Educatia copiilor era orientata in sens practic si in acela de a-i forma in spiritul integrarii lor in viata colectivitatii, deci si in sensul de a sti cum sa-si exercite drepturile si indatoririle. z2d1ds
Scoala primara incepea la varsta de 7 ani. Ea era tinuta de un dascal de profesie care ii invata pe copii sa scrie, sa citeasca si sa socoteasca, sa repete si sa recite texte literare.
Familiile bogate nu isi trimiteau copii la scoala populara ci ii incredintau unui pedagog.
La varsta de 12 ani copii treceau la scoala de gramatica. Aici studiau limba latina timp de 4 ani, dar mai ales limba greaca, precum si autorii clasici respectivi. Elevii faceau exercitii de lectura, recitau, li se dadeau lectii de dictie, invatau figurile de stil.
Implinind varsta de 17 ani, tinerii din familiile instarite isi puteau continua studiile la scoala de retorica. Aceasta era indispensabila pentru o cariera politica. Predarea se facea in limba greaca.
Pe langa aceste scoli mai existau altele care formau anumiti specialisti (medici, arhitecti, juristi).
Si literatura latina isi datoreaza inceputurile literaturii grecesti. Capodopera lui Ovidiu, Metamorfozele, foloseste aproape exclusiv teme literare grecesti.
Publius Vergilius Maro este in permanenta constient de importanta si de inalta demnitate a functiei sale de poet. El a scris Bucolicele, in care canta farmecul vietii simple in mijlocul naturii.
Hesiod i-a inspirat Georgicele, poem in ale carui patru carti poetul trateaza despre agricultura, pomicultura, zootehnie si apicultura.
Cu acelasi scop de a exalta virtutile romane si de a slavi persoana si epoca lui Augustus Vergiliu a scris grandioasa epopee a latinitatii, Eneida.
Quintus Horatius Flacus a scris satire avand ca obiect diferite vicii ale contemporanilor, epistole cu subiecte filosofice si, partea cea mai valoroasa a operei sale-ode.
Bogata creatie poetica a lui Publius Ovidius Naso s-a desfasurat in trei etape distincte. Primele culegeri sunt dedicate iubirii , tema ce pare a corespunde perfect vocatiei sale poetice.
Apoi au luat nastere Fastele si Metamorfozele.
Exilul la Tomis i-a ocazionat poetului elegiile in forma de scrisori (Tristele, Ponticele), in care accentele de durere, de nostalgie, de revolta au un ton de sincera si emotionanta autenticitate.
Romanii isi petreceau o buna parte din timpul liber cu jocuri de abilitate si de hazard, sau cu exercitii sportive.
Spectacolele teatrale erau organizate de un magistrat special, care trata cu impresarii trupelor de actori.
In amfiteatre aveau loc si spectaculoase batalii navale simulate, dar spectacolele obisnuite raman totusi luptele de gladiatori.
Pe timpul lui Augustus s-a atins apogeul artei romane. Agripa, un prieten al imparatului construieste Panteonul, unul dintre cele mai importante temple ale antichitatii. Alte constructii importante sunt: Ara Pacis Augustal (Altarul Pacii lui Augustus), Mausoleul si Colosseum-ul.
Printre constructiile de mare importanta ale lui Apolodor din Damasc se numara Podul de la Drobeta (104-105) si Forul lui Traian ce includea, pe langa arcade, biblioteci si o zona pavata cu marmura si Columna lui Traian.
Religia romanilor era politeista, iar preotii se numeau pontifi. Cei mai importanti zei erau: Ianus, Saturn, Vesta, Silvanus, Faunus, si Mars. Puternic influentati de greci, au renuntat la divinitatile amintite si le-au adoptat pe cele ale elenilor, cu nume latine. Astfel noii zei erau: Jupiter, Iunona, Diana, Venus, Neptun.
Centrul vietii religioase era situat chiar in casa fiecarui roman. Capul familiei oficia cultul domestic: pe un mic altar de langa vatra el aducea zeilor casei ofrande: flori, fructe oua, vin si foarte rar miei si iezi.
Construind o civilizatie infloritoare, romanii lasa lumii o importanta mostenire culturala. Sistemul legilor romane, limba latina, operele literare si artistice vor influenta cultura popoarelor europene si vor constitui permanente surse de inspiratie.