Hypertext z7f12fv
Prin hipertext se intelege un document (evident in sensul utilizat in informatica: fisier creat printr-un editor, procesor etc) care contine, pe langa text (continutul clasic al unui document), grafica, imagini, animatie, inregistrari audio, legaturi catre alte documente. Un hipertext poate fi gandit intr-un spatiu cu mai multe dimensiuni, fiecare axa reprezentand un alt mijloc de comunicare: text, audio, video etc.
Conceptul de hypertext a aparut in iulie 1945 cand Vannevar Bush a imaginat, in articolul As we may think, scris pentru Atlantic Monthly, o masina care putea opera cu texte si grafice on-line.

In 1960, Th.H. Nelson (Computer Lib/Dream Machines) a unit termenul de hipertext cu cel de hipermedia, lucrarea lui influentand introducerea Web. In anii 1970, Nelson a initiat proiectul XANADU, orientat catre biblioteci digitale si sisteme hipertext, proiect nefinalizat insa.

Dupa anii 1980, aparitia sistemelor de help in produsele Apple si Microsoft, sisteme care permit utilizatorilor sa navigheze prin selectari de butoane sau termeni, au facut ca notiunea de hipertext sa devina una obisnuita, desi hipertextele respective nu aveau o complexitate foarte mare.

Hipertextul permite parasirea modului traditional de citire a unui document: linie dupa linie, pagina dupa pagina etc. Legaturile activate produc o desfasurare a documentului dupa nevoile utilizatorului plus posibilitatea de pastrare a atentiei cititorului prin utilizarea legaturilor grafice, audio etc.

World Wide Web
World Wide Web, sau WWW, sau Web a aparut la sfarsitul anilor '80 cand cercetatorii de la CERN, Laboratorul European pentru fizica particulelor, au dezvoltat o retea pentru a avea acces mai usor la documentele produse de diversele laboratoare. In 1990, ei au introdus un browser doar pentru texte si au dezvoltat HTML. In 1991 au implementat Web la CERN.
In 1992 cercetatorii de la CERN au introdus Web in comunitatea Internet si aceasta a inceput revolutia (S.E. Eddy - HTML in plain English).

Ceea ce diferentiaza WWW de celealte componente ale Internet-ului este tocmai hipertextul, care si-a gasit in Web calea ideala de exprimare. Toate documentele accesibile in Web sunt legate intre ele indiferent de serverul pe care sunt memorate si indiferent de locul geografic unde sunt.

Trecerea de la un document la altul, de la un subiect la altul, de la un loc la altul etc produce o impresie puternica asupra utilizatorului, ii da acestuia certitudinea ca totul este potrivit intereselor lui, potrivit ritmului propriu de intelegere.

HTML
HTML, sau HyperText Markup Language, a fost proiectat sa poata opera cu functionalitatile multimedia ale WWW.
Limbajul de marcare permite transformarea oricarui text intr-un hipertext prin introducerea unor marcaje, care vor indica modul cum se efectueaza legaturile documentului, cum vor aparea paginile documentului etc. Un document HTML poate fi facut public daca este pe un calculator care are acces la Internet. Un document facut public poate fi vazut din orice punct al Internet-ului. Desi nu este optiunea cea mai fericita, vom utiliza cuvantul tag pentru marcaj.

SGML, Standard Generalized Markup Language, parintele HTML-ului, a devenit, in 1986, standard ISO. Fiecare document SGML are asociat o definire a tipului de document (DTD) care defineste regulile pentru continutul documentului. Fiecare versiune de HTML a fost definita intr-un DTD.

HTML 1.0 si HTML+ au aparut in 1990, respectiv 1993.
HTML 2.0, aparut in 1994, a fost prima versiune standardizata. Ea contine 49 de taguri.
HTML 3.0 a aparut in 1995. Versiunea cuprindea extensii importante, cum ar fi marcaje pentru notatii matematice, bannere etc. In prezent nu mai este utilizat.
HTML 3.2, introdus in 1996, este considerat ca succesorul versiunii 2.0, incorporand o serie de taguri din HTML 3.0 ca si extensii Netscape.

Pe langa versiunea standardizata, o serie de firme producatoare de browsere (programele care permit vizualizarea documentelor) au creat propriile extensii. Sunt cunoscute extensiile Netscape si Microsoft, cele doua mari firme care-si disputa piata, extensii dintre care se vor alege cu siguranta extensiile pentru versiunile ulterioare de HTML.