Prin pozitia lor geografica, o buna parte dintre localitatile importante ale Confederatiei Elvetiene prezinta un loc comun care adinceste asemanarea configuratiilor lor urbane. Este vorba despre situarea acestora in preajma sau in jurul unor mari suprafete de apa, ceea ce a creat fiecareia posibilitatea amenajarii unor spectaculoase cheiuri si faleze, marginite de splendite si pitoresti edificii, mai vechi ori mai noi. b7m11mh

Asa se prezinta asezari ca Geneva si Lausanne- de pe malurile marelui lac Leman, Neuchatel, care se oglindeste in apele lacului cu acelasi nume, orase ca Lucerna, Thun,Biel, Lucarno, Lugano. Din acest sirag de localitati nu putea lipsi Zürichul, care beneficiaza atit de luciul acvatic al unui vast lac, socotit cel mai limpede din Elvetia, cit si de apele riului Limnat, care-l traverseaza.

Strada care imparte orasul si istoria in doua
Incursiunea prin Zürich incepe din impunatoarea gara feroviara principala, o adevarata opera arhitecturala, a carei inugurare in 1884 , stirnea un adevarat entuziast in presa vremii, care sublinia „ maretia salilor de asteptare si aspectul nobil al toaletelor”. In apropierea ei se afla cel mai important muzeu de istorie din Elvetia. De aici porneste lunga si animata artera comerciala care taie orasul in doua, un fel de „ Champs -;Elysees ” a Zürichului , un lant stralucitor de magazine luxoase si banci , cu strazi laterale care te duc fie in dreapta , in City- zona moderna, financiara a marilor firme , fie in stinga, in paienjenisul unui burg care parca nu vrea sa sa imbatrineasca . Patrunzi apoi intr-un adevarat labirint de strazi inguste, medievale. Incrustata intr-un zid, intilnesti in cale o bucata de marmura cu inscriptii in limba latina, care cuprinde cea mai veche mentionare a denumirii pe care gallo-romanii o atribuiau localitatii intemeiate de ei: Turicum, nume din care a evoluat actualul Zürich. In Zürich se gasesc peste 65 de lacasuri de cult, dintre care Biserica Sfintul Petru pe al carui singur turn se afla cel mai mare cadran de orologiu din lume, cu un diametru de aproape 9 metri.

Un batrin burg plin de viata
Cartierele breslelor de altadata sunt cele mai sugestiv reconstituite. Astfel, linga cladirea primariei, construita la sfirsitul secolului al XVII-lea , se afla un chei garnisit cu un sir de case ale vechilor corporatii: Casa Dulgherilor, Casa Saffran din domeniul bacaniilor, Casa Schaidern, a croitorilor, Casa Tesatorilor, Viticultorilor. Toti acestia pot fi considerati stramosii prestigiosilor producatori de azi din industria mecanica, electronica sau tehtila, ai specialistilor din marile banci si concerne din Zürichul modern, cel mai mare oras din Elvetia, cu peste un milion de locuitori si institutii de invatamint si cultura dintre cele mai renumite.