Romanizarea propriu-zisa se va realiza in urma urmatoarelor factori:1) Organizarea politico-administrativa- in 15 se infiinteaza provincia Moesia; - in 46 sereorganizeaza aceasta provincie; - in 86 Domitianus imparte Moesia in inferior si superior; - in 106 Dacia devine o provincie imperiala romana; - in 133 se imparte de Hadrianus in Dacia-superior si Dacia-inferior avand capitala la Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmisegetusa; - in 168 Marcus Aurelius imparte Dacia in Dacia-Porolissensis, Dacia-Apullensis si Dacia-Malvensis. Cele 3 Dacii au fost conduse de un legatus Augusti pro praetore Daciarum trium.2) Armata - Dacia romana cuprindea Banatul, Transilvania pana la Somes, Oltenia si o fasie din V.-ul Munteniei; - Dacia era aparata initial de 3 legiuni romane; - legiunile erau unitati militare organizate numai din cetateni romani; - trupele auxiliare erau organizate din pedestras (cohorte) si cavaleri (alae); Aceste unitati militare stationau in numeroase castre de ex. la Porolissum, Micia, Romula. Soldatii adusi in Dacia din toate provinciile romane vorbeau lb. lat. - o lat. populara vulgara. 3) Veteranii Dupa satisfacerea stagiului militar o parte a veteranilor raman in taberele respective ca evocati - consilieri pe langa comandamentul unitatii. Cei care pleaca primesc 3000 de dinari si fiind cetateni romani pot ocupa diferite functii administrative. 4) Colonistii Istoricul Eutropius spune ca Dacia a fost secatuita de barbati din cauza razboaielor. Colonizarea cu elemente straine si in numar mare a fost o actiune organizata de statul roman. Colonistii au fost adusi din toate provinciile imperiului: Italia, Africa, Hispania, Pannonia, Asia Mica. Eivorbeau lb. lat pop. Pe langa castre apar asezari noi de tip roman: pagus, cannabae iar langa marile orase apar vicusuri de ex.: Vicul Narcisium in Territoria Tomisului. 3) Urbanizarea Este un factor deosebit de important. Noi cunoastem orase din Dacia romana din 3 izvoare: inscriptii, Indreptarul geografic al lui Ptolemeu si Tabula Peutingeriana. Orasele erau organizate in municipii - asezari cu autonomie administrativa si judecatoreasca cuprinzand cetateni romani: Porolissum, Tibiscum, Troesmis. De rang mai inalt erau coloniile - orase organizate dupa modelul Romei: Colonia…Sarmisegetusa, Napoca, Apullum, Potaissa, Romula. In orase se poate remarca si prezenta autohtonilor. 6) Viata religioasa - se caracterizeaza prin intrepatrunderea spirituala daco-romana. Cultele sunt variate - sunt adorate zeitati grecesti, persane dar predomina divinitatile romane: Iupiter, Iunona, Venus, Silvanus, Diana. Este caracteristica fenomenul interpretatio romana - adorarea sub nume roman a zeitatilor neromane. Se realizeaza si un sincretism religios. 7) Viata economica - a influentat romanizarea mai ales prin terminologia agrara. In mai multe asezari de mineri traiesc impreuna bastinasi si alogeni latifoni de ex. la Alburnus Maior-Rosia Montana, Ruda Barza (Hunedoara) s-au descoperit necropole in acest sens. Se dezvolta metalurgia fierului, prelucrarea metalelor pretioase, a marmurei. Mestesugarii erau organizati in collegii - care grupa mestesugari de aceeasi meserie - de ex. collegia fierarilor, pietrarilor, plutasilor. Aceasta participare a vietii economice a Daciei in viata ec. A imperiului este deci un alt mijloc de receptare si adaptare a elementelor romanitatii. 8) Dreptul - actioneaza ca un factor important al romanizarii. Sunt adoptate norme juridice romane. In acest sens este important edictul din 212 a imparatului Caracalla, Constitutio Autonimia care prevede acordarea de cetatenie romana tuturor peregrinilor din imperiu. Normele juridice romane se vor regasi mai tarziu in dreptul romanesc. 9) Viata culturala In acest sens un rol important au jucat scolile. S-au gasit in mai multe locuri numeroase instrumente de scris, numite stili, si tablite cerate si scoli - in multe scoli s-a invatat in lb. lat. Invatarea limbii lat. s-a mai facut si in unitati militare. Latina folosita in Dacia a fost de 2 feluri: lat. pop. vulgara - cu greseli a autohtonilor si lat. lit. a romanilor. Treptat cele 2 latine vorbite tind spre inificare. De multe ori tinerii daci inrolati in armata invata lb. lat. si adopta prenume lat. de ex.: la Tropaeum Traiani se afla monumentul funerar al lui Daizus Comosus, un dac ucis cu ocazia atacului costobocilor din 170. Mormantul a fost ridicat de fii sai Iustus si Valaens.