p5i20is

I) GRECIA ANTICA

A) HOMER SI POEMELE HOMERICE

Dupa prabusirea civilizatiei miceniene urmeaza in istoria Greciei o perioada destul de agitate in care o mare popularitate o aveau cantecele eroice care povesteau
in versuri, ispravi ale unor razboinici viteji.Cele mai frumoase poeme de acest fel e rau Iliada si Odiseea ale lui Homer. Fiindca din poemele homerice aflam cele mai multe amanunte despre viata grecilor in aceasta vreme ,epoca dintre secolele
XII si VIII i.Hr., se mai numeste epoca homerica.Din aceste poeme aflam cum era viata in societatea greaca la inceputul mileniului I H.: datorita folosirii fierului,agri cultura,mestesugul prelucrarii metalelor se perfectioneaza.
Razboinicii de vaza sunt numiti basilei.Ei se aflau in fruntea ostenilor la raz-boi,aveau parte de prazile cele mai bogate,aveau gospodarii mari,turme si pamanturi din belsug. Spre deosebire de regii micenieni,ei nu stapaneau tinutul in care locuiau, ci erau doar cei mai puternici si mai bogati locuitori.
Legenda il prezinta pe Homer ca pe un bard orb,recitandu-si poeziile la cur tea vreunui conducatori si acompaniindu-se cu un instrument asemanator cu harfa-
-lira.Insa de fapt nu se stie nimic despre Homer si savantii inca nu au decis daca au scris una,amandoua sau niciuna dintre marile epopei grecesti. Este posibil ca ele sa fi avut un sambure de adevar care a fost transmis pe cale orara si dezvoltat de generatii intregi de barzi inainte sa fie scrise in jur de secolul al VIII-lea i.H., scrie-rea putea fi facuta de unul sau mai multi „homeri” care au prelucrat, au cizelat sau remodelat intamplarile.
Epopeile homerice se inspira dintr-un sir de intamlari,probabil in parte mi tice,in parte istorice,care ar fi fost cunoscute oricarui grec.E vorba de originile,des- fasurarea razboiului troian. Acesta a inceput cand un print troian Paris, a rapit-o pe Elena,sotia regelui Menelau al Spartei.Agamemnon, fratele lui Menelau si mare re-ge al statului Micene, i-a recrutat apoi pe ceilalti conducatori greci pentru a porni o campanie impotriva Troiei pentru recastigarea Elenei. Dupa un asediu esuat de 10 ani al orasului Troia, grecii si-au pacalit adversarii prefacandu-se ca se retrag si la-sand in urma un imens cal de lemn plin cu soldati. Locuitorii Troiei au dus calul in cetatea lor.tiumfatori,aducand asupra lor pieirea.
Diferite episoade din Razboliul troian si din evenimentele ulterioare inclu zandu-le pe cele de dupa intoarcerea acasa a regilor greci victoriosi,au fost folosite si refolosite in bogata literatura a Greciei. Iliada insista asupra unui singur episod care a avut loc pe la sfarsitul lungului razboi.In acesta Ahile,cel mai mare razboinic grec se cearta cu Agamemnon,refuzand sa lupte. In consecinta razboiul ia o turnura proasta pentru greci,pana cand bunul prieten al lui Ahile, Patrocle,este ucis;infuriat
Ahile se ridica la lupta, omorandu-l pana la urma pe cel mai de temut razboinic al
Troienilor, printul Hector.
In lumea homerica zeii se amesteca liber printre fiintele umane, luand par tea diferitelor personaje, complotand si luptand unii impotiva altora. Aceasta se in-tampla mai ales in Odiseea, in care eroul Odiseu (cunoscut si sub numele de Ulise), este ajutat de zeita Atena dat stanjenit la fiecare pas de Poseidon, zeul marilor. A- vand reputatia celui mai intelept dintre grci, se presupune ca Odiseu a fost cel caru ia i-a venit ideea Calului de Lemn. Odiseea relateaza aventurile si calatoriile prin care a trecut Odiseu incercand sa se intoarca acasa dupa caderea Troiei.Printre cele mai faimoase episoade se numara lupta sa pentru a scapa de Polifem,ciclopul cu un ochi,intalnirea sa cu vrajitoarea Circe,care i-a transformat tovarasii in porci si bata lia abila in care ii ucide pe toti petitorii care au hartuit-o pe sotia sa, Penelopa.


B) SOLON

Prin secolul al VII-lea i.H, demosul atenian s-a rasculat cerand legi scrise si reforme : reimpartirea pamanturilor, anularea datoriilor si a sclaviei din datorii, drepturi politice.Desi s-au dat primele legi scrise (legile lui Dracon, 621 i.H) care
ingradeau abuzurile judecatorilor, conflictele au continuat. Spre a impiedica izbuc-nirea unor rascoale, aristocratii au insarcinat in 594 i.H pe arhontele Solon, (cunos cut in Atena prin poeziile sale cu teme patriotice) sa reorganizeze, pe baze noi, sta tul atenian.
Reformele sunt considerate o adevarata constitutie ateniana.Potrivit acestor
Reforme, sclavii datornici au fost eliberati. Au fost rascumparati si readusi in patrie sclavii vanduti sau fugiti in alte tari. In locul vechii impartiri a populatiei dupa ori gine (nastere) Solon a impartit-o dupa venit. El a fixat drepturile si indatorile fieca rei categorii dupa cantitatea de grau pe care o avea. Acesta lege micsora prestigiul eupatrizilor, care nu mai puteau conduce neconditionat cetatea, ci doar daca erau si bogati. Desi reformele lui Solon au micsorat puterea aristocratiei ateniene si au in tarit demosul, ele nu au adus liniste in polis.Solon insusi spune ca „si-a tinut scutul la mijloc” (intre popor si nobili).

C) CLISTENE

Dupa moartea lui Solon, puterea a fost preluata de un tiran capabil numit
Pisistratus. In 510, d upa 20 de ani de la moartea lui Pisistratus in Atena conducea un tiran pe nume Hippias; locuitorii erau indignati de samavolniciile lui. Unii s-au
Revoltat, dar au fost pedepsiti. Revolta din anul 510 a fost organizata de Clistene,
Sprijinit de Sparta. El era un aristocrat cu idei progresiste si a dvenit conducatorul
Partidei populare. Dupa alungarea tiranului Hippias, el nu a fost ales conducator al
Cetatii datorita conceptiilor sale neagreate de cetateni,ci a castigat Isagoras, seful
Partidei oligarhice. O noua revolta acum impotriva lui Isagoras, face din Clistene
Noul conducator al orasului si in 509-507 elaboreaza reformele ce vor fundamenta
Democratia ateniana : a impartit populatia pe baza de teritoriu, in districte, ameste Cand astfel pe aristocrati in masa poporului. A intarit adunarea poporului, armata;
A impiedicat patrunderea in conducerea statului a elementelor primejdioase demo Cratiei infiintand ostracismul.
Ostracismul inseamna exilarea din tara a aceluia pe care poporul il socotea
Primejdios democratiei si intereselor sale. Cuvantul ostracism vine de la ostrakon,
Care in greceste inseamna ciob si pe care se scria numele celui ce urma ca, prin vo tul Adunarii poporului, sa fie alungat pentru 10 ani.Si astazi, indepartarea din func tie pentru greseli grave sau numai izolarea cuiva se cheama ostracizare.

D) ATENA IN „SECOLUL LUI PERICLE”

In secolul al V-lea la Atena, in atelierele mestesugaresti se lucrau vase si statuete din ceramica, tesaturi de in si lana, arme, armuri, vase si podoabe de metal obiecte de piatra si marmura. Ele erau vandute si in alte tari. Ca urmare a cresterii comertului si mestesugului a sporit si numarul sclavilor, proveniti din piraterie,raz boaie si comert sau in urma unor infractiuni (greseli pedepsite de lege).Sclavii erau folositi de stat si de particulari si munceau in ateliere, mine, pe corabii, in construc tii, ajutau la caratul marfurilor,vaslit, invartitul rotilor.Erau si sclavi pedagogi,func tionari, muzicanti, dansatori.
Pe la jumatatea secolului al V-lea in Atena au reinceput luptele dintre de mocrati si aristocrati. Au invins democratii condusi de Pericle,in timpul sau, demo cratia ajunge la cea mai mare inflorire.
Adunarea poporului a capatat cel mai important rol in stat. La ea partici pau toti cetatenii de peste 20 de ani. Pericle a creat si alte organe de conducere, sla bind puterea aristocratilor.A hotarat ca functionari sa fie trasi la sorti si unele func tii sa fie platite ca sa poata ajunge la treburile obstesti si oamenii mai saraci din de mos. Spre a educa cetatenii, Pericle a hotarat sa se plateasca din fondurile statului participarea acestora la spectacole. Vreme de 15 ani,Pericle a fost ales in calitate de membru al colegiului celor 10 strategi. Mare orator, bun organizator si comandant militar, foarte instruit si inzestrat cu o minte clara si ascutita, Pericle a contribuit la
intarirea statului atenian si la inflorirea culturii.Era prieten cu oameni invatati si ar tisii cei mai mari ai vremii sale, care se intalneau si discutau in casa sa. A fost „suf letul cetatii sale”. A ridicat Atena pe cele mai inalte culmi,facand din ea „scoala in tregii Elade”,cucerind dragostea si incredera poporului. Pentru vremea aceia,demo cratia ateniana era cea mai inaintata forma de conducere din lume fiindca toti ceta tenii atenieni aveau dreptul sa ia parte la conducerea statului.
Pericle a legat de Atena portul Pireu, cel mai vestit din Grecia prin asa-zi sele „Ziduri lungi” strabatute de strazi, aveau cheiuri si hale. Corabii incarcate cu amfore pline cu ulei, vin si grau, cu stofe, sare, peste si foarte multi sclavi intrau si ieseau de aici ziua si noaptea. Strigatele negustorilor care-si laudau marfa, forfota cumparatorilor faceau ca Pireul sa fie foarte animat.

II) ROMA ANTICA

E) REFORMELE FRATILOR GRACCHI

Tiberius si Caius Gracchus erau fii unui inalt demnitar roman de origine plebeiana. Ei au cautat sa intareasca statul prin reforme care sa impiedice decade rea micii proprietati si a taranimii romane.
Mama lor, Cornelia, fiica lui Scipio Africanul, a ramas cunoscuta in is torie pentru educatia aleasa pe care a dat-o fiilor sai.Fratii Gracchi au devenit po pulari datorita ideilor democratice si talentului de oratori.
Tiberius a fost ales tribun al poporului in anul 133 i.H. El a propus in a dunarea poporului legea agrara (o lege prin care se reimparteau pamanturile aca parate de marii proprietari) si a sustinut aceasta propunere printr-o cuvantare in care descria situatia grea a taranilor.
Acesta lege prevedea ca nici un cetatean roman nu putea arenda din a ger publicus un lot mai mare de 250 ha. Restul trbuia sa fie folosit de stat pentru
improprietarirea taranilor saraci. Fiecare taran urma sa primeasca un lot de pa-mant avand dreptul sa-l lase mostenire, dar nu si dreptul de a-l vinde.
Prin legea lui iberius li se lua nobililor o mare parte din pamantul pe care acestia, in decursul anilor, il acaparasera prin arendari pe timp indelungat.Ei s-au opus votarii acestei legi si au atras de partea lor un alt tribun,Octavius. Apoi legea a fost votata. Pentru a termina opera inceputa, Tiberius a cerut poporului sa-l aleaga tribun a doua oara. Atunci dusmanii lui l-au acuzat ca vrea sa devina rege. In ziua alegerilor, Tiberius n-a mai fost ales. A doua zi, a fost omorat im preuna cu multi partizani ai sai, iar trupurile lor au fost aruncate in Tibru.
Lupta lui Tiberius a fost continuata mai tarziu de fratele sau, Caius
Gracchus, ales tribun in 123 i.H.
Pentru a slabi puterea senatorilor, Caius a cautat sa atraga poporul de partea sa, prin legi care sa aduca o imbunatatire a situtiei meselor. In acest scop el a facut sa se voteze legea graului, prin care statul distribuia grau cu pret redus populatiei sarace din Roma.Apoi a reinceput aplicarea legei agrare a lui Tiberius au fost impropietariti aproape 80 000 de tarani. Caius a devenit foarte popular si a fost ales tribun pentru a doua oara.El a propus o serie de legi noi, precum si in fiintarea de colonii, intre care si una pe locul Cartaginei. Adversarii lui au cautat sa-l compromita, aratand ca ei vor distribui plebei grau gratuit si vor infiinta 12 colonii chiar pe pamantul Italiei. Multi partizani ai lui Caius l-au parasit.
Au izbucnit in Roma tulburari provocate de senatori. In ciocnirea care a avut loc au fost ucisi multi partzani ai lui Caius. El s-a retras int-o padurice de pe malul drept al Tibrului si a pus pe sclavul sau, care il insotea sa-l omoare.
Dupa moartea fratilor Gracchi au izbutit razboaie civile indelungate care au slabit Republica Romana, grabindu-i prabusirea.