La circa 40 km «ord de Bucuresti, pe stinga lacului Snagov, se afla rezervatia complexa Snagov, care reprezinta im rest al vechilor codri ai Vlasiei, ce acopereau odinioara o mare parte din Cimpia Romana. Rezervatia se afla la capatul drumului asfaltat ce se desprinde din soseaua Bucuresti-Ploiesti, la Ciolpani. u9h22hs
Rezervatia complexa Snagov arc o suprafata de 1727 ha. in arealul ei sint incluse: partea de nord-est a lacului Snagov. trupul de padure cuprins intre parcul Snagov si localitatea Silistea Snagovului -si trupurile de padure. Fundul Sacului. Gruiul si Popesti, din estul lacului.
In spatiul rezervatiei sint prezente solurile brun-roscate podzolite. Particularitatile climatice sint favorabile dezvoltarii elementelor de vegetatie atit din silvostepa, cit si din zona padurilor de foioase. Astfel, temperatura medie anuala a aerului este de 10,0°C, a lunii ianuarie de —3,4°C si a lunii iulie de 22°C. In spatiul rezervatiei cad anual precipitatii in medie de 671 mm.
Vegetatia lemnoasa este reprezentata de o padure de sleau, in care domina stejarul si carpenul, insotiti de tei, frasin, artar tataresc, jugastrii, scorus precum si de o bogata cortina de arbusti, alcatuita din lemn cainesc , paducel , singer s.a. Ea cuprinde in covorul sau floristic de primavara si vara specii rare ca: brindusa surie , spinzul mirositor, usturoiul bulgaresc , stinjencii cu frunze subtiri . Acestora li se adauga untisorul , vioreaua , brebeneii. In partea de vest a lacului exista o zona stiintifica de circa 100 ha, unde cresc unele specii de fag fagul caucazian si citeva exemplare hibrizi intre fagul comun si fagul caucazian.

Rezervatia se extinde si asupra lacului Snagov, considerat cel mai mare liman fluvialii din bazinul lalomitei. Lacul in ansamblul sau are o suprafata de 576 ha, o lungime de 16,5 km si o adincime maxima de 9 m, fiind cel mai adinc din Cimpia Romana, in cea mai mare parte, apa lacului este acoperita de vegetatie acvatica, plaurul atingind grosimi de 1,5 m in cozile acestuia (Coada Lunga, Coada Rece, Coada Catelului etc.).
Ca elemente floristice acvatice mai interesante din punct de vedere stiintific amintim: otratelul , otratelul de apa, sageata apei si nufarul indian.
Cercetarile faunistice au scos la iveala unele specii rare, relicte ponto-caspice, ca lamelibranhiatul vegetatia planctonica traieste copepodul specific lacului, in apele lacului intilnim o bogata ihtiofauna reprezentata prin biban, platica, crap si doua specii de guvizi: Gobius gymnotrachelus si Proterrorhynchus sp.
Complexitatea vegetatiei din rezervatia Snagov si regenerarea spontana a elementelor componente sint favorizate de potentialul ecologic al spatiului in care ea se gaseste, in sezonul de vegetatie plantele dispunind de temperaturi medii de 20,0°C si de o umiditate corespunzatoare substratului.
In imprejurimi mai pot fi vizitate latul Ciolpani (Scro-vistea), ca si padurea de stejar Ciolpani, cu un bogat fond cinegetic; lacul Balteni (Manastirea) si padurea Cocioc s.a.