slamul (cuvant arab insemnand „supunere") este cea de-a treia religie monoteista aparuta in Orientul Apropiat, dupa mozaism si crestinism. A fost intemeiata de Mahomed la inceputul secolului al Vll-lea. Adeptii islamului se numesc musulmani sau mahomedani. Arabia — desert vast, situat intre y6x18xe
Marea Rosie si golful Persic — a fost leaganul islamului; era populata de triburi nomade, care se inchinau Soarelui si Lunii, in orasele comerciale importante, cum este Mecca, politeistii traiau alaturi de monoteistii crestini si evrei. Religia islamica a fost influentata de re¬ligiile arabe primitive, de crestinism si mozaism. Ma¬homed, care primise revelatia divinitatii unice, Allah, a precizat dogmele credintei musulmane. Dogma princi¬pala ,Allah este unicul Dumnezeu, iar Mahomed profe¬tul sau" a exprimat nazuinta unificarii triburilor arabe sub
MARETIA Sl MISTERELE steagul credintei nestramutate in Allah, supunerea neconditionata fata de vointa divina.
Coranul
Cartea sfanta a islamului este Coranul (cuvant arab care inseamna „recitare"), singura carte necesara credintei. Coranul este impartit in capitole — „surate" — iar paragrafele se numesc versete. A fost redactat dupa moartea iui Mahomed in araba, limba inteleasa de dife¬ritele triburi, ceea ce a inlesnit adoptarea religiei islamice. Coranul afirma credinta intr-un dumnezeu unic, atotputernic, etern si creator si invierea dupa ce lumea se va sfarsi. Profetii din Biblie, Abraham. Moise, Isus sunt mentionati de Coran, care cuprinde norme juridice reglementand viata cotidiana (casatorie, conditia femeii etc.); in el sunt formulate anumite interdictii alimentare, se interzic jocurile de noroc.
CIVILIZATIILOR ANTICE
Expansiunea islamului; statul si societatea
in anul 1000, imperiul musulman se intindea din Spania pana la Indus.

Statul si societatea islamica s-au constituit pe baza Coranului, religia fiind temelia lor. Musulmanii formau imensa majoritate a populatiei. Cei mai favorizati au fost arabii, datorita convertirii lor pe vremea lui Mah.omed.
Orasele arabe, cele mai mari aglomerari urbane din Evul mediu
Orasele mari cu suburbiile lor erau suprapopulate: Samarkand avea 500000 locuitori, iar Bagdad, 1500000! Marile orase erau cosmopolite: europeni, ma-grebini, arabi si toate mediile sociale erau reprezentate. Califul avea resedinta departe de cartierele populare: minoritatile religioase tolerate, evreii si crestinii, aveau cartiere separate.
Orasele aveau cisterne, bai publice, spitale, piete — „suk" —, antrepozite de comert en gros; din satele vecine se primeau produse de alimentatie. Majoritatea pamanturilor agricole apartineau bogatasilor din orase.
O lume a schimburilor
Lumea musulmana stabileste legaturi intre Occi¬dent si Orient prin schimburi comerciale, Coranul
MARETIA Sl MISTERELE interzicand camata, nu si comertul.
Pozitia geografica a lumii musulmane a favorizat schimburile; controland punctele de comunicatie intre Europa, Africa si Asia, a devenit un centru de tranzit.
Musulmanii au facut comert cu Orientul pana in secolul XI, apoi s-au indreptat spre Occident. Moneda schimburilor internationale era dirhamul de argint sau dinarul de aur. Negustorii plateau taxe vamale, diferite dupa regiuni, si alte numeroase taxe. Tranzitarea matasii sau a ceramicii chineze, din Orient spre Occi¬dent, constituia o activitate banoasa pentru negustori; mirodeniile aveau o mare valoare si se transportau in cantitati mici; reputatia matasurilor de Damasc, a pieilor de Cordoba sau a armelor de Toledo era foarte mare. Strabatand imperiile lor, dincolo de granitele lor, oamenii, marfurile si ideile circulau intens.
Stiinta si cultura
Dezvoltarea culturala a lumii musulmane a capatat o mare amploare, din secolul VIII pana in se¬colul XIV.
Musulmanii s-au preocupat mult de stiinta si prin deplasarile lor au intrat in legatura cu lumea asiatica si au mostenit cateva descoperiri, ca, de exemplu, busola. Au adoptat modul indian de folosire a cifrelor si a lui zero, pe care noi le cunoastem sub numele de cifre arabe. Au studiat cu precadere algebra, geometria si astronomia, au redactat tratate despre stelele fixe, au pus la punct astrolabul, au stiut sa masoare un meridi¬an. Studiul ciclurilor astronomice era absolut necesar
CIVILIZATIILOR ANTICE pentru determinarea orei exacte cand trebuia facuta rugaciunea sau pentru inceputul Ramadanului.
Medicina si chimia, inca rudimentare, depaseau cunostintele Occidentului. Medicii se bizuiau pe ex¬perienta lor si cunosteau valoarea unor leacuri.
Activitatea literara s-a desfasurat in araba, limba culturala a lumii musulmane, Bagdadul fiind capitala in¬telectuala: biblioteca sa cuprindea 100.000 volume. Anumiti califi au cerut sa se traduca in araba autorii clasici greci sau latini. Proza numara multe lucrari, printre care culegerea de povesti populare intitulata „O mie si una de nopti''. Savantul Ibn Sana (Avicena) s-a ocupat de medicina, filozofie si politica; AI-Biruni a fost istoric, matematician si astronom. Lumea musulmana a trans¬mis Occidentului bogatia stiintei si literaturii sale.
Arta
Arta civilizatiei musulmane, desi cu nuante multi¬ple, prezinta caractere comune, din Spania pana in In¬dia.
Arhitectura este cu precadere religioasa: se con¬struiau multe moschei; se folosea caramida si stucul; uneori a fost imitata arta antica.
Interiorul cladirilor era foarte bogat impodobit. S-au folosit figuri geometrice, arabescuri (ornamente formate din imbinarea literelor, liniilor, a elementelor florale etc.) variind liniile la infinit. Era interzisa reprezentarea unei figuri umane sau a unui animal. Decoratia era policroma. Musulmanii au fost neintrecuti in tehnicile complicate care cereau minutiozitate si precizie. Au caligrafiat
MARETIA Sl MISTERELE versete din Coran pe obiecte de arta sau pe moschei. Arta miniaturii—pictura de manuscris (litere impodobite, motive ornamentale) realizata in acuarele, pulbere de aur etc,, al carui nume vine de la rosul de miniu — a dat capodopere, incepand cu secolul XII. de pilda in Iran. Ceramica si faianta au slujit la impodobirea monumen¬telor, in special in Iran.
Iscusinta artistilor musulmani a fost dovedita si de tesaturile de lux, de sticlaria deosebita si de cioplirea cristalului de roca.
Arta musulmana este unitara datorita religiei care o insufleteste, si monumentului care o caracterizeaza, moscheea. Este o arta anonima: se cunosc putine nume de artisti. A stralucit in domenii felurite, atingand cel mai inalt jiivel a! rafinamentului, pastrand o mare originalitate, inalta conceptie religioasa caracterizand mentalitatea musulmana constituie elementul de baza al acestei arte de o rara bogatie si o mareata splen¬doare.