g1h1hr
Proiectul de Memorandum din 15 noiembrie a.c. avind semnatura Consilierului Presedintelui Putin, D.Kozak, contine o serie de prevederi menite sa ghideze accelereze reglementarea politica a conflictului transnistrean si, implicat, adoptarea unei noi Constitutii, ca urmare a activitatilor initiate de Comisia Constitutionala Mixta si referendumul planificat sa abia loc pe acest subiect la inceputul anului viitor. Textul Memorandumului si comentariile lansate de D.Kozak la Chisinau si Tiraspol au fost, in acest sens, destul de emplematice asupra modului in care vad acest proces oficialitatile ruse si, la rindul lor, staruie asupra faptului ca, si de aceasta data, Memorandumul are misiunea de a rezolva o acuta problema de "imagine internationala" a Rusiei inaintea Summitului de la Maastricht.

Pe de alta parte, document inminat recent Presedintelui Voronin nu poate camufla sentimentul ca este scris, de fapt, sub dicteul liderilor separatisti si ca are rolul de a presa autoritatile de la Chisinau asupra unor elemente care trezesc discordii chiar si printre cei mai indoctrinati exponenti ai actualului PCM. Memorandumul contine o renuntare la principiul "paritatii subiectilor federali" si a "federatiei contractuale" (promovate ostentativ de liderii de la Tiraspol), integreaza sintagma "federatiei asimetrice", propuse recent de V.Voronin, dar propune un model care nu pare a fi nici viabil si nici productiv pentru viitoarele negocieri. Astfel, modelul rusesc consacra doar Transnistria si Gagauzia in calitate de subiecti ai viitoarei federatii, restul teritoriului fiind numit "teritoriu federal", adica fara o personalitate legala autonoma, respectiv fiind supus legilor federale si, eventual influentei pe care subiectii federali vor dori sa o exercite in nume propriu si "spre binele federatiei". Aparent, Federatia Rusa pare sa fi renuntat la obligativitatea prezentei sale in calitate de protagonist al operatiunilor militare-de garantare a pacii in regiunea secesionista, dar asta pentru ca, de fapt, urmareste sa demilitarizeze intreaga tara. O analiza sumara a Memorandumului ne permite sa ajungem la concluzia ca, adoptarea lui contravine intereselor vitale ale RM, interesului national, nefiind capabil sa produca conditiile necesare pentru reintegrarea temeinica a tarii. Printre cele mai grave delicte pe care se sprijina conceptul Memorandum vom enumera urmatoarele:

1. Prin adoptarea unui asemenea Memorandum, Chisinaul ar recunoaste intgral existenta juridica, morala si independenta a regimului separatist din Transnistria in calitate de "formatiune statala" (p.3.5.), prin aceasta recunoastere, regimul separatist isi va putea pastra institutiile sale de putere, sistemul legal-juridic si principiile de conducere create de regim in perioada secesiunii sale de fact, dupa rebeliunea din 1991. Este deosebit de grava incercarea de a conserva formatiunile militare ilegale transnistrene (chiar si pentru perioada demilitarizarii depline a tari). Neschimbate vor ramane, potrivit Memorandumului, si relatiile de proprietate, conditiile de privatizare si regimul proprietatilor din regiunea secesionista, care raman in competenta exclusiva a " subiectilor federatiei". Atribuirea statului de "formatiune statala" este aplicata si in cazul regiunii gagauze, ceea ce ne permite sa afirmam ca in cadrul frontierelor existente ale RM ar putea sa apara inca 2 state noi, ceea ce contravine in realitate atit pozitiei oficiale a Chisinaului, cit si a obligatiilor comunitatii internationale, care au recunoscut in 1991 existenta unei singure entitati internationale, succesor a fostei RSSM, iar in acest caz, acceptarea acestei evolutii ar insemna recunoasterea dezintegrarii Republicii Moldova, care-si va pastra doar intr-o maniera caricaturala anumite atributii simbolice pe plan intern.

2. In plus fata de incercarea de recunoastere juridica a Transnistriei, Memorandumul contine o serie de prevederi care legalizeaza conservarea elitelor "razboiului" in conducerea regiunii secesioniste. Acest lucru se contine in: (a) confirmarea legislativa a legalitatii structurilor puterii executive curente a Transnistriei (art.14.6), (b) formarea unor structuri executive exclusiv pe baza legilor federale ("Pana la adoptarea acestor legi, puterea executiva in Transnistria isi exercita atributiile in conformitate cu legislatia sa existenta"; (c) pastrarea integritatii sistemului electoral curent al Transnistriei si a normelor care reglementeaza activitatile de acest gen; (d) impunerea unei perioade de tranzitie nejustificat de lungi (art.14.11, 14.12, 14.13) pana in 2015 ; (e) absenta reflectarii principiale a modului in care au fost operate procedurile electorale prin intermediul carora, actualul regim Smirnov se gaseste astazi la putere in regiune.

3. In continuare, articolele 3.13 si 3.14 contin in mod explicit "dreptul la secesiune" pentru Transistria si Gagauziua. Din pacate, Memorandumul nu explica nici intr-un fel care ar fi motivele invocate pentru exercitarea acestui drept alocat subiectilor federali, care ar fi procedura si conditiile de adoptare a unei decizii de acest gen, cum se va organiza si supraveghea exercitiul unei asemenea manifestari de vointa popular in cadrul unui subiect federal, pentru ca, de alta parte, lipseste cu desavarsire orice referinta la relatia acestui proces de secesiune si autoritatea centrului federal. Trebuie de mentionat ca aceasta abordare unilaterala a trimisului Moscovei contrasteaza flagrant cu modul in care Federatia Rusa reactioneaza la orice incercare a subiectilor sai de a-si garanta mai multa autonomie, nemaivorbind aici de situatiile in care, anumite republici autonome au dorit sa-si proclame independenta. Este de asteptat ca, caracterul unilateral al modului in care subiectii federali isi pot anunta interesul de a secesiona ar putea provoca exact aceeasi reactie care a avut loc in 1991-1992, atunci cind secesiunea a avut drept baza convocarea unor referendumuri stihiinice si nerecunoscute de nimeni, care a provocat un conflict militar si care ar putea fi repetat exact dupa acelasi scenariu.

4. Memorandumul nu contine nici un fel de prevederi, care ar intari existenta unei relatii verticale de ierarhie intre centrul federal si subiectii sai. In ciuda prevederilor continute in articolul 3.3. in care se spune in treacat ca, Constitutia Federatiei, legile si actele normative adoptate de autoritatile federale, au forta de aplicare si sunt obligatorii pe intreg teritoriul statului ferativ, proiectul nu contine nici o alta stipulare care sa amplifice caracterul superior al reglementarilor normativ-legislative federale asupra actelor subiectilor sai (si nu exista nici macar o fraza care sa dea intiietate Constitutiei federale in raport cu celorlalte constitutii sub-nationale). Au fost neglijate cu totul procedurile de mediere in cazul aparitiei unor conflicte aparute intre centrul federal si subiectii sai subnationale. Nu sunt prevazute nici un fel de mecanisme de control federal asupra activitatii structurilor de putere subordonate subiectilor federali. Este ignorata premeditat necesitatea existentei unei institutii a reprezentantului centrului federal la nivel de subiecti federali! Totodata, posibilitatile organelor legale ale subiectilor federali in rezolvarea unor probleme general-federative, in raport cu atributiile delegate centrului federal sunt exceptional mari (art.7b si 7e), stipulind o serie de domenii in care, "reglementarea juridica a atributiilor federatiei sunt definite prin intermediul unor... legi a subiectilor sai constitutivi si, mai mult de atit, chiar prin delegarea unor competente federale subiectilor sai, in care scop ar trebui sa fie alocate suplimentar resurse financiare din bugetul federatiei. Asistam, de fapt, la descrierea unui model care urmeaza o logica rasturnata cu capul in jos, in care subiectii constitutivi prevaleaza in raport cu structurile centrului federal si cu drepturile federatiei ca entitate distincta a statului, si in care autoritatea legilor si dreptului imperativ al subiectilor federali reprezinta de fapt osatura constructiei de stat. Acest model este intr-adevar asimetric, dar asimetria lui este de natura centrifuga, ceea ce trezeste numeroase indoieli asupra viabilitatii unui asemenea regim politic, construit pe entitati dispersate institutional, marcate de conflictele inca depasite dupa conflictul anilor 1991-1992 si care nu pot fi incadrate unor modele federale traditionale. Absurde par si incercarile de a reglementa o serie de competente organice ale centrului federal (art.4 si 5), prin care subiectii federali se presupune ca ar trebui sa aiba grija de regimul vamal, de activitatea Bancii centrale federale, si chiar tiparirea banilor. Tot atat de stranii par a fi si alte aspecte legate de functionarea statului federal. Astfel, propunand demilitarizarea Republicii Moldova, autorii textului exclud (art.4 si 5) dintre atributiile federatiei si a competentelor comune - asigurarea securitatii de stat, atribuindu-o subiectilor sai federali, si plasand-o in corespundere cu art.6.14 la rubrica "alte chestiuni". Statutul superior al subiectilor federali in raport cu centrul federal este confirmat si prin ierarhia actelor normative care reglementeaza de altfel sfera atributiilor comune: acestea sunt ridicate la randul de legi organice, contrastand cu legile adoptate de catre centrul federal si care sunt doar "legi ordinare". Prevederile art.10a si 10b nu fac nici o deosebire intre aceste tipuri de legi, ceea ce submineaza ierarhia actelor normative si ordinea juridica elementara.

5. Desi in plan formal acest proiect anunta caracterul asimetric al federatiei, mecanismele de formare a autoritatilor publice in federatie, precum si caracterul distribuirii atributiilor intre cele 3 nivele (competentele federatiei - competentele mixte - competentele subiectilor federali), asimetria care transpare din aceasta constructie este mai degraba un paleativ pentru a legifera un regim de dominatie omnipotenta si categorica a subiectilor asupra centrului federal si, respectiv, a "teritoriului federal". Aceasta asimetrie este radical diferita de "asimetria" propusa de V.Voronin. Modelul lui Kozak poate fi descris in urmatoarea formula: subiectii federali sunt formatiuni statale cu un spectru larg de drepturi si atributii suverane, in timp ce "teritoriul federal" este doar un teritoriu comun, lipsit de personalitate juridica si morala proprie, lipsit de competente care ar putea fi exercitate de sinestatatpr, aflandu-se in subordonarea (p.3.4) organelor federale de putere si a "competentei subiectilor federali". Astfel, Transnistria si Gagauzia au dreptul la autonomie deplina si nelimitata in vederea rezolvarii problemelor lor specifice, pe baza legilor si actelor lor autonome, exercitate in mod suveran si garantat de legislatia federala, in timp ce in teritoriul federal, aceste probleme sunt rezolvate exclusiv in baza legilor federale, adoptate prin Senat, format pe jumatate din reprezentantii subiectilor, prin intermediul organelor federale executive, create de asemenea cu participarea larga a reprezentantilor intregii federatii (confirmarea guvernului de Senat) si a unui Presedinte, ales de asemenea de catre toata populatia statului "re-integrat".

In acest fel, populatia Transnistriei si Gagauziei isi realizeaza, in fapt, calitatea de subiect de drept, purtator al suveranitatii sale, in mod independent si nemijlocit, in timp ce populatia "restului Moldovei" - doar impreuna cu locuitorii subiectilor federali, pe baze generale. Respectiv, subiectii federali au dreptul la un format real de auto-guvernare, in care locuitorii restului tarii nu au dreptul sa se amestece, in timp ce "teritoriul federal" (adica Republica Moldova, cu exceptia teritoriilor controlate in prezent de regimul secesionist transnistrean si teritoriul cunoscut ca fiind al autonomiei teritorial-administrative gagauze), nici nu va putea sa viseze la asemenea nivel de autonomie politica, pentru ca problemele administrarii sale vor fi determinate si se vor rezolva doar cu participarea locuitorilor Ttransnistriei si Gagauziei. Mai mult, in perioada dintre 2015-2020 (art.14.11 si 14.12, 14.3), deciziile care vor privit teritoriul federal se vor lua cu majoritatea de voturi a reprezentantilor celor 2 subiecti federali. Acestea fiind lucrurile, am putea concluziona ca are de fapt nu re-integrarea regiunii secesioniste Transnistrene in componenta Republicii Moldova, ci "alipirea" celei din urma la subiectii federali "recunoscuti international"- Transnistria si Gagauzia, care vor constitui in acest fel "pivotul" si baza ideologica a viitoarei federatii.

6. Asimetria formatului propus de Memorandum in beneficiul unor drepturi superioare ale subiectilor federali in raport cu "teritoriul federal" se contine si in ceea ce priveste sistemul de reglementare legislativ-normativa a viitorului stat. Desi art.10b stipuleaza ca, "legile teritoriului federal sunt adoptate de catre Camera reprezentantilor cu jumatatea simpla de voturi si nu trebuie sa fie confirmate de Senat, legile organice federale, care reglementeaza sfera atributiilor comune trebuie sa parcurga procedura completa de confirmare. In acest fel, campul juridic al teritoriului federal, in toate chestiunile legate de problemele sale interne, poate fi foarte usor deraiat prin schimbarea raportului de forte intre cei 71 de deputati ai camerei inferioare a Parlamentului, in folosul Transnistriei. Spre deosebire de "teritoriul federal", subiectii federali dispun nu doar de Constitutie si de legi proprii vizibil extrase din campul constitutional al statului federal, care nu sunt supuse nici unei forme de control sau de reglementari din partea centrului federal, dispunand si de un grad de aparare superior in toate chestiunile legate de adoptarea actelor normative si a deciziilor care tin de competentele comune. Luand in consideratie faptul ca, la adoptarea legilor si deciziilor pe orice probleme de competenta federala, subiectii joaca un rol foarte important (in perioada anilor 2015 si 2020 - chiar decisiv!) vom avea un format juridico-legislativ care imprima o vulnerabilitate functionala totala a "teritoriului federal" in comparatie cu regimul juridic al subiectilor sai. Senatul, care va fi format din numarul reprezentantilor subiectilor federali, va avea in acest sens un rol decisiv in cadrul procesului legislativ si de creare a structurilor executive, chiar daca Camera reprezentantilor va intruni un numar relativ mai echitabil de deputati, alesi proportional de catre toata populatia statului federativ, asigurind astfel o reprezentare mai mare a teritoriului federal. Astfel, potrivit art.12.6, guvernul federal este confirmat de Senat, tot el formeaza Curtea suprema de justitie si componenta Curtii constitutionale, ceea ce imprima un grad asimetric si in ceea ce priveste garantiile constitutionale ale partilor viitoarei federatii.

7. In timp ce subiectii federatii au intreaga gama de garantii ce le protejeaza statutul, inclusiv pina la dreptul de secesiune, "teritoriul federal" nu are nici un fel de garantii in acest sens. Asimetria politicii externe: subiectii au destul de mari atributii in realizarea activitatilor de politica externa: de la posibilitatile de a gestiona relatii internationale, semnarea de acorduri internationale pina la obligativitatea consultarii subiectilor federali in ceea ce priveste stabilirea de relatii internationale si incheierea de acorduri pe domenii de atributii comune. "Teritoriul federal" este lipsita de acest gen de posibilitati politico-morale, iar participarea populatiei pe care o reprezinta la formarea politicii externe si economice externe se limiteaza doar la activitatea organelor federale, formate, dupa cum mentionam si anterior, pe baze generale cu Transnistria si Gagauzia si care, la rindul sau, reprezinta unii si acesti subiecti federali. Asimetria chestiunilor bugetar-financiare. In timp ce, potrivit pp.8a si 8b, bugetele subiectilor federali sunt formate pe contul taxelor si impozitelor proprii, a veniturilor colectate, si chiar a unor subsidii transmise ca urmare a impozitelor federale, etc, administrarea financiara a nevoilor "teritoriului federal" poate avea loc doar pe baza impozitelor si taxelor locale, si a unor parti presupuse din bugetul federal pentru ca, potrivit prevederilor continute in Memorandum, "teritoriul federal" nu are de fapt propriul buget! In aceiasi situatie se gaseste si proprietatea "restului tarii", subiectii avind deplinatatea competentelor suverane, in timp ce teritoriul federal trebuie sa se supuna doar legislatiei general-federale, adoptate cu participarea si luarea in consideratie a intereselor subiectilor, fiind lipsita de posibilitati reale de a-si exercita interesele. Subiectii federali vor putea avea un rol de monopolisti asupra proprietatii viitoarei federatii, aflate pe teritoriul lor, preluind posibilitati suplimentare de a se amesteca in problemele transmiterii proprietatii in "interesul" teritoriului federal.

8. Putem conchide ca, sub acoperisul acestui Memorandum "asimetric" se va asigura un statut superior exclusiv doar pentru subiectii federatiei, cu asigurarea indeplinirii neconditionate a drepturilor si atributiilor subiectilor federali, in special pentru elitele Transnistriei si Gagauziei, garantarea proprietatilor pe care le-au insusit in perioada conflictului, garantarea accesului la activitati economice externe, stabilirea unor garantii constitutionale, si - in acelasi timp, - existenta unei absente totale de drepturi pentru "restului teritoriului federal", creind in acest fel o forma specifica de "appertheid", in care, cea mai mare parte a populatiei viitorului stat federal ar putea fi deprivata de orice elemente de auto-guvernare, fiind pusa in totala dependenta de legile si deciziile adoptate cu participarea privilegiata a exponentilor Transnistreni si Gagauzi. Aceasta situatie se poate produce intr-un context institutional totalmente strain de principiile democratiei reprezentative si a valorilor statului de drept. Sa luam exemplul Camerei reprezentantilor (constituita, potrivit art.9b, pe baza unui sistem electoral proportional, intr-o singura circumscriptie uninominala. Luandu-se in consideratie numarul mare de simpatizanti ai Moscovei si ai Transnistriei pe malul drept al Nistrului, adica pe „teritoriul federal”, este de asteptat ca partidele filo-rusesti sa obtina un avantaj considerabil care le va permite sa penetreze cu multa usurinta Camera reprezentantilor.

In acest caz, posibilitatea formarii unor puternice coalitii pro-moscovite si in Senat si in Camera reprezentantilor va pecetlui orientarea geopolitica si stabilitatea sistemului politic pentru o buna bucata de timp de acum incolo. Prevederile art. 9b descriu modalitatile de constituire a componentei Senatului, in care, exponentii subiectilor federali vor domina de asemenea prin cei 13 senatori proprii si, probabil, o buna parte din numarul celorlalti 26, alesi din partea restului federatiei, dar care, ca urmare a oportunismului ultimelor schimbari politice ar putea avea vederi vizibil influentate de rolul hegemonic al Transnistriei in cadrul noii structuri federative. Chiar si in cazul ideal, in care, 13 senatori alesi din partea "restului Moldovei" vor fi in mod idealist patrioti propriului electorat, circa 50% din numarul total al senatorilor subiectilor federali vor putea bloca oricind deciziile si legile inacceptabile de Tiraspol. Sa nu uitam ca, in noul format federativ, Senatul va avea atributii exceptional de importante in exercitarea puterii federale de stat. Principiul expus in prevederile art.12b, care definesc structura de atributii al acestui organism politic, il determina sa devina un organism puternic controlat de catre subiectii federali, si ambitiile lor politice se vor rasfringe asupra centrului federal. Aceleasi principii de prevalare a intereselor subiectilor federali se obseva si in procedurile (art-13.1 si 13.2) de formare a organelor judiciare ale federatiei.

9. In acest fel, putem observa ca Memorandumul stipuleaza acordarea unui adevarat „pachet de actiuni majoritare” fiecaruia dintre subiecti federativi, care pot bloca lejer deciziile luate la nivelul centrului federal, si pastrarea de partea lor, a controlului exclusiv exercitat si in prezent. In cazul instalarii unui asemenea sistem, este adevarat -; foarte asimetric, dar si foarte curios, nemaiintalnit in vre-o practica internationala pana acum, subiectii federali se vor bucura practic de posibilitati aproape nelimitate de dominatie asupra organismelor federale, aplicindu-si competentele federale pentru a-si promova propriile interese si influentarea acelor decizii de stat care vor conveni cel mai mult elitelor politice „pastrate” inca din perioada secesionismului recunoscut” international. Urmind aceste principii de formare a organelor federale de putere, reprezentantii subiectilor federali vor avea, in realitate, puteri nelimitate de a bloca si a paraliza activitatea nou createi federatii, ceea ce va condamna centrul federal la grele si sistematice crize de functionare (similare probabil cu crampele de putere, resimtite de centrul federativ al URSS, inainte de colapsul intregului sistem sovietic). Este de asteptat ca, in aceste conditii, cautarea unor modalitati perfect legale si recunoscute international de a dezintegra "nou creata federatie" ar putea isvori in mod natural, chiar si fara a mai apela la drepturile garantate explicit de secesiune pentru subiectii federali Transnistria si Gagauzia.

10. Potrivit prevederilor art.3.6. „statutul constitutional-juridic si hotarele teritoriale ale subiectilor federali nu pot fi modificate fara acordul acestora". In plus fata de caracterul inegal in distribuirea de atributii si garantii constitutionale, acordate Transnistriei si Gagauziei in raport cu "teritoriul federal" (care nu este subiect autonom si, de aceea, este evident lipsit de garantiile invocate mai sus), aceasta prevedere sumara pune fie bazele unui nou conflict militar intre populatia „teritoriului federal” (astazi, teritoriul de facto al Republicii Moldova) si trupele militare ale Transnistriei, fie plaseaza Republica Moldova intr-o situatie absolut umilitoare. Sa nu uitam ca, potrivit declaratiilor regimului separatist, RMN detine controlul asupra nu doar a localitatilor din stinga Nistrului (cu exceptia satelor aflate sub jurisdictia Chisinaului), dar si asupra orasului Tighina (Bender) si a unor alte localitati din dreapta Nistrului, care nu sunt controlate insa de autoritatile separatiste (Varnita, Copanca). Daca am urma prevederile acestor prevederi, ar reiesi ca aceste teritorii ar trebui sa fie in mod natural "transmise" subiectului federal Transnistrean, ceea ce ar provoca o noua situatie de conflict armat in regiune, sau, nevoia unor noi cedari nejustificate din partea Chisinaului, si care nu vor fi acceptate de aceste localitati.

11. Cu totul straine de interesele nationale ale Republicii Moldova sunt si prevederile art.14, privind fazele tranzitorii ale documentului, de la repartizarea inegala a contributiilor in bugetul federal (Transnistria care ar avea circa 1/3 din membrii Senatului, si drepturi exclusive la delegarea reprezentantilor sai la formarea puterilor executive federale, se obliga sa contribuie doar cu 1/6 din costurile bugetare federale). Este inacceptabil si art.15, care priveste regula si principiile de adoptare a viitoarei Constitutii federative, privind procedura de numarare separata a voturilor in Republica Moldova si Transnistria. Pe linga caracterul profanator al insasi ideii de re-integrare electorala a tarii pe baze separate, aceasta idee de numarare separata pare sa ia in consideratie anumite calcule interne si, evident, masuri de precautie necesare regimului secesionist pentru a-si putea controla in voie segmentul de electorat din regiune. Aceasta procedura ar condamna procesul de adoptare a Constitutiei federale la acceptarea a 2 variante posibile: fie adoptarea unei Constitutii care serveste pe deplin intereselor politice mercantile ale liderilor secesionisti de la Tiraspol, fie ne-adoptarea acestei Constitutii si esecul intregii actiuni „garantate international”, esecul servind si el la consolidarea pozitiilor Tiraspolului. Ar mai fi de remarcat anumite aspecte ale Memorandumului rusesc, in care sunt reflectate interesele elitei moscovite in acest conflict, printre care vom mentiona urmatoarele:

• Adoptarea in corespundere cu prevederile art.3.7, in calitate de limba oficiala a federatiei limba rusa, cu garantarea mentinerii acestui statut pentru totdeauna, si asta datorita imposibilitatii de a revizui Constitutia (p.10d), in cazul in care partea rusa si transnistreana vor fi dezinteresate in acest scop.

• Propunerea demilitarizarii RM, cu omiterea faptului legat de garantiile necesare pentru implementarea acestui acord, pare sa asigure Moscovei un rol deosebit de important in aceasta etapa de tranzitie spre noul format federal Pe de o parte, Moldova va fi demilitarizata pas cu pas, si atunci - cineva va trebui sa asigure garantarea acestui proces si a inviolabilitatii statului federal, eventual „impotriva unor state straine”. In acest context, declaratia recenta a colonelului L.Ivashov, reprezentantul Ministerului Apararii al FR, dupa care, "adoptarea Memorandumului va solicita nu doar pastrarea trupelor ruse in Moldova, dar si cresterea contingentelor lor". Respectiv, statutul demilitarizat al Republicii Moldova este necesar pentru a bloca inter-cooperarea RM cu NATO si cu structurile de aparare ale UE.

• Pe de alta parte, dificultatea obiectiva de a modifica Constitutia (procedura modificarii doar cu 4/5 din componenta Senatului, ceea ce acorda Transnistriei posibilitati aproape nelimitate de a bloca schimbarile pe care le considera inacceptabile) fac imposibile orice gen de integrare culturala, economica sau politica cu Romania nici a unei din parti, cu atat mai putin a "teritoriului federal", nemaivorbind de dreptul la secesiune garantat subiectilor federali in acest caz.