Sanatatea mediului

Sanatatea fiecarui om este influentata de sanatatea mediului: fiecare om afecteaza mediul in care traieste. Mediul inconjurator este constituit din totalitatea factorilor biotici (relatii care se stabilesc in cadrul populatiei (speciei) sau intre specii diferite) si abiotici (factorii geografici - pozitia geografica exprimata prin latitudine, longitudine, altitudine, expozitie; factorii fizici - lumina, temperatura, umiditate; factori chimici - substantele chimice din aer, apa, sol). Starea mediului inconjurator este pe an ce trece tot mai ingrijoratoare: spatiile impadurite se reduc, solurile agricole se degradeaza, stratul de ozon este mai subtire, numeroase specii de plante si animale au disparut, efectul de sera se accentueaza. In general se poate afirma ca tarile cele mai dezvoltate produc cele mai mari cantitati de deseuri si poluanti consuma cantitati mari de energie si resurse naturale. Impactul pe care aceste tari il au cu mediul natural este puternic distructiv. Se remarca astfel existenta unei proportionalitati inverse intre nivelul de industrializare si starea mediului inconjurator.
Intreaga lume este in interrelatie - fiecare actiune va produce o reactie care in complexul sistemelor vii este de multe ori imprevizibila. Atunci cand resursele naturale sunt epuizate pe scara larga si mediul ambiant este poluat datorita activitatii umane, nu numai mediul este acela care are de suferit Sanatatea oamenilor este de asemenea afectata: starea de sanatate nu poate fi mentinuta respirand aer poluat, consumand alimente si apa contaminate cu pesticide sau alte substante chimice. De regula, ceea ce este bun pentru natura, pentru mediul ambiant, este sanatos si pentru vietuitoare.
Plecand de la importanta protejarii si conservarii mediului, oamenii de stiinta au elaborat o serie de legi ecologice:
legea,, toate sunt le
gate de toate,, - in natura, sistemele biologice nu sunt izolate ci integrate in mediu;
legea,, totul trebuie sa duca undeva,, - din punct de vedere ecologic, in natura, nimic nu este de prisos; nu exista deseuri ci ele folosesc altor organisme;
legea,, natura se pricepe cel mai bine,, - orice interventie majora a omului in ecosisteme este nociva;
legea,, nimic nu se poate obtine pe degeaba,, enuntata de Mitscherlich, 1930 - exploatarea ecosferei duce la dezorganizarea sistemului fara restituirea componentelor extrase pentru ca totul este inchegat;
legea,, interactiunii om - ecosfera,, emisa de Dansereau 1957 - orice modificare serioasa in ecosfera are consecinte asupra vietii sociale; taierea masiva a padurilor din Mesopotamia a influentat negativ, in lant, clima, agricultura, economia, societatea.
Fiecare om trebuie sa realizeze si sa accepte sa isi asume responsabilitatea privind impactul pe care viata lui o are asupra vietii planetei.
Prin structura, amplasamentele si functiile aglomerarilor urbane se exercita o paleta de presiuni asupra factorilor de mediu si implicit asupra starii de confort si sanatate asupra populatiei.Desfasurarea tuturor activitatilor antropice genereaza diferite noxe ce influenteaza calitatea factorilor de mediu.In acest context se intalneste poluarea produsa de activitatile industriale, generarea de catre populatie a deseurilor si a apelor uzate, a noxelor mijloacelor de transport, a poluarii sonore, precum si a poluarilor accidentale
Presiunile produse de aglomerarile urbane afecteaza zonal calitatea vietii si a factorilor de mediu, dar prin masurile tehnico- juridice, adaptarea si aplicarea celor mai curate tehnologii, construirea si punerea in functiune a statiilor de epurare, mentinerea functionarii la parametrii proiectati a statiilor de epurare existente, exploatarea in conditii de siguranta a depozitelor ecologice de deseuri, organizarea si dotarea corespunzatoare a operatorilor de salubritate, dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare si dezvoltare a spatiilor verzi, au darul de a imbunatati constant calitatea mediului, starea de confort si de sanatate a populatiei.
Impactul negativ al turismului asupra mediului
Agresarea mediului urban prin turism este provocata de:
apele uzate provenite de la unitatile turistice;
noxele din transport (autovehicule în trecere);
noxele de la centrale termice ale bazelor turistice;
zgomotul de la centrele de recreere pentru turisti si din transport;
comportament necivilizat fata de valorile de patrimoniu.
In ciuda contributiilor negative pe care le are turismul asupra mediului nu putem omite efectele pozitive legate de:
imbogatirea arhitecturala si peisagistica
constituirea de zone protejate
reconstructia ecologica
dezvoltarea socio - economica.
Presiuni exercitate de zgomot si vibratii
Sursele de producere a poluarii sonore:
zgomotul industrial produs de diferitele unitati industrial
zgomotul comercial produs de diferite activitati de comert
zgomote date de mijloacele de transport, in special autovehicule.
surse din locuinte: liftul, hidroforul, instalatiile de apa sau canalizare, utilizarea diverselor aparate ca aspiratorul de praf, masini de spalat rufe, radioul, televizorul, foenul de uscat parul, telefonul; diversele activitati care se petrec in locuinte pot reprezenta de asemenea surse de zgomot: cantatul la pian sau alt instrument muzical, joaca copiilor, dansul adultilor si de ce nu chiar discutiile la nivel mai mare etc.
Actiunea asupra organismului, a zgomotului urban poate avea urmatoarele efecte:
leziuni la nivelul timpanului (perforatii) a urechii medii si chiar la urechea interna.
oboseala auditiva care consta in ridicarea pragului de audibilitate ceea ce face ca zgomotul sau sunetele mai joase sa nu mai fie auzite.Oboseala auditiva este considerata ca un fenomen fiziologic de fapt o masura fiziologica de protectie a organismului, respectiv a urechii, fata de actiunea nociva a zgomotului.Si ca orice oboseala, aceasta este reversibila sau dureaza un anumit timp mai indelungat cu cat zgomotul a fost mai puternic dupa care urechea isi revine la normal.
hipoacuzia - din ce in ce mai frecventa tocmai datorita zgomotului din mediul de viata care a devenit din ce in ce mai puternic.
perturbari asupra curentilor bioelectrici din creier cu modificari importante ale electroencefalogramei, modificari asemanatoare cu cele din anumite boli psihice.
pot apare tulburari ale aparatului circulator cu cresterea frecventei pulsului si a tensiunii arteriale, asupra aparatului digestiv cu modificari ale motilitatii si secretiei digestive, asupra unor glande endocrine mai ales tiroidei si pancreasului, si chiar asupra sistemului nervos insasi cu cresterea excitatiei nervoase cu hiperreflectivitate, stari de iritatie, nervozitate, insomnie, scaderea puterii de munca mai ales a celei intelectuale, etc.
Astazi zgomotul este incriminat ca un factor etiologic in producerea unor afectiuni ca hipertensiunea arteriala, ulcerul, diabetul, hipertiroidiile si binenteles a diverselor tulburari psihice.O actiune puternica o are zgomotul asupra organismului in somn atunci cand totalitatea functiilor organismului se reduc la starea lor de baza. Organismul uman prezinta o anumita adaptare la zgomot; lipsa zgomotului se traduce prin aparitia unor fenomene ca stari de neliniste, senzatii de izolare, de depresiune nervoasa, de ureche infundata etc.
Presiuni exercitate de mijloacele de transport.
O atentie deosebita o acorda institutiile de protectie a mediului mijloacelor de transport destinate transportului de substante, marfuri si deseuri periculoase. Din acest motiv in demararea procedurii de autorizare a acestei activitati (cu impact semnificativ asupra mediului) se impun o serie de conditii ce trebuie respectate de catre agentii economici solicitanti, in scopul prevenirii si diminuarii accidentelor majore.
Impactul consumului de energie asupra mediului
Sectorul energetic, pe intregul lant - producere-transport-consum de energie, produce cca 90% din emisiile poluante din Romania. Este deci nevoie de o strategie nationala pentru reducerea impactului sectorului energetic, care sa cuprinda ca directii principale:
imbunatatirea calitatii aerului in zonele industriale cu impact deosebit asupra sanatatii populatiei;
reducerea nivelului de poluare pentru a respecta prevederile impuse de legislatia europeana;
necesitatea cuantificarii investitiilor cerute de actiunile care pot conduce la alinierea Romaniei la standardele UE;
dezvoltarea si perfectionarea sistemului de monitorizare si analiza a emisiilor poluante;
alinierea agentilor economici din domeniul energetic la nivelul emisiilor stabilit in urma negocierilor Cap. 22 MEDIU cu UE;
introducerea unor instrumente economice care sa stimuleze reducerea poluarii, taxa pe CO2.