m2b22be
Specialistii din domeniul cercetarii matematice au la dispozitie unelte de lucru extrem de utile pentru eliminarea calculului matematic rutinier . In acest scop au fost create limbaje de programare care pot recunoaste si rezolva formule sau ecuatii matematice complexe . Expresiile manevrate pot contine operatii algebrice elementare , operatori de derivare , de integrare , operatori diferentiali care sunt recunoscuti de sistem ca atare . In plus sunt oferite instructiuni absolut necesare pentru a controla un program .
Cele mai importante produse de acest gen sunt REDUCE , SYMNON , MATHCAD , MATHEMATICA , MATHLAB .

Limbaje orientate pe programarea inteligentei artificiale

Acest tip de limbaje difera esential de cele algoritmice . Modalitatea de programare este descriptiva si are intentia declarata de simulare a rationamentului uman . Pentru rezolvarea unei probleme sunt furnizate seturile de reguli si informatii necesare , iar apoi se descrie in ce consta problema ca atare . Limbajul este capabil sa opereze deductiile ( deciziile ) necesare pentru a rezolva problema intr-un caz particular ce apare in practica .

Asadar , aceste limbaje descriu problema de rezolvat ( in termenii deductiilor logice ) pe cand limbajele de tip algoritmic descriu metoda de rezolvare a problemei . Domeniile de aplicabilitate pentru limbajele de programare a inteligentei artificiale sunt cu predilectie : realizarea de sisteme expert ( programe ce inlocuiesc expertii umani ) , computerizarea procesului de productie , robotica , tratarea limbajelor naturale .
Cele mai importante limbaje de acest tip sunt :
PROLOG ( PROgramming in LOGic ) creat in 1973 si implementat pe PC-uri abia in 1986 de firma Borland sub forma Turbo-Prolog .
LISP ( LISt Processing language ) conceput in 1976 si implementat pe PC-uri de firma Microsoft sub forma MuLISP .