Riurile, care se varsa in Oceanul Inghetat de Nord, se alimenteaza mai ales din zapezi. Cea mai mare parte a anului riurile sint incatusate de ghetari. Pornirea ingheturilor incepe primavara tirziu in cursurile superioare ale riurilor. Aceasta duce la formarea zapoarelor in cursul de mijloc si mai ales in cel inferior, cind albia riului este ticsita pina la fund cu gheata si apa se revarsa pe o intindere mare in jur. Datorita mlastinilor si numeroaselor lacuri pe care le strabat, riurile sint bogate in apa chiar si vara. l4t7th
La nord cel mai mare riul este Machenzi si unul din cele mai mari lacuri -;Vinnipeg.

Riurile si lacurile bazinului Oceanului Pacific si bazinelor cu scurgere interna.

Riurile din bazinul Oceanului Pacific sint relativ scurte, au curs rapid si formeaza praguri. La nord-vest, unde cad precipitatii abundente, ele sint bogate in apa.
Riurile mari ale bazinelor Oceanului Pacific sint Columbia si Colorabo. Ele izvorasc din munti si strabat podisuri. Colorado formeaza Marele canion -;un defileu ingust si adinci cu peretii abrupti.

Rezervele mari de energie hidraulica, in special ale Columbiei, sint folosite pe o scara intinsa. Aici sint construite Cehe.
Bazinele cu scurgere interna ocupa in America de Nord o suprafata relativ mica. Din ele fac parte Marile Bazin si o parte a podisului Mexican. Lacurile din aceste regiuni nu au scurgere si sint sarate. Primavara, in timpul topirii zapezii, ele se implu cu apa, iar vara isi micsoreaza dimensiunile; cel mai mare din ele este Marele lac Sarat situat pe teritoriul Marelui Bazin.
Desi continentul este bogat in apa, in unele regiuni nu ajunge apa dulce nepoluata. Aceasta se explica prin distributia neuniforma a apelor, precum si prin sporirea utilizarii lor in industrie, pentru irigarea cimpurilor, pentru satisfacerea cerintelor sferei comunale din marile orase.