SECOLELE AL XIX-LEA SI AL XX-LEA IN DEVENIREA ISTORIEI ROMANILOR

t3z8zb Dupa cunoasterea preistoriei, protoistoriei, antichitatii, evului mediu si a tranzitiei spre modernizare a societatii din spatiul carpato-danubiano-pontic, ne vom ocupa de modernitatea precum si de con¬temporaneitatea devenirii istorice pe aceste meleaguri. Trimitem, astfel, la intro¬ducerea manualului precedent, care cuprinde, intre altele, definirea cronol
Text complet - 2452 cuvinte

SERIA SHIMBARILOR POLITICE SI ECONOMICE

o1h20hn O caracterizare globala a epocii trebuie sa mentioneze faptul ca, dupa revolutia pasoptista, societatea romaneasca parcurge o perioada de tranzitie accelerata de la vechiul regim la unul de factura moderna, democratica, tranzitie ce are drept puncte nodale formarea statului roman unitar, modernizarea structurilor politice si dobandirea independentei de stat. In acelasi timp, es
Text complet - 3361 cuvinte

SISTEMUL PARTIDELOR POLITICE DIN ROMANIA IN EPOCA MODERNA

Obiective Cursul isi propune sa analizeze, principalele curente, tendinte si orientari, concretizate in partide politice care s-au afirmat pe parcursul perioadei cuprinse intre Revolutia de la 1821 si Marea Unire din 1918. e3h19hk Evolutia evenimentelor istorice, activitatea gruparilor si pozitia partidelor fata de chestiunile ce s-au aflat in centrul confruntarilor din socie
Text complet - 11067 cuvinte

Societatea rurala in secolele IX-XI

In acest interval de timp asistam la cresterea marii proprietati in detrimentul micii proprietati a taranilor independenti, ceea ce a dus la schimbari importante in organizarea sociala, militara si chiar politica a Imperiului. O analiza verticala a acestui fenomen ne poate conduce la cateva consideratii. Mai intai opozitia dintre cei bogati, puternici (dunatoi) si cei mic
Text complet - 1359 cuvinte

SOCIETATEA Si CULTURA IN SECOLELE I-II d.C.

k4m12mm Renastere si stabilitate Perioada respectiva, secolele I si al II-lea d.C. sau altfel spus anii 14 e.n. - 192 d.C. coincide cu cea mai mare parte a istoriei asa-numitului Principat, instaurat, cum am vazut in alt capitol, de August si continuat ae urmasii acestuia, din dinastiile lulio-Claudienilor (14-68 d.C), Flavieniior (69-96 d.C), Antoninilor (96-l92 d.C). Aceasta perioad
Text complet - 10466 cuvinte

SOCIETATEA Sl CULTURA IN SECOLELE VIII-II i.e.n.

f1i11ig "Miracolul" roman Dezvoltarea Romei, de la o aglomeratie de colibe pana la limitele unui imperiu, care a transformat Mediterana intr-un "lac roman", de fapt intr-un stat ce se considera mondial, echivalent sau aproape echivalent cu "lumea locuita" (oikoumane, in greceste), a constituit unul dintre asa numitele "miracole" ale istoriei. Ex
Text complet - 5088 cuvinte

„Stalin si poporul rus libertate ne-au adus!“

g7i4ix Jaful sovietic Nu doar o data, istoricii nostri si istorici occidentali, mai putin cei sovietici, au considerat ca efectele loviturii de stat de la 23 august 1944 au constituit pentru Wehrmacht o infrangere mai severa decat cea de la Stalingrad. Perfect adevarat, din punctul acesta de vedere nu este nimic de obiectat. Numai ca, in conformitate cu statisticile Marelui Stat Majo
Text complet - 3664 cuvinte

STARILE SI ADUNARILE LOR IN TARA ROMANEASCA

k2s6sj (PANA LA 1750) Problema in istoriografia romana mai noua. Domni si boieri in veacurile XIV—XVI. Pacta et comenta sub Mihai Viteazul. Regimul de Stari in veacul al XVll-lea. Criza regimului de Stari. Catre reformele lui Constantin Mavrocordat. 1. PROBLEMA IN ISTORIOGRAFIA ROMANA MAI NOUA Categoriile sociale cu rosturile si privilegiile lor au avut in tarile noastre si o rep
Text complet - 28302 cuvinte

Statuia lui Zeus din Olimpia

Intreaga lume stie despre Jocurile Olimpice, insa nu sunt multi cei care isi dau seama ca statuia zeului in onoarea caruia se tineau in vechime aceste jocuri, a fost si ea una din Cele Sapte Minuni ale Lumii. Olimpia era un loc de cult. Templul si altarul lui Zeus, regele zeilor, atragea pelerini din toate partile lumii grecesti, iar celebrarea concursurilor atletice
Text complet - 1167 cuvinte

STATUL GETO-DAC IN TIMPUL LUI DECEBAL. RAZBOAIELE DACO-ROMANE SI CUCERIREA DACIEI DE CATRE ROMANI

Conditiile reunificarii politice a geto-dacilor, in secolul I d.Chr., dupa un interval de 131 de ani de la moartea lui Burebista, unitatea politica a geto-dacilor se reface in jurul nucleului statal din zona Muntilor Orastiei. in acest spatiu intercarpatic s-a pastrat o continuitate statala si dupa destramarea "marii stapaniri" a lui Burebista. v2p10ph Restauratorul
Text complet - 2096 cuvinte

Pagini: |  1|  2|  3|  4|  5|  6|  7|  8|  9|  10|  11|  12|  13|  14|  15|  16|  17|  18|  19|  20|  21|  22|  23|  24|  25|  26|  27|  28|  29|  30|  31|  32|  33|  34|  35|  36|  37|  38|  39|  40|  41|  42|  43|  44|  45|  46|  47|  48|  49|  50|  51|  52|  53|  54|  55|  56|  57|  58|  59|  60|  61|  62|  63|  64|  65|  66|  67|  68|  69|  70|  71|  72|  73|  74|  75|  76|  77|  78|  79|  80|  81|  82|  83|  84|  85|  86|  87|  88|  89|  90|  91|  92|  93|  94|  95|  96|  97|  98|  99|  100|  101|  102|  103|  104|  105|  106|  107|  108|  109|  110|  111|  112|  113|  114|  115|  116|  117|  118|  119|  120|  121|  122|  123|  124|  125|  126|  127|  128|  129|  130|  131|  132|  133|  134|  135|  136|  137|  138|  139|  140|  141|  142|  143|  144|  145|  146|  147|  148|  149