m1o21om
De la origini, la India clasica ntre anii 2500-1500 I.H. pe valea Indusului au aparut o serie de state, cel mai puternic fiind Magadha. Populatia se ocupa de agricultura, folosind irigatiile.
Ulterior, popoare ariene sau arya (in sanscrita: nobili) vorbind limbi indo-europene au navalit in India supunandu-i pe bastinasi. Mai tarziu, alte popoare au cucerit nordul tarii: persii (secolul V i.H.), grecii (secolul IV i.H.). Prezenta lor a fost de scurta durata, dar schimburile culturale au fost fructuoase.
Unirea intregii Indii s-a realizat de imparatul Asoka (269-232 I.H.), tara intinzandu-se de la Indus la Gange si, apoi. sub dinastia Gupta (320-467 d.H.) care a alipit si India de nord. Hunii au distrus imperiul, India fiind faramitata in multe state aflate in conflict intre ele.
India musulmana
Musulmanii au patruns in India in secolul VIII d.H.; turcii au cucerit o parte a Indiei de nord, creand sul¬tanatul din Delhi.
Imperiul mogulilor, creat in secolul XVI. foarte vast, a favorizat dezvoltarea unei arte stralucite, reprezentand o sinteza a traditiilor artistice ale Indiei si Persiei musulmane.
O societate ierarhizata — Initiatii
Arienii au impartit societatea hindusa in patru clase. Trei clase aveau dreptul la initiere in Veda, cartile sfinte ale hinduismului.
Brahmanii, clasa superioara, erau preoti sau eruditi. Li se interzicea practicarea unor meserii impure ca, de pilda, aceea de plugar sau macelar. Razboinicii aveau misiunea de a guverna si de a apara populatia, constituind o aristocratie, al carui personaj principal era regele. Cea de-a treia clasa avea misiunea de a munci; ea grupa negustorii, proprietarii de pamanturi, crescato¬rii de vite. A patra clasa, era formata din tarani, care aveau obligatia de a fi slujitorii initiatilor.
Cei care erau considerati impuri si nu trebuiau nici macar atinsi, exercitau meseni dispretuite: macelar, gropar, vanator, tabacar etc. si traiau in cartiere izolate de restul populatiei, fiind paria.

Religiile Indiei clasice
Hinduismul s-a constituit progresiv in primul mi¬leniu inainte de Hristos, fiind fundamentat de textele sacre Veda, transmise oral, in sanscrita. Hindusii cred intr-un zeu suprem care se manifesta prin doua mii de zei, puternici, dar muritori. S-au impus trei zei: Brahma, creatorul; Visnu, conservatorul; Siva, distrugatorul. Visnu a coborat de mai multe ori pe pamant, pentru a-i salva pe oameni, sub infatisarea lui Rama si Krisna.
Budismul, ca reactie
Gautama (556-480 i.H.) este intemeietorul budis¬mului. El a avut revelatia cunoasterii si a devenit, pentru discipoli Buddha (in sanscrita „Iluminatul"), pro¬povaduind noua religie care consta in renuntarea la placerile vietii fara practicarea mortificarilor. Dupa moartea sa, discipolii au precizat in scris ideile sale si au intemeiat manastiri in care calugarii trebuiau sa traiasca in saracie si sa cerseasca pentru hrana; viata lor era con¬sacrata studiului textelor religioase si rugaciunilor. Dupa o lunga perioada de inflorire, budismul a disparut pro¬gresiv din India, dar s-a implantat cu succes in Asia de Sud si de Sud-Est, indeosebi in Tibet, China si Japonia.
Arta, cultura si stiintele indiene
Monumentele indiene, cu precadere cu caracter religios, au fost construite din lemn, caramida sau piatra,
Siva - zeul artelor si al invataturii asamblate fara mortar.
Monumentul budist prin excelenta este Stupa unde sunt depuse moastele lui Buddha. Ansamblul arhitectural pastrat pana in prezent este stupa de la Sanci, datand, aproximativ, din era crestina.
Prima forma arhitecturala folosita de calugarii budisti, a fost aceea a grotelor. Cele mai vestite sunt cele de la Ajanta, la vestul Deccanului; 29 de temple si de manastiri subterane sunt sapate in stanca, bogat orna¬mentate cu sculpturi si picturi datand, aproximativ, de la sfarsitul secolului III I.H. pana in secolul VII d.H. Picturile ilustreaza episoade din viata lui Buddha. Calugarii au continuat, in grotele de la Ellora, ceea ce incepusera la Ajanta, adaugand si elemente ale stilului hindus. , Sculptura il reprezenta pe Buddha, la inceput, printr-un simbol (floarea de lotus, roata Legii etc.); sub influenta artei grecesti, ulterior a fost infatisat in atitudi¬nea de meditatie sau de seninatate.
Din vremuri stravechi, India a avut savanti vestiti: matematicieni, care au descoperit sistemul zecimal si au folosit cifra zero. Ei au transmis aceste cunostinte musulmanilor, care le-au facut cunoscute Occidentului. Astronomia era foarte dezvoltata.
in literatura, cele mai celebre lucrari sunt epopeile Ramayana (multiplele intamplari ale printului Rama) si Mahabharata cu cele 90.000 versuri ale sale in care se relateaza lupta celor cinci frati pentru recastigarea re¬gatului pierdut. Aceste opere au fost redactate in san¬scrita si constituie o sursa inepuizabila de informatii referitoare la credintele religioase si istoria Indiei.