k3f9ft
Orasul Craiova este situat in centrul Olteniei, in Valea Jiului. Teritoriul fiind intre muntii Carpati, Dunare si Olt, cu un relief armonios, bogat in flora, fauna si resurse minerale, plasat intr-o zona de interferenta carpato-danubiano-ponto- balcanica, exista dovezi ale existentei omenesti inca din perioada cuaternarului.
Arheologic si istoric sunt atestate civilizatiile pre-tracica, traco-getica, geto-dacica, daco-romana bizantina. Inca din neolitic (6000-2500 i.e.n.) exista in zona Craiovei una dintre cele mai vechi si stralucitoare civilizatii din S-E Europei, cele din Grecia si Anatolia putind fi comparate cu ea, au fost gasite dovezi ale preocuparilor artistice -; picturi pe ceramica.
Din epoca metalelor (2500 -; 2000 i.e.n.) se pastreaza obiecte lucrate in arama, iar din epoca bronzului s-au descoperit ceramica, unelte si arme, plus un complex funerar la Isalnita.
Una dintre cele mai importante asezari geto-dacice de pe raza Craiovei s-a numit Pelendava, iar dupa cucerirea romana din 102 e.n. a fost construit un castru alaturi de care s-a dezvoltat o asezare civila. Prima atestare documentara a acestei asezari umane dateaza din anul 225, iar descoperirile arheologice si numismatice dovedesc ca in Pelendava viata era prospera.
Dupa anul 275, cind Imperiul Roman renunta la Dacia Traiana, o buna parte din Oltenia, inclusiv Craiova de astazi, ramine sub stapinire efectiva pina in prin 422 -; 447 cind au avut loc atacurile hunilor. La sfirsitul sec. V, stapinirea romano-bizantina revine in nordul Dunarii si va dura pina la sf. Sec. VI. Monedele, ceramica de import, descoperite pe raza Craiovei dovedesc existenta in acea vreme a schimburilor comerciale cu lumea romano-bizantina.
Craiova fiind asezata pe un drum comercial important ce lega orasele din Transilvania de Vidin, comertul intens din acea vreme este atestat si de numeroase tezaure monetare. Unul dintre cele mai importante a fost descoperit linga Craiova si cuprinde 450 monede de pe vremea lui Mircea cel Batrin si a fiului sau Mihai.
In ultimele decenii ale secolului al XV-lea, s-a infiintat Marea Banie de Craiova care, in scurt timp a devenit a doua institutie politica importanta, dupa domnie. Mihai Viteazul, a fost Mare Ban al Craiovei si, in acea perioada, orasul era important centru economic si militar.
O contributie importanta a avut Craiova si in Revolutia din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu, care a i-a acordat un loc prioritar ca centru economic si strategic deosebit. In izvoarele vremii, Craiova era frecvent denumita “Capitala micii Romanii”.
Si in 1848 Craiova a fost unul dintre centrele revolutiei, fiind aleasa drept locul de intrunire a guvernului provizoriu, inainte ca acesta sa ajunga la Bucuresti, iar in 1857 a jucat un rol hotaritor in alegerile pentru Adunarile ad-hoc ce au dus la Unirea Principatelor Romane din 24 Ianuarie 1859 prin alegerea si in Tara Romaneasca a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.