u4s1sj
Poate ca v-aþi plictisit de teoria de pana acum, aºa ca hai sa ne punem pe treaba ºi sa ne apucam de configurarea propriu-zisa. In acesta secþiune vom discuta despre configurarea unui server NIS. Daca in reþeaua dumneavoastra funcþioneaza deja un server NIS, nu mai este nevoie sa setaþi nimic ( ºi puteþi sari fara grija peste acesta secþiune ).

Daca nu doriþi altceva decat sa experimentaþi, sa "va jucaþi" cu setarea serverului, aveþi grija sa nu folosiþi un nume al domeniului NIS care exista deja in reþea. Altfel s-ar putea sa destabilizaþi intregul serviciu de reþea, iar mulþi oameni ar putea deveni nemulþumiþi ºi chiar foarte nervoºi.

In momentul de faþa exista doua servere NIS disponibile: unul in cadrul pachetului yps al lui Tobias Reber, ºi altul in cadrul pachetului ypserv al lui Peter Eriksson. In principiu nu conteaza pe care il folosiþi. In momentul acesta, cand scriu, codul pentru manipularea serverelor NIS de tip slave pare sa fie mai complet in yps. Deci daca aveþi nevoie de servere slave, probabil ca yps este o alegere mai buna.

Dupa instalarea severului (programul ypserv) in /usr/sbin, urmeaza sa creaþi directorul care va conþine fiºerele map pe care le va distribui serverul. Cand setaþi domeniul NIS pentru brewery map-urile vor fi puse in /var/yp/brewery. Serverul determina daca deserveºte un anumit domeniu NIS dupa existenþa directorului cu map-uri. Daca la un moment dat doriþi sa dezactivaþi un domeniu NIS, asiguraþi-va ca aþi ºters ºi directorul.

In general, map-urile sunt pastrate in fiºiere DBM, care sunt generate din fiºierele master cu ajutorul programului makedbm (pentru serverul lui Tobias) sau dbmload (pentru severul lui Peter). Acestea s-ar putea sa nu fie interschimbabile. Formatarea unui fiºier master pentru a putea fi procesat cu dbmload necesita de obicei folosirea lui sed sau awk, ceea ce tinde sa fie cam anost ºi greu de reþinut. De aceea pachetul ypserv al lui Peter Eriksson conþine un Makefile (numit ypMakefile) care face toata acesta munca in locul dumneavoastra. Trebuie sa instalaþi acest fiºier sub numele Makefile in directorul cu map-uri, apoi sa-l editaþi pentru a alege map-urile pe care doriþi sa le distribuiþi. Pe la inceputul fiºierului se targetul all care conþine toate serviciile pe care le poate oferi ypserv. In mod implicit, linia arata cam aºa :

Daca de pilda nu aveþi nevoie de map-urile ethers.byname ºi ethers.byaddr, pur ºi simplu ºtergeþi ethers din acest rule. Pentru a testa configuraþia probabil ca este suficienta pornirea a una sau doua map-uri, de exemplu services.*.

Dupa ce aþi editat Makefile, ramaneþi in directorul cu map-uri ºi tastaþi ``make''. Map-urile vor fi generate ºi instalate automat. Trebuie sa refaceþi map-urile la fiecare modificare a fiºierelor master, altfel schimbarile nu vor fi disponibile in reþea.

In secþiunea urmatoare puteþi afla cum se configureaza codul NIS pentru client. Daca setarile dumnevoastra nu merg, trebuie sa aflaþi mai intai daca cererile ajung sau nu la server. Daca la pornirea serverului specificaþi opþiunea -D, acesta va tipari la consola mesaje referitoare toate cererile NIS primite ºi la rezultatele acestora. Aceste mesaje ar trebui sa va ajute sa aflaþi de unde provine problema. Serverul lui Tobias nu are aceasta opþiune.