Oficial si in spiritul celor mai frumoase traditii istorice romanesti, prima
Unire a Principatelor Moldovei si Munteniei a avut loc la 24 ianuarie 1859,
actul solemn al acestui eveniment crucial fiind marcat la Bucuresti, odata cu
sosirea domnitorului Alexandru Ioan Cuza in capitala Dimboviteana... f5h11hg
Daca, insa, ne amintim ca prima intregire a celor trei provincii istorice romanesti
- Muntenia, Ardealul si Moldova - a faurit-o cu spada Voievodul Mihai Viteazul
la 1600 si a fost sarbatorita cu mult alai la Alba-Iulia, rezulta ca la 24 ianuarie
1859 se realiza, de fapt, a doua Unire a romanilor, de data aceasta, insa, fara
Transilvania si Basarabia, care aveau sa sufere in continuare jugul austro-ungar
si tarist pina la 1 decembrie 1918, cind prin jertfa de singe a ostenilor romani,
in timpul primului razboi mondial, se implinea visul milenar "De la Nistru
pina la Tisa", dupa cum ne-a testat pentru eternitate Poetul...
Analizind, retrospectiv, maretele clipe astrale, desfasurate acum 143 de ani,
avind si experienta amara a "reintregirii", care nu se mai face in
ultimii 10-12 ani, din cauza miopiei politicastrilor si renegatilor de la Chisinau
si Bucuresti, putem afirma un lucru bine stiut de toata lumea: faptele mari
le fac oamenii, intr-adevar, mari!
Daca, insa, ne amintim ca prima intregire a celor trei provincii istorice romanesti
- Muntenia, Ardealul si Moldova - a faurit-o cu spada Voievodul Mihai Viteazul
la 1600 si a fost sarbatorita cu mult alai la Alba-Iulia, rezulta ca la 24 ianuarie
1859 se realiza, de fapt, a doua Unire a romanilor, de data aceasta, insa, fara
Transilvania si Basarabia, care aveau sa sufere in continuare jugul austro-ungar
si tarist pina la 1 decembrie 1918, cind prin jertfa de singe a ostenilor romani,
in timpul primului razboi mondial, se implinea visul milenar "De la Nistru
pina la Tisa", dupa cum ne-a testat pentru eternitate Poetul...
Analizind, retrospectiv, maretele clipe astrale, desfasurate acum 143 de ani,
avind si experienta amara a "reintregirii", care nu se mai face in
ultimii 10-12 ani, din cauza miopiei politicastrilor si renegatilor de la Chisinau
si Bucuresti, putem afirma un lucru bine stiut de toata lumea: faptele mari
le fac oamenii, intr-adevar, mari!
Analizind, retrospectiv, maretele clipe astrale, desfasurate acum 143 de ani,
avind si experienta amara a "reintregirii", care nu se mai face in
ultimii 10-12 ani, din cauza miopiei politicastrilor si renegatilor de la Chisinau
si Bucuresti, putem afirma un lucru bine stiut de toata lumea: faptele mari
le fac oamenii, intr-adevar, mari!
Intr-un context politic european, devenit favorabil cauzei Unirii, mai ales
dupa infringerea Rusiei in razboiul Crimeei (1853-1856) de catre fortele aliate
anglo-franco-piemonteze, bucurindu-se de sustinerea ferma a imparatului Napoleon
III, supranumit "campionul autodeterminarii popoarelor mici", pasoptistii
din ambele Principate au putut colabora fructuos pentru tara. In fata dorintei
arzatoare de intregire, a spiritului inflacarat de Unire, manifestat din partea
tuturor paturilor sociale romanesti, au trebuit sa cedeze, rind pe rind: boierimea
conservatoare si retrograda autohtona, Puterile ostile Unirii: Turcia, Rusia,
Austro-Ungaria, Prusia. Dar si tarile adverse Unirii au fost constrinse, treptat,
sa cedeze in urma presiunilor exercitate de Franta, Anglia, Piemont (in jurul
caruia s-a format, apoi, regatul Italiei). In aceste circumstante politice de
pe scena europeana, Unirea Principatelor a putut fi infaptuita de catre luptatorii
pasoptisti, de catre intregul popor, care i-a sustinut si aclamat.
Actul solemn al Unirii si aparitiei unui nou stat pe harta Europei - Romania
- a coincis in spatiu si timp cu data memorabila de 24 ianuarie 1859, cind domnitorul
Alexandru Ioan Cuza, ales unanim de cele doua camere de deputati, mai intii
de cea de la Iasi, apoi si de cea de la Bucuresti, a sosit in viitoarea capitala
a tarii unite.
Unirea cea multasteptata de veacuri, dupa moartea napraznica a lui Mihai Viteazul,
ucis miseleste de unguri in 1601, pe Cimpia Turdei, se infaptuise.
