Daniel Ruzo are adepti si in tara noastra, si nu numi din 1968, cind a urcat in Bucegi ( unde a cercetat "Sfinxul" si "Omul" ) apoi in Ciucasi si in alte parti. Cu un sfert de mileniu inainte, in 1761, Dimitrie Cantemir, in Descrierea Moldovei, vorbind despre Ceahlau arata: "Drept in virf se vede o statuie veche, inalta de 5 coti ( circa 3,2 m - n.n )infatisind a...i o batrina cu 20 de mioare. Este anovoie de spus daca natrua a vrut sa-si arate aici jocul sau sau daca statuia a fost lucrata de mina unui artist dibaci." b5b18bu
E adevarat ca de la viziata cercetatorului peruvian interesul pentru formele stincoase din Carpati a crescut mult in rindul unor specialisti ( istorici, geologi ), dar mai ales al amatorilor entuziasti si s-a facut simtit in saloanele de arta fotografica, in ziare, reviste si almanahuri, intr-o emisiune TV din cadtul "telenciclopediei", si in activitatea editoriala ( Simion Saveanu: Aventuri prin tunelul timpului, Editura Sport-Turism, Bucuresti 1977; primul capitol al acestui volum de reportaj, intitulat "Misterele Carpatilor", trateaza aceasta tema ).
"Sfinxul" din Bucegi, situat pe platoul din apropierea cabanei babele, este prea cunoscut ca sa mai insistam asupra infatisarii lui: imagine familiara din cartile postale ilustrate si afise de turism devenita un fel de sem iconografic al Carpatiilor nostrii. In favoarea unei prelucrari de mina omului pledeaza mi putin zimbetul lui enigmatic, cit mai degraba orbitele ochilor si "caciula" de forma curioasa care pare ca nu face parte din masa pietroasa originala, ci a fost aplicata ulterior; unii vedeau in acest acoperamint o "caciula dacica" asa cum apare pe basoliereful in spirala de pe Columna lui Traian.
Multele Omu isi datoreaza numele stincii uriase aflate in virful lui, la peste 2.500 m altitudine. Privita dintr-un anumit loc, stinca aceasta dadea, altadata impresia unei figuri umane, impresia mult atenuata astazi din pricina cabanei turistice construite aici si lipite de peretele stincii.
Carpatii adapostesc numeroase asemenea forme ciudate, care stimuleaza imaginatia: un "porumbel" urias sitat intre Babele si Omul; un lat "sfinx" in Ciucas, masiv in care, cu prilejul vizitei sale in 1968, Ruzo crede ca a gasit mai multe capete umane; forme statuare in muntii Calimani, in apropiere de virful Lucaciu si de Pietrele Rosii; apoi pe Valea Lotrului, Valea Cernei, Valea Sebesului, pe drumul spre poiana Brasov si in multe alte locuri.
Unii specialisti dar mai ales amatori entuziasti sint convinsi ca aceste forme - daca nu intoate, macar in mare parte din ele - a intervenit mina omului, cei mai multi dintre specialisti sint de alta parere. Profesorul Victor Tufescu ( in Popasuri prin tara, 1976 ) arata: "... legenda se leaga, de asemenea, si de unele stinci de forme impresionante care aduc fie cu statuete umane, fie cu imaginile unor vietuitoare de basm a...i incit unii intelectuali au fost tentati sa le considere faurite de mina unor locuitori pierduti in timp; ceea ce, bineinteles, nu poate fi decit o interpretare fantzista." Profesorul Perte
Cotet este de aceiasi parere: "Ca incheiere la cele doua teze cu privire la originea Sfinxului - naturala si antropica - prima constitue un adevar stiintific, demonstrate prin date de teren, iar a doua presupunere fara dovezi a...i."
Totusi, nu toti specialistii sint atit de categorici in aceasta privinta. Daniel Ruzo n-a exculs posibilitatea ca unele megalite din muntii nostri sa fi fost prelucrate de artisti din vechime. Tot asa, profesorul Traian Naum ( intr-o marturie culeasa de S.Saveanu in op. cit. ) este de parere ca: "Faptul ca toate reprezentarile umane se gasesc modelate pe conglomerate, roci ce conditioneaza o eroziune diferentiata, concretizata ptin aparitia unor forme fantastice, ma fce sa conchid ca inital toate au fost capricii ale naturii si, probabil, unele au fost modelate de om."
Vedem, asadar, ca si la noi parerile difera, asa cum, de altfel, difera si parerile specialistilor din numeroase alte tari in care s-au gasit stinci uriase evocid siluete de oameni sau alte animale. Amatorii entuziasti, care nu se indoiesc citusi de putin de autenticitatea acestor "mesaje artistice peste milenii", au si ei dreptate in felul lor: artistii care le-au faurit erau inzestrati cu multa fantezie - este firesc ca si cei care receptioneaza aceste mesaje sa dea dovada de fantezie... Si apoi, omul paleolitic si uramsii sai ne-au lasat marturii incontestabile ale capacitatii lor creatoare - in Pirinei si la Tassili, la Portile de Fier, pe platoul Marchauasi, in muntii Sihote-Alin, in Polinezia si in mai multe alte parti, si atunci, de ce ar face tocmai Carpatii exceptie? Este un punct de vedere logic de la care pornesc si cercetatorii din diferite alte tari, situate pe toate meridianele planetei noastre - oameni de stiinta care au inceput sa examineze cu alti ochi marile stinci cu forme ciudate...

Fragment din Enigmele terrei de Horia Matei

Acest citat este doar un pretext pentru a pune o problema grupului. Ce parere avem despre aceste monumente. Sint ele simple jocuri ale naturii ( fapt de care eu ma cam indoiesc ) sau sint opere ale stramosilor nosrtii de care ar trebui sa ne interesam si, daca e asa, ar trebui incluse in proiectul nostru.