CUPRINS
Capitolul I Introducere in Microsoft Visual FoxPro . . . . . 3
Capitolul II Date Generale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9
Capitolul III Informatii, Date, Structuri de date . . . . . . . . . 10
Capitolul IV Baze de Date . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12
Capitolul V Programare orientata pe obiecte . . . . . . . . . 16
Capitolul VI Scopul programarii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Capitolul VII Descrierea bazei de date. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Capitolul VIII Fisiere aplicatie- descriere succinta. . . . . . . . .19
Anexa Meniul Principal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20
Adaugare Client . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Comenzi Room Service……………….
Gestionare Camere……………………
I. INTRODUCERE ÎN MICROSOFT
VISUAL FOXPRO
Visual FoxPro (VFP) reprezintǎ un SGBD relaţional cu limbaj propriu, suport al unui nucleu extins din limbajul relaţional SQL (Structured Query Language). Rapid, modularizat, flexibil, fǎrǎ sǎ necesite resurse de calcul foarte mari, VFP îmbinǎ programarea proceduralǎ (prin limbajul propriu, puternic şi accesibil) cu cea descriptivǎ (prin programarea vizualǎ). Unul dintre SGBD-urile cele mai utilizate în lume (chiar şi în România), VFP este recomandat în aplicaţiile dezvoltate în instituţii/intreprinderi mici şi mijlocii pe microcalculatoare ca staţii de lucru individuale sau conectate în reţea LAN.
Dezvoltat iniţial de firma Fox Software, FoxBase şi apoi FoxPro şi-au câşigat o largǎ popularitate datoritǎ performanţelor superioare în exploatare aduse de tehnologia Rushmore şi datoritǎ mediului de dezvoltare comod şi uşor de manevrat. Versiunea 2.0 deja aducea (e drept, într-un mediu DOS) multe dintre elementele care sunt acum în vogǎ în dezvoltarea de aplicaţii.
Preluat apoi de Microsoft, produsul a cunoscut unele îmbunǎtǎţiri, precum şi o portare (cam grosierǎ) pe Windows. Valul RAD a determinat pe Microsoft sǎ ducǎ mai departe produsul spre zona Client/Server, astfel încât noua versiune, sever revizuitǎ, se cheamǎ Visual FoxPro şi este destinatǎ exclusiv mediilor Windows (pe 16 sau 32 de biţi).
Una dintre cele mai importante îmbunǎtǎţiri aduse a fost integrarea mai buna a mediului de dezvoltare, prin aşa-numitul Project Manager, o unitate de control care permite accesarea tuturor elementelor unei aplicaţii: date, forme, rapoarte, clase, cod şi obiecte FoxPro.
Instrumentele vizuale de care dispune Visual FoxPro sunt
asemǎnǎtoare celor disponibile în Visual Basic sau Access. Ceea
ce este diferit însǎ de versiunile precedente de FoxPro este faptul cǎ toatǎ interfaţa este acum Windows "curat", lucrând cu proprietǎţi, evenimente, mesaje, etc. Controlul interfeţei se realizeazǎ prin intermediul evenimentelor, cǎrora li se ataşeazǎ o funcţionalitate prin cod. Pentru majoritatea operaţiilor existǎ celebrii "vrǎjitori" (Wizards) care îşi oferǎ serviciile începǎtorilor.
Limbajul a pǎstrat compatibilitatea cu versiunile anterioare dar s-a îmbogǎţit cu tot ceea ce înseamnǎ object-oriented. Programatorii versaţi în limbaje Xbase vor trebui sǎ se adapteze din mers noilor tehnici.
Noutatea cea mai spectaculoasǎ pe care o aduce însǎ Visual FoxPro nu se referǎ la aspectele legate de dezvoltarea vizualǎ (deja obişnuite în produsele Microsoft) ci în modul de lucru cu baze de date, unde aduce pe tǎrâmul desktop trǎsǎturi asociate pânǎ acum doar sistemelor de mare anvergurǎ.
În primul rând, Visual FoxPro nu mai utilizeazǎ tabele DBF disparate (decât ocazional sau pentru vechile aplicaţii) ci baze de date compacte (numite Database Container) bazate pe o descriere la nivel de metadate. În acest fel, relaţiile între tabele pot fi permanente, ceea ce permite definirea de "vederi" (Views) similare celor din SQL. Mai mult, aceste vederi pot sǎ reuneascǎ tabele locale şi tabele izolate sau aparţinînd altor baze de date, chiar îndepǎrtate (de pildǎ dintr-o bazǎ de date SQL).
O trǎsǎturǎ mai puţin comunǎ bazelor de date desktop este controlul integritǎţii referenţiale – realizat într-o manierǎ (fals) declarativǎ - pentru relaţiile între tabelele locale, posibilitatea de a defini reguli de validare la nivel de câmp, linie de tabelǎ şi, surprizǎ, tabela. Aceasta din urmǎ posibilitate este proceduralǎ şi se bazeazǎ pe posibilitatea de a defini triggers (proceduri de validare ce se declanseazǎ automat) la nivel de tabelǎ pentru inserare, ştergere şi modificare. De asemenea, se pot utiliza proceduri stocate şi se poate lucra tranzacţional (cu COMMIT şi ROLLBACK).
Cu toate cǎ modul de lucru sugereazǎ mai degrabǎ un server SQL, posibilitǎţile de conectare la baze de date oferite de Visual FoxPro se rezumǎ la ODBC. E adevǎrat însǎ cǎ noul ODBC disponibil este mult îmbunǎtǎţit (32 de biţi, OLE 2.0, etc).
Un aspect important este faptul cǎ, în versiunea Professional, Microsoft oferǎ (ca şi pentru Access) un Upsize Wizard care poate realiza automat comutarea pe SQLServer a bazelor de date locale.
1. Structura functionala a sistemului FoxPro
Pachetul de programe FoxPro cuprinde urmatoarele
componente functionale:
- nucleul sistemului format din limbajul propriu FoxPro si
limbajul SQL;
- grupul de instruire si gidare a utilizatorului format din
sistemul interactive de Help, Tutorial, Demo, componenta pentru depanare Trace/Debug;
- grupul de componente care asigura interfata cu alte
medii si/sau limbaje de programare, alte componente de soft (programul de instalare a statiilor de lucru ADDUSER,
componenta de limbaj dBASE IV, API/Library Construction Kit-Aplication Programer’s Kit Interface).
- generatoarele (generatorul de rapoarte, de etichete, de
meniuri, de videoformare ,de interogari, gestionarul de aplicatie)
- elemente de super-interfata cu utilizatorul (WIZARD)
-elemente de DISTIBUTION KIT (programele si bibliotecile pentru sustinerea formelor executabile)
- programe de gestionare si diverse alte utilitare (editorul de texte, programul de creare amacro-instructiunilor, programul de formare a programelor sursa, generatorul de documente FOXDOC, diverse utilitare.
2.Limbajul FoxPro elemente de baza
Identificatorii sunt folositi pentru desemnarea variabilelor, fisierelor, cedurilor, campurilor etc. Sunt anumite restrictii la compunerea identificatorilor.
Cuvinte-cheie desemneaza comenzile comenzile, functiile standard ale limbajului, sunt rezervate, nu pot fi folosite in alt context. Se pot prescurta la primele 4 caractere.
Tipurile de date cu care lucreaza FoxPro sunt:
- tipul numeric este specificat prin litera N. Poate lua valori
intre - 10E19 si 10E20. Extern, datele apar in forma uzuala cu sau fara zecimale. Formatul stiintific sau zecimal extern alatura numarului litera E urmata de sirul de cifre corepunzatoare exponentului.
Ex: -100.3E2 reprezinta -100.3*10**2
- sirul de caractere este specificat prin litera C. Este o
multime de caractere ASCII tratata ca un tot unitar si delimitata de apostrof , ghilimele, paranteze patrate cu obligativitatea ca in interiorul sirului sa nu fie prezent caracterul folosit ca delimitator. Datele de tip si de caracter pot avea lungimea maxim 255 caractere.
- tipul data calendaristica se precizeaza prin litera D. Este o
multime de valori cu o structura ce contine numarul lunii, al
zilei in luna si al anului, separate de un caracter special si incadrate de acolada.
- tipul logic se precizeaza prin litera L. Este multimea a doua valori .T. (“adevarat”) si .F. (“fals”).
- tipul memo se speifica prin litera M. Contine adresa unde
sunt depuse informatiile. Este folosit numai in baze de date pentru a referi texte lungi care din punctual de vedere al programului pot permite controlul driverelor de imprimanta, de ecran sau de informatii diverse.
- tipul general are asociata litera G. Permite, numai in
contextual bazelor de date gazduirea elementelor de tip OLE:texte, imagini, benzi somore, foi de calcul ale altor aplicatii Windows sau MacIntosh.
In Visual FoxPro au mai fost introduse si alte tipuri cum sunt: DateTime,Currency(pentru valori monetare-$100.60), Float, Double, Integer.
Variabilele sunt zone de memorie identificate printr-un
nume si care primesc la un moment dat o valoare si un tip.
Definirea tipului unei variabile se va face odata cu primirea valorii. Face exceptie variabila tablou care trebuie dimensionata inaintea folosirii ei.
Campurile sunt componentele structurii fisierelor de date.
Numele campului este identificator FoxPro. Pot fi de toate tipurile enumerate mai sus.
Functiile standard reprezinta o facilitate importanta a unui SGBDR prin intermediul carora se pot obtine anumite informatii, se pot manevara datele etc.
Operatorii limbajului de definire sunt, in general cei
cunoscuti din celelalte limbaje de pogramare: aritmetici(+,-
,*,/**,%), relationali(,=,=,), logici(.not.,.and.,.or.),
specifici sirurilor de caractere (+/-), specifici datelor
calendaristice (+/-).
Expresiile sunt constructii ale limbajului formate din termini si operatori.
Termenii pot fi constante , variabile, nume de camp sau functii.
Expresiile pot fi : numerice, sir, data calendaristica, logice.
Evaluarea expresiilor se face in functie de prioritatea operatorilor care apar in expresie. Ordinea de evaluare este cea uzuala din matematica.
Fisierele retin date, programe, informatii pentru SGBD.
Comenzile FoxPro sunt formate dintr-un verb care va indica “actiunea” si un numar de clause, care vin sa particularizeze efectul comenzii pentru situatia respective. Formatul general al comenzii: [][]
In general clauzele nu au o pozitie fixa in sintaxa comenzii.
Comentariile intr-un program sunt introduse fie de
caracterul asterisc(*) la inceputul liniei fie de dublu ampersant
(&&) in continuarea comenzii propriu-zise.
II. Date Generale
Dinamismul si complexitatea societatii moderne antreneaza o crestere continua a volumului si diversitatii informatiilor, facand vitala disponibilitatea si utilizarea pe scara larga a tehnologiilor informatiei si comunicatiilor. Majoritatea aplicatiilor manipuleaza volume importante de date care trebuie culese exact in momentul generarii lor, transportate, prelucrate, pastrate in conditii de maxima eficienta. De aceea problema organizarii de toate tipurile – text, imagine,sunet-local si la distanta a fost si este de mare actualitate.
Piata actuala a Sistemelor de Gestiune a Bazelor de Date(SGBD) este foarte variata , firmele softwer intrecandu-se in construirea unor produse performante, portabile pe diferite platforme, prietenoase, cu multe facilitati, oferind medii de programare integrate petru programatorii cei mai exigenti cat si utilitare si limbaje de interogare si proiectare vizuala pentru ceilalti utilizatori.
Avantaje ale limbajului de programare FoxPro
FoxPro se bucura de un veritabil success pe piata romaneasca, marea majoritate a aplicatiilor economice pe PC-uri sunt in Fox sau compatibile.
Se bazeaza pe modelul conceptual de tip relational-obiectual, care se detaseaza prin simplitate si flexibilitate.
Dispune de un limbaj de interogare (SQL-singurul limbaj
standardizat pentru baze de date,implementat, cu sau fara modificari, in mai toate SGBDR-urile).
Dispune de un limbaj procedual foarte simplu si foarte puternic in acelase timp din familia Xbase permitand programarea structurala, modulara dar si orientata catre obiecte, deci vom putea aplica tehnicile de programare moderne orientate catre evenimente.
Dispune de multe utilitare,programe numite “generatoare” sau “designer-e”, asistenti Wizard, care sa permita proiectarea vizuala a aplicatiilor.
Are marele avantaj ca fiecare noua varianta incorporeaza pe cele vechi, le dezvolta, astfel incat rezolvarile unor probleme pot fi pastrate, chiar daca sunt dintr-o varianta mai veche. Apar si noi posibilitati de conversie sau redesign a aplicatiei.
III. Informatii, date, structuri de date
INFORMATIA este definita ca o “comunicare susceptibila de a produce cunostinte”, are un caracter semantic si de noutate , de aport la cantitatea de cunostinte a celui ce o primeste .
Informatia se refera intotdeauna la obiecte, personae, procese, fenomene, locuri, situati, conditii etc.,deci are o natura foarte variata:economica, statistica, tehnica, stiintifica, administrative etc.
O informatie trebuie sa fie utila, precisa, completa, fara prea multe amanunte care sa faca mesajul greu de interpretat, sa
soseasca la timp pentru luarea unor decizii etc. O trasatura
fundamentala a informatiei este subiectivitatea sa.(Ceea ce este
important pentru o persoana poate sa nu insemne nimic pentru
alta.)
DATELE constituie materializarea, reprezentarea simbolica a informatiilor (prin semen, litere, cifre) intr-o forma conventionala (scrisa, vorbita, semne grafice etc) convenabila
unei comunicari. Ele au o interpretare (semantica) si sunt prelucrate direct de om sau prin calculator. Datele reprezinta
“materia prima“ din care, dupa o serie de operatiuni efectuate de
catre oameni sau echipamente se obtin informatii.
Pentru obtinerea de informatii se desfasoara mai multe activitati grupate sub numele de process informational pintre care sunt si:
1. identificarea ,culegerea sau inregistrarea datelor ;
2. pregatirea datelor ;
3. prelucrarea datelor;
4. memorarea datelor pe diverse medii in vederea folosirii lor ;
5. comunicarea sau raportarea informatiilor catre utilizatorii lor.
Colectia de date reprezinta un ansamblu de date care se refera la acelasi fenomen, obiect sau ituatie. Intre componentele unei colectii de date, ca si intre colectii, pot fi identificate sau, eventual, introduse relatii care sa determine pe multimea respectiva o anumita structura, adica un anumit mod de ordonare astfel incat sa se faciliteze prelucrarea.
O colectie de date pe care s-au definit anumite relatii si careia ii este specific un aumit mecanism de selectie si identificare a componentelor constituie o STRUCTURA DE DATE.
Mecanismul de selectie al unei structuri de date este implementat de obicei in programele de prelucrare a datelor respective, la nivelul sistemelor de operare, al sistemului sau al programelor aplicative.
Exista doua mari tipuri de acces:
Accesul secvential presupune parcurgerea tuturor datelor
situate inaintea datei care trebuie prelucrata.
Accesul direct presupune un mecanism prin care se poate
determina direct pozitia datei necesare prelucrarii.
IV. Baze de date
Baza de date este un ansamblu de date interconectate, impreuna cu descrierea lor, care raspunde calitatilor de centralizare, coordonare, integrare si difuzie a informatiilor si care asigura satisfacerea tuturor necesitatilor de prelucrare ale tuturor utilizatorilor dintr-un sistem. Baza de date este o colectie de date operationale. Date operationale sunt acele informatii care au o anumita stabilitate, importanta in sistemul informational al unei institutii.
Caracteristici generale ale bazelor de date
Independenta datelor memorate in aplicatie. Se asigura
imunitatea progrmelor de aplicatii la schimbarile ce au loc
in baza de date.
Nivel redus de redundanta. In general datele sunt memorate intr-un singur loc, astfel incat sa se asigure eliminarea redundantei. Totusi, din considerente de optimizare a timplui de raspuns se accepta un anumit grad de redundanta.
Securitatea datelor. Se pot aplica restrictii de securitate a datelor, protectia la accesul neautorizat la date in vederea
extragerii sau distrugerii unor date cu caracter confidential.
Integritatea datelor. Asigurarea corectitudini datelor in orice moment al functionarii sistemului. Caderea retelei sau o manevra defectuasa pot deteriora datele. O baza de date trebuie sa asigure integritatea datelor, posibilitatea refacerii versiunilor anterioare situatiei de eroare.
Transparenta. Facilitatide utilizare a datelor fara ca utilizatorii sa cunoasca baza de date in intreaga ei complexitate.
Limbaj de cereri. Existenta unor limbaje performante de regasire a datelor care permit exprimarea sub forma unor conversatii a unor criterii cat mai complexe de selectare a informatiei si indicarii unor reguli cat mai generale de editare a informatiilor solicitate.
Diversitatea criteriilor. Spre deosebire de sistemul classic
de prelucrare unde exista un singur criteriu de adresare,
cel care a stat la baza organizarii fisierului, in cazul
bazelor de date accesul la informatii se poate face dupa o
multime de criterii de gasire.
Accesibilitatea. Gestiunea datelor organizate in baze de
date a fost preocuparea multor specialisti soft,ajungandu-se
la oferirea unor pachete de gestiune care permit gestionarea
unor baze de date foarte complexe in conditii de eficienta
maxima. Aceasta ofera programatorilor instrumentele
necesare conceptiei programelor lor, iar utilizatorii
neinformaticieni – o interfata “prietenoasa”. Problema este
alegerea pachetului de programare in functie de resursele
hard si soft existente si de tipul bazei de date.
Unul dintre obiectivele realizarii unei baze de date este crearea unui mediu favorabil, care sa-I asigure fiecarui utilizator
posibilitatea de a interactiona cu datele pe care le doreste.Sunt
mai multe categorii de utilizatori:
a. Specialisti in organizarea interna a datelor:inginerei de system, administratori de retele, programatori in limbaje apropiate de masina(asamblare, C, motoare de baze de date).
b. Analisti care participa impreuna cu administratorul BD si programatorii de aplicatii la proiectarea aplicatiilor informatice.
c. Utilizatori programatori ce interactioneaza cu BD
prin aplicatiile program.
d. Utilizatori neprogramatori ce acceseaza direct datele
prin intermediul unor limbaje de interogare (SQL,
QBE)
e. Hacker-ii, specialisti hardware si software care patrund fraudulos in bancile de date fie dinate fie pentru provocarea de daune sau sustrageri de informatii.
Administratorul Bazei de Date. Este o persoana sau
un grup de personae care are ca rol determinat in:
1. Definirea SCHEMEI;
2. Definirea metodelor de acces la date;
3. Modificarea arhitecturi si organizarii
fizice a bazei de date;
4. Autorizarea accesului la date;
5. Specificarea restrictiilor de integritate ale bazei de date pe care le va verifica monitorul SGBD; definirea procedurilor de verificare a integritatii;
6. Asigurarea legaturii cu utilizatorii;
7. Definirea strategiei de salvare si restaurare a bazei;
8. Monitorizarea performantelor bazei si adaptarea ei la modificarile istemului informational.
SGBD interactioneaza cu sistemul de operare in moduri diferite:
Un SGBD poate fi implementat deasupra sistemului de
operare,adminitrandu-l pe acesta din urma. In present cele mai
multe SGBD-uri utilizeaza aceasta arhitectura deoarece ofera
un mediu informatic general care raspunde cel mai bine cerintelor utilizatorului.
Un SGDB se poate gasi la acelasi nivel cu SO, functiile acestora fiind integrate in acelasi sistem.
Un SGBD poate fi plasat sub SO care indeplineste toate
functiile de intrare iesire. In timpul prelucrarii cererii, functiile
SO sunt limitate la gestiunea proceselor fizice (ex:gestiunea spatiului disc).
Un SGBD poate prelua complet functiile SO.
SGBD-urile se clasifica astfel:
In functie de modelulstructural SGBDpot fi: erarhice, retea, relationale. orientare-obiect, obiect-relationale;
In functie de distribuirea resurselor pot fi: integrate si distribuite territorial;
Dupa orientare: SGBD generalizate si specializate;
Dupa destinatie: publice(de interes larg) si private (cu acces restrans);
Dupa marime: mici-medii(sub 1 milion de articole/utilizatori) si mari;
Dupa modul de utilizare: prelucrare pe loturi, interactive si mixte;
Dupa tipul limbajelor utilizate: autonome (cu limbaje proprii), cu limbaj gazda;
Dupa domeniul de utilizare: gestiunea economica, conducerea productiei, informare-documentare, distribuirea resurselor (rezervarea locuri), informare generala etc.
V. Programare orientata pe obiecte
Clase , obiecte, evenimente si metode
Un obiect este un lucru (o fereastra, un buton radio, un
comutator ,etc.) caruia ii putem defini anumite proprietati,
evenimente care pot sa actioneze asupra lui si actiunile pe care
respectivul obiect le realizeaza ca raspuns la aceste evenimente sau pe care le are incluse in functionalitate sa.
Obiectele recunosc si reaspund la anumite actiuni
numite evenimente.Un eveniment este o activitate specifica si
predeterminata initial de sistemul de operare (eveniment intern)
sau de utilizator (eveniment extern) si la care un obiect stie sa
reactioneze.
Metodele sunt proceduri asociate unui obiect. Deosebirea dintre metode si evenimente este ca primele pot exista si pot fi apelate indiferent de aparitia evenimentelor. Evenimentele, de asemenea pot avea asociate anumite proceduri, actiuni care se vor executa ori de cate ori se produce evenimentul respective. Metodele sunt asociate si legate cu obiectele carora le apartin.
Prin proprietati obiectele pot sa difere intre ele. Doua declansatoare pot avea dimensiuni diferite, pozitia pe ecran , alt text explicativ, dar se comporta la fel; raspund la aceleasi evenimente prin aceleasi actiuni.
O clasa este definita prin multimea obiectelor care au in
comun aceleasi proprietati si acelasi comportament. Prin definirea unei clase noi specificam modul in care dorim sa se comporte si sa arate toate obiectele care ii apartin.
Clasele pot fi impatite in calase container si clase controller.
O clasa container poate gazdui alte obiecte apartinand clasei controller sau chia containere.
Unele clase sunt non-vizuale adica obiectele care apartin lor nu sunt vizibile pe ecran ci au diferite utilizari cum ar fi: calculul unor valori, stabilirea momentului de timp pentru a se efectua o anumita actiune etc.
Proprieteti de baza ale claselor
o Incapsularea – se include la un lo atat proprietati cat si metode in definitia unei clase.
o Clase derivate – se permite crearea de subclase sau clase
derivate care vor avea intreaga functionalitate a clasei parinte
plus alte noi specificatii.
o Mostenirea – proprietatile clasei de baza nu vor mai trebui sa fie definite in classa derivata.
VI Scopul programarii
Programul „Biblioteca mea" a fost conceput pentru a usura munca bibliotecarilor, precum si a persoanelor care detin o mica biblioteca si nu o pot administra asa de usor. Programul ofera posibilitatea de a lista cartile care se afla in biblioteca , precum si de a lista cartile care sunt imprumutate altor persoane.
VII Descrierea bazei de date
Baza de date se constituie din doua tabele , ‘Carti’ si ‘Cititori’
Tabela ‘Carti’ cuprinde campurile cota, autor, titlu, domeniu si imprumutat de tip numeric, caracter, caracter, caracter si respectiv logic.
Campul cota reprezinta codul cartii care este unic.
Campul autor si titlu se refera la autorul si titlul cartii, iar domeniul corespunde cu materia din a carei sfera face parte carte, de exemplu romana, matematica etc.
Campul imprumutat este de tip logic si ia valoarea F atunci cand cartea nu este imprumutata si respectiv valoarea T atunci cand este imprumutata.
Tabela ‘Cititori’ cuprinde campurile cota, data, nume_pren si adresa de tip numeric, date, caracter si respectiv caracter.
Campul cota va fi incarcat pe fiecare pozitie cu codul cartii pe care persoana respectiva a imprumutat-o.
Campul data contine ziua, luna si anul in care cartea a fost imprumutata.
Campul nume_pren contine numele si prenumele persoanei care a imprumutat carte.
Campul adresa contine strada pe care locuieste persoana care a imprumutat cartea.
VIII Fisiere aplicatie- descriere succinta
Prin actionarea butoanelor din partea de sus a meniului se vor accesa pe rand : adaugarea unei noi persoane in baza de date a cititorilor care a imprumutat o carte, stergerea persoanei care restituie cartea, listarea informatiilor despre persoana care a imprumutat o anumita carte, adaugarea unei noi carti in biblioteca, verificarea daca o anume carte se afla in stoc precum si iesirea din program.
Astfel, prin apasarea butonului imprumutare vor aparea campurile cota, nume_pren, data si adresa in care se vor inregistra codul cartii imprumutate, numele si prenumele si adresa celui care a imprumutat cartea si respectiv data la care a avut loc imprumutul.La apasarea tastei enter in tabela cititori va fi adaugata persoana care a facut imprumutul.
Prin apasarea butonului restituire va aparea campul nume si prenume si cota care vor fi inregistrate cu numele si prenumele persoanei care restituie cartea imprumutata si respectiv codul cartii .Astfel, cititorul este sters din tabela cititorilor.Este important de precizat ca programul da posibilitatea ca in baza de date a cititorilor sa fie inregistrata o persoana de mai multe ori, adica sa imprumute mai multe carti.
Prin apasarea butonului listare va aparea campul titlu care va fi inregistrat cu numele cartii despre care dorim sa aflam daca a fost imprumutata si informatiile persoanei care a imprumutat-o.
Prin apasarea butonului adaugare vor aparea campurile din tabela carti care vor fi incarcate cu noile inregistrari.Astfel se pot inscrie in baza de date a cartilor din biblioteca cele noi venite.
Prin apasarea butonului neimprumutate va aparea campul titlu unde se introduce numele cartii despre care se doreste sa se stie daca este in stoc sau nu.
Prin apasarea butonului iesire se iese din program.
Asa arata meniul principal:
Pentru introducerea in baza de date a unui client nou se acceseaza “Clienti -> Gestioneaza ->Client nou” , acesta are urmatorul cod sursa:
Do form inreg_clienti
Close databases
Din aceasta ferestra se mai pot face comenzi “Room-service”
dar si clienti ce sunt sau au fost cazati
Prin accesarea butonului camere din bara de meniu se vor putea gestiona camerele dar si comenzile room service
Printr-un click pe butonul “Gestionare” vom vedea urmatoarea imagine:
Aici vom putea gestiona camerele prin comenzile ce va vor fi prezentate in cele ce urmeaza:
Elibereaza : va trece camera de la statul de ocupata la cel de libera
Secventa de program ce realizeaza aceasta functie este:
thisform.grid1.RecordSource="apartamente"
thisform.grid1.refresh
thisform.grid1.RecordSourceType= 1
IF MESSAGEBOX("Confirmati stargerea",1,"Sterge")=1
REPLACE ocupat WITH .f.
ENDIF
Adauga apartament : va adauga un nou apartament ce va putea avea anumite dotari
Cazeaza: va atribui unui client nou nou un apartament existent sau care a fost adaugat pentru el prin functia adauga apartament
Pentru a vedea ce apartamente sunt ocupate vom merge in bara de meniu vom accesa “Apartamente” apoi “Ocupate”
Pentru a face o comanda room service din apartament catre receptia hotelului vom merge in bara de meniu vom accesa “Apartamente” apoi “AddRoom-Service”.
Butonul „Trimite” avand urmatoare semnificatie:
USE roomservice
APPEND BLANK
replace camera WITH VAL(thisform.camera.value)
replace comanda WITH thisform.comanda.value
thisform.release
Pentru a sterge comenzile room-service efectuate vom merge in bara de meniu vom accesa “Apartamente” apoi “Remove Room-Service”.
In cadrul stergeri unei comenzi receptionerul sau administratorul hotelului poate accesa butonul sterg:
DELETE
PACK
thisform.Refresh
Pentru a putea vizualiza numele creatorului acestui proiect vom face click in bara de meniu pe butonul “Despre”
