La inceputul erei neolitice, numai aproximativ zece milioane de oameni actionau
asupra naturii, cu unelte primitive care practic nu lasau urme cat de cat sesizabile.La
mijlocul secolului trecut, deci nu la mult timp dupa declansarea revolutiei industriale,
numarul locuitorilor globului ajunge la un
- 2-
miliard, dar deteriorarea mediului nu cunoaste inca manifestari preocupante,
cu exceptia anumitor perimetre din unele tari occidentale -; incepand cu
Anglia -; care au urcat primele in “trenul industrializarii”,
gratie in primul rand masinii cu abur. g4r10rr
Poluarea ca problema globala este apanajul secolului nostru, mai precis al ultimelor
trei decenii, timp in care populatia lumii a crescut de la 5 la 6 miliarde de
locuitori.Sunt multi sau putini ? Exercita oare numarul lor cu adevarat o “presiune
demografica” asupra mediului inconjurator ? Iata intrebari ce-i framanta
deja pe demografi, economisti, medici si alti specia-listi, ca si pe oamenii
politici.Problema care i-a preocupat pe specialisti de-a lungul timpului a fost,
de fapt, aceea daca se poate asigura hrana suficienta populatiei si doar in
ultimile decenii si-au indreptat atentia asupra unui aspect care s-a dovedit
a fi la fel de important : degradarea mediului ambiant prin poluare, eroziune
si alte fenomene, datorate actiunii, voite sau nu, a omului, proces ce afecteaza
nu numai posibilitatile de procurare a hranei, ci si alte aspecte ale existentei
umane, incepand cu sanatatea.
Nu incape indoiala ca solul este capitalul cel mai pretios de care omul dispune
pentru satisfacerea nevoilor si ambitilor sale.La urma urmelor, cel putin pana
la inventarea fotosintezei artificiale, cu totii depindem de stratul subtire
si roditor de la suprafata Pamantului, de unde se extrag totalitatea resurselor
necesare vietii.Or, unul din marile paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si
pericliteze izvorul vietii si al fortei din nestiinta, lacomie, neglijenta sau
din alte cauze.Asa se face ca, in timp ce tehnicile moderne ii ingaduie sa introduca
in circuitul productiv milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau socotite
inerte pe vecie, in paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie
devin improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului.De cand omul a inceput
sa lupte impotriva naturii, suprafata deserturilor a crescut cu un miliard de
hectare si procesul avanseaza intr-un ritm accelerat.Se cuvine sa adaugam ca,
in fiecare an, zeci de milioane de hectare de soluri productive sunt “devorate”
de drumuri, de uzine si de orase, tot atatea secvente ale duelului inegal dintre
frunza verde si asfalt.
De cand primul topor primitiv a doborit intaiul arbore, padurile au pierdut
jumatate din intinderea lor, in timp ce omenirea in acest rasimp s-a multiplicat
de sute sau chiar mii de ori.Distrugerea padurilor, carora li se datoreste in
cel mai inalt grad stabilitatea si calitatea a trei elemente fundamentale ale
vietii oamenilor -; solul,aerul si apa -; s-a soldat de-a lungul timpului
cu efecte dezastruoase.Padurilor le revine un rol insemnat in fixarea stratului,
relativ subtire, de sol fertil, mediul germinativ al masei vegetale.
- 3-
Despaduririle masive au inmormantat sub dune de nisip infloritoare civilizatii
nu numai in nordul Africii, ci si in Asia, iar in unele parti ale Europei au
impins dezgolirea muntilor si dealurilor pana la limite vecine cu calamitatea.
