea balneo-climateriea Calimanesti — Caciulata, recunoscuta prin izvoarele sale minerale si termale inca de pe vremea romanilor, pentru calitatea apelor sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene, in majoritatea lor hipolone. Noile modificari antropice in peisajul defileului atrag atentia prin barajele de acumulare Turnu si Calimanesti.








Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite