Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
Statele arabe(Orientul Apropiat si Mijlociu).
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

j3l2ln

1.Arabia Saudita.
Cu numele sau oficial-Al Mamlaka Al-Arabiya As-Sa ‘Udiya, Regatul Arab Saudit este situat in sud-vestul Asiei, ocupand cea mai mare parte a Peninsulei Arabia, intre 16º11a-32°09a latitudine nordica si 34°34a-55°41alongitudine estica. Este invecinata cu alte state arabe : Iordania, Iraq, Emiratele Arabe Unite, Oman, Yemenul, dar si cu ape : Golful Persic si Marea Rosie.
Cu un teritoriu de 2 150 000 km², Arabia Saudita are o populatie mica, cifrata in 1996 la un numar de 18 426 000 de locuitori si cu o densitate de doar 9 loc/km². Aceasta populatie se concentreaza cu precadere in oazele din zona centrala a tarii precum si pe cele doua litoraluri(mai numeroasa pe litoralul Marii Rosii).Circa 20% din populatie este nomada iar desertul Rub’al Khali, situat in sudul tarii, este complet lipsit de populatie. Islamismul are ponderea cea mai mare in Arabia Saudita ca religie cu un procent de 98%.
Capitala tarii este Riyadh, situat in centrul tarii, intr-o oaza la poalele muntilor Tuwaiq cu o populatie de circa 1 500 000 de suflete. Centru al wahabitilor la inceputul secolului al-XIX-lea, Riyadhul devine in 1932 capitala Arabiei Saudite. Intre 1959-1976 sediul administratiei s-a aflat la Jeddah, Riyadhul ramanand resedinta suveranului si a guvernului. Este un important centru comercial si cultural precum si nod al transporturilor caraviniere din Peninsula. Detine numeroase institutii de invatamant laic si religios. Monumente mai importante se remarca moscheea Jami’da si Palatul regal al-Murabba. Orase importante : Jeddah, Mecca, Ta’if, Medina si ad-Damman.
Limba oficiala este araba. Limba semita, araba ia nastere in Peninsula Arabia, de unde se raspandeste in secolele VII-VIII, odata cu expansiunea araba in Orientul Apropiat si in Peninsula Iberica, devenind limba religioasa si literara a intregii lumi musulmane. Limba araba foloseste din prima jumatate a mileniului I e.n. un alfabet propriu(cu scrierea de la dreapta la stanga). Raspandita pe un teritoriu intins, araba a suferit influenta idiomurilor locale, separandu-se in mai multe dialecte. In Arabia Saudita de astazi se vorbeste un dialect propriu Peninsulei Arabia.
Din punct de vedere administrativ, Arabia Saudita este impartita in 17 provincii numite « manatiq idariyah », si anume : ‘Afif, al-Jawf, al-Khasirah, al-Madinah, al-Mataqah ash-Sharqi-yah, al-Qasim, al-Qurayyat, ar-Riyadh, ‘Asir, Baljarshi, Bishah, Ha’il, Makkah, Mintaqat al Hudud ash-Shamaliyah, Najran, Qizan si Ranyah.
Istoria Arabiei Saudite este una extrem de interesanta. Locuita din mileniul I i.e.n. de triburi arabe care intemeiaza mici regate. Peninsula Arabia este unificata pentru prima data(630-35 i.e.n.) de Muhammad, intemeietorul islamismului, devenind pentru scurt timp centrul Califatului Arab. Odata cu decaderea Califatului Abasid , iau nastere in secolele IX-X mici principate feudale, care ajung in secolul XVI sub suzeranitatea Imperiului Otoman, suzeranitate mentinuta cu intreruperi pana in 1918. Secta islamica militanta a wababitilor, originara din Nejd, intemeiata de Muhammad Ibn al-Wahhab(1703-1792.), dupa 1740 unifica temporar cea mai mare parte a Arabiei Saudite, castigand de partea sa pe emirul Daraiyya, Muhammad Ibn Saud, fondatorul actualei dinastii, si ameninta posesiunile otomane din Mesopotamia. Cucerirea Bahrainului(1803) si a Kuweitului(1804) de catre statul wahabit, amenintarea Sultanatului Masqat, aflat sub protectie britanica, declanseaza o puternica riposta a Companiei Britanice a Indiilor Orientale(1806). Trupe ale viceregelui egiptean, Muhammad Ali, reusesc, din insarcinarea sultanului otoman Mahmud al -;II-lea, sa infranga in 1818 statul wahabit. Abd al Aziz Ibn Saud, emir din Nejd(1902-1953) si imam al wahabitilor, reconstituie statul wahabit, uneste cea mai mare parte a Peninsulei Arabia si isi ia la data de 22 septembrie 1932 titlul de rege al Arabiei Saudite. Datorita veniturilpr obtinute din exportul de petrol, Arabia Saudita a jucat si joaca un rol primordial in problemele economice si politice ale Orientului Mijlociu. Arabia Saudita incearca sa refaca unitatea statelor arabe, divizate in urma vizitei presedintelui Egiptului in Israel(19-21 noiembrie 1977) si a semnarii Tratatului de pace egipteano-israelian(26 martie 1979). Pe plan economic, autoritatile urmaresc ca obiective principale reducerea dependentei fata de exportul de titei, industrializarea tarii, realizarea unui vast program de dezvoltare a invatamantului si a serviciilor sociale. Din 1982, printul Fahd Ibn Abd-al-Aziz ii ia locul fratelui sau vitreg Khalid(1975-1982) la conducerea regatului saudit, incepand astfel o noua era in istoria tarii, era marcata de ample reforme si masuri de dezvoltare a tarii.
Ca si organizare de stat, Arabia Saudita este o monarhie absoluta, un regat ereditar in care regele domneste in conformitate cu dreptul sacru islamic(sharia) si traditiile arabe. Nu exista o succesiune la tron prestabilita, suveranul fiind desemnat de catre un consiliu format din membrii familiei regale.
Sarbatoarea nationala a Arabiei Saudite este 23 septembrie 1932-aniversarea intemeierii regatului saudit iar moneda nationala este Riyalul, care este egal cu 100 de Halalah.
Conditiile naturale sunt specifice pe acest teritoriu. In partea centrala se desfasoara un podis slab ondulat, traversat de vai seci(« wadi ») insotite de o serie de oaze(Al Syadyr, Al’Arid, Al Hawta) si marginit de cateva lanturi muntoase spre est(Jabal Tawaiq) si nord(Jabaj Shammar), ale caror inaltimi depasesc rar 1 000 de metri, mai semeti ce trec de 2 500 m(Jabal Qarnait-2565 m, Jabal Ibrahim-2501 m). Acestia sunt despartiti de litoralul Marii Rosii printr-o campie ingusta, Tihama, traversata de vai scurte. In nordul si sudul tarii se intind doua mari deserturi : An Nafud(prelungire a desertului Siriei) si Rub’al Khali(Ar Ramlah), acesta din urma acoperind 1/3 din suprafata tarii. Spre Golful Persic, insotit de recifi coralingieni, se intinde platoul scund Al Hasa, cu bogate structuri petrolifere. Lipsesc cursurile de apa permanente. Clima este cea tropical-desertica, cu precipitatii ceva mai bogate in muntii din sud-vest(560 mm/an), cea mai mare parte a teritoriului primind doar sub 100 mm/an. Vegetatia ierboasa este prezenta doar in oaze si temporar in podisul central ; in muntii din sud-vest se dezvolta o bogata vegetatie arborescenta. Fauna include numeroase insecte, scorpioni, serpi(cobra de nisip, vipera), pasari, maimute, sacali s.a.
Economic, Arabia Saudita este cel mai mare exportator de petrol si cu cele mai mari rezerve cunoscute pana in prezent. Ea cunoaste o adevarata explozie in domeniul investitiilor si a constructiilor, in principal in domeniul industriei, al transporturilor si agriculturii. S-au construit numeroase unitati industriale, indeosebi cele de rafinare a petrolului(Jaddah, Riyadh), ingrasaminte chimice(ad-Damman), produse metalurgice(Jeddah). Arabia Saudita detine ca resurse minerale imense cantitati de petrol, gaze naturale precum si minereu de fier, cupru si aur in cantitati mai mici. Produce anual produse siderurgice, , benzina, uleiuri usoare, uleiuri grele, energie electrica, gaze lichefiate, ingrasaminte azotoase, ciment, produse alimentare(zahar, lapte, unt, carne, bauturi nealcoolice).

2.Afghanistan.
Denumirea oficiala este Da Afghanistan Dimukratik Jomhuriyat(Republica Democratica Afghanistan).Denumire care a fost din nou reintrodusa dupa caderea regimului taliban. Afghanistanul este situat in partea central-sudica a Asiei intre 29°22a-38°30a latitudine nordica si 60°28a-74°52a longitudine estica. Se invecineaza cu Turkmenistan, Uzbekistan, Tadjikistan, China, Pakistan si Iran..
Are o suprafata de 650 000 de km² si o populatie de 21 472 000 de locuitori(1996) avand densitatea de 33 de loc/km². Populatia este compusa in majoritate de afghani(pashtuni)-60%, tadjici-30%, uzbeci-5%, hazarahi-3% s.a. Ea se concentreaza pe vaile principalelor rauri, in depresiunile din zona central-estica si la poalele nordice ale regiunilor montane. In sud-vest, populatia este foarte redusa(3-5 loc/km²) ; 17% din populatie practica nomadismul. Si in aceasta tara, islamismul detine ponderea cea mai mare(98%), 9/10 fiind musulmani suniti, restul fiind siiti.
Capitala tarii este Kabul. Este situat in estul tarii la 1 800 metri altitudine, intr-o depresiune drenata de raul omonim. Cu o populatie de aproximativ 1 400 000 de locuitori, Kabulul are o istorie destul de scurta. Ridicat pe locul unei asezari datand din mileniul II i.e.n., Kabulul cunoaste prima epoca de inflorire in timpul lui Babur Zahir Ed-Din(1483-1530), care face din oras resedinta Imperiului Marilor Moguli. Timur Sah Durrani muta in 1775 capitala statului afghan intemeiat de predecesorul sau, Ahmad Sah Durrani, de la Kandahar la Kabul. Datorita anarhiei instaurate de preluarea conducerii statului de talibani, Kabulul a fost radical transformat din punct de vedere economic, social, politic, cultural si religios. Datorita ideologiei lor profund islamice, Kabulul a fost radical schimbat in perioada in care acestia s-au aflat la conducere(1995-2002). Acum el se aseamana precum un oras pe cale de disparitie din pricina saraciei, a foametei si a bolilor. Orasele principale afghane sunt : Kandahar, Herat, Mazar-i-Sharif, Jalalabad, Kunduz, Beghlan, Maymana,
Limba oficiala a acestei tari este afghana(pashtu) si apartine grupului iranian oriental al familiei de limbi indo-europene ; foloseste alfabetul cu caractere arabe(varianta persana). Este impartita administrativ din 30 de provincii numite « vilayat ».
Afghanistanul are o istorie destul de zbuciumata. Populat de triburi iraniene incepand cu anul 1 200 i.e.n. stapanit apoi pe rand de persi, greci, kusani, parti, sasanizi, heftaliti, teritoriul Afghanistanului, zona de tranzit intre Asia Centrala si India, este cucerit in 652 de arabi, care isi impun propria cultura si religie. Inclus initial in Califatul Arab, Afghanistanul face apoi parte (sec. IX-X) din statul Tahirizilor, Safarizilor, Samanizilor, pentru a deveni in secolele X-XII nucleul statului Ghaznavizilor, apoi al Ghurizilor. In secolele XIII-XIV, Afghanistanul cunoaste pustiitoarele invazii mongole(Ginghis-Han, Timur Lenk), apoi in secolele XVI-XVII este impartit intre Persia si Imperiul Marilor Moguli. Statul afghan independent ia nastere la mijlocul secolului XVIII in timpul domniei lui Ahmad Sah(1747-1773) care cucerste si Kasmirul, Punjbul, Belucistanul, unele parti din Uzbekistan si Tadjikistan. Slabirea autoritatii centrale, pierderea la inceputul secolului al-XIX-lea a cuceririlor din Iran si nordul Indiei fac ca Afganistanul sa devina o tinta a tendintelor expansioniste ale Persiei, Marii Britanii si Rusiei. In ciuda rezistentei populare eroice din timpul razboaielor afghano-engleze(1839-1842 si 1878-1880), Marea Britanie instaureaza in 1880 protectoratul asupra tarii. In 1893 este fixata pe baza acordului anglo-afghan granita de est a statului(« Linia Durand »). La 28 februarie 1919 Afganistanul isi proclama independenta, respinge interventia militara engleza(mai-iunie 1919), obtine prin Tratatul de la Rawalpindi(9 februarie 1919) recunoasterea oficiala a neatarnarii si paseste lent pe calea modernizarii vietii economice, sociale si politice. In al doilea razboi mondial ramane neutru iar dupa razboi practica o politica de nealiniere si sunt elaborate 3 planuri cincinale. La 17 iulie 1973, Mohammad Zahir Sah, aflat in Italia, este inlaturat, monarhia este abolita si Afghanistanul se proclama republica. In anii ’80, Afghanistanul este invadat de U.R.S.S., care doreste sa instaureze un regim comunist pro-rus. Dupa un indelungat si sangeros razboi, U.R.S.S.-ul este nevoit sa-si retraga trupele de pe teritoriul afghan. In 1992, presedintele tarii este ales Burhanuddin Rabbani, care conduce doar pana in 1995 fiind inlaturat in urma loviturii de stat a talibanilor, care introduc un regin extrem de dur si ideologic. In urma atentatelor din 11 septembrie 2001, regimul taliban este inlaturat de Coalitia Internationala Antiterorista si este introdusa o conducere interimara in fruntea tarii avand sarcina de a reface tara.
Relieful tarii este variat, predominant muntos. Cei mai semeti munti sunt Muntii Hindu Kush, situati in nord-estul Afghanistanului. Ei sunt continuati spre vest de Muntii Koh-i-Baba din care se desprind, separate prin vai longitudinale, 3 ramuri principale : Band-i-Turkestan, Safedkoh-Paropamisus si Siahkoh. Inaltimile acestora depasesc frecvent 3 500 de metri. In est, muntii Kohistan-i-Sulaiman, Toba kakar si Kwaja Amran formeaza granita cu Pakistanul si inchid spre sud podisul inalt Ghazni-Kandahar(2 000 m). La poalele nordice ale Muntilor Hindu-Kush se intinse o campie inalta piemontana, traversata de Amudaria si afluentii sai. Partea de sud-vest este formata din campiile nisipoase-pietroase(pustiuri)-Dasht-i-Margo si Registan. Din punct de vedere climatic, zona montana apare ca o « insula umeda »(500 mm/an) inconjurata de sectoare cu ariditate accentuata. Temperaturile sunt mai scazute in zona inalta, in timp ce in restul tarii, toate temperaturile medii lunare sunt pozitive, verile fiind sufocante(media de 32°). Ultimele influente ale musonului indian se resimt in est si sud-est. Raurile mai importante sunt Amudaria, Murghab, Helmand, Khashrud, Faragrud. Raul Harutrud se indreapta catre mlastinile sarate Hamun(la granita cu Iranul). Toate raurile au un regim de scurgere variabil, cu frecvente inundatii primavara. Vegetatia este in mare parte ierboasa ; padurile ocupa suprafete mai extinse in muntii din partea central-estica si sunt formate din specii de migdal, fag, fistic, pini, ienuperi si deodari(cedrii de Himalaya). Fauna este variata si cuprinde gazele, mufloni, arhari, leoparzi, hiene s.a.
Economia Afghanistanului este in curs de dezvoltare si dispune de variate resurse de subsol. Acestea sunt partial cunoscute si valorificate(exceptie gazele naturale) datorita tehnologiei aproape inexistente in aceasta tara inapoiata economic. 3. Bahrain.
Mashyaka Al-Bahrain(Seicatul Bahrain) reprezinta denumirea oficiala a acestui stat situat in Asia de Sud-Est, in Golful Persic sub forma de arhipelag. Este asezat la 26°15a latitudine nordica si 54°17a longitudine estica intre Qatar si Arabia Saudita.
Are o suprafata de doar 660 km² si o populatie de 578 000 locuitori(in 1996). Densitatea medie este ridicata-876 loc/km². Este formata din arabi(73%), pakistanezi(9%) indieni(5%), europeni(5%), iranieni, etc. Circa 80% din populatie se concentreaza in nord-estul tarii : in capitala si imprejurimi si pe insulita Al Muharraq. Majoritatea populatiei apartine islamismului(95%), din care jumatate sunt sunniti si jumatate siiti.
Capitala tarii este Manama cu o populatie de 200 000 de oameni si este situata pe tarmul nordic al insulei Bahrain. Capitala este mentionata documentar pentru prima data in 1345, resedinta a dinastiei al-Khalifa din 1783, orasul cunoaste o dezvoltare rapida din deceniul 4 al secolului XX, cand devine cel mai important centru industrial(rafinarea petrolului, aluminiu, ciment, produse alimentare, santiere de reparatii navale), mestesugaresc si comercial al micului stat. Este cel mai mare punct de comercializare a perlelor din Golful Persic si unul din primele opt mari centre mondiale de comercializare a aurului. Este de asemenea un important port in regiune. Orase mai importante sunt : Al-Muharraq, Jidd Hafs, Rifa’a, Sitra si Isa Town.
Limba oficiala este araba(dialectul propriu peninsulei Arabia) ; uzuala este folosita engleza. Este impartita administrativ in 12 regiuni. Moneda nationala este Bahrainul dinar si care este egal cu 1000 de Fils.
Sarbatoarea nationala a Bahrainului este 16 decembrie(aniversarea uracarii pe tron a emirului-1961).
De-a lungul timpului, Bahrainul, a reprezentat o baza importanta pe ruta comerciala spre India. Stapanit de-a lungul secolelor de sumerieni(identificat ipotetic cu stravechiul Dilmun), ahemenizi, seleucizi, parti, sasanizi, Bahrainul este cucerit si stapanit in secolul VII de arabi, care impun limba si religia, apoi de portughezi(1521-1602) si de persani(1602-1783). Arabi originari din Kuwait intemeiaza un seicat de sine statator in 1783, sub dinastia al-Khalifa. In urma tratatelor incheiate in 1820, 1847, 1856, 1861, Bahrainul devine de facto un protectorat britanic, Marea Britanie fiind responsabila pentru relatiile externe si apararea teritoriului. Descoperirea primelor zacaminte de titei influenteaza decisiv viata economica a seicatului. Intre 1968-1971 face parte din Federatia Emiratelor din Golful Persic, iar la 14 august 1971 isi proclama independenta de stat.
Bahrainul este o monarhie constitutionala, emirat ereditar, potrivit Constitutiei intrate in vigoare la 6 decembrie 1973, partial abrogata. Nu exista o succesiune prestabilita, suveranul numindu-si un print mostenitor din randul membrilor familiei regale. Seful statului(emir) este seicul Issa Bin Salman al-Khalifa.
Este un arhipelag format din insula Bahrain(563 km²) si alte 32 de insulite(Muharrq, Sitra, Umm Na’asan, An Nabi Salih s.a). Relieful insulei Bahrain este dat de un desert nisipos monoton(altitudine maxima de 135 metri in Jabal Dukham). Clima este arida, cu precipitatii scazute(sub 100mm/an) si temperaturi relative iarna(16° C in ianuarie) si foarte ridicate vara(34,3° C). fauna este foarte saraca(gazele, iepuri), iar vegetatia naturala este aproape inexistenta.
Economia statului se bazeaza pe exploatarea si prelucrarea petrolului care-i asigura o puternica crestere economica. Isi asigura materia prima din import; rezervele locale de petrol sunt foarte reduse, mai importante fiind cele de gaze naturale. Agricultura este bazata pe plantatiile de curmali, legume, pepeni, citrice, orez, etc.

4.Emiratele Arabe Unite.
Au denumirea oficiala de Al-Imarat Al-‘Arabiya Al-Muttahida(Emiratele Arabe Unite), si sunt situate in sud-vestul Asiei, in peninsula Arabia. Se invecineaza cu Golful Persic, Omanul, Arabia Saudita si Qatarul.
Are o suprafata cifrata la 80 000 km² si o populatie de 1 946 000 locuitori(in 1996) cu densitatea medie de 24 loc/km². Etnic, este formata din arabi(68%), indo-pakistanezi(15%). In 1978, 75% din populatia tarii o avea rezidentii straini(omanezi, iranieni, sirieni, libanezi, indo-pakistanezi). Este singura tara din lume(alaturi de Kuweit) si exceptand statele europene Andorra si Liechtenstein, in care imigrantii alcatuiesc majoritatea populatiei. Se concentreaza cu precadere in zona de coasta a golfului(60% numai in cele doua mari orase, Abu Dhabi si Dubai) ; o parte din locuitori populeaza oazele de la poalele muntilor Al Hajar. Popultia este in totalitate de religie islamica(musulmani suniti).
Abu Dhabi este capitala Emiratelor Arabe Unite. Este situata pe o insula in Golful Persic, legata de tarm din 1868 de doua porturi rutiere. Are populatie de 600 000 de locuitori. Se dezvolta dupa 1962-1963 paralel cu extinderea exploatarilor petrolifere si este proclamat in 1968 resedinta Federatiei Seicatelor de la Golful Persic iar in 1971 devine capitala tarii. Se impune ca unul dintre cele mai dinamice orase ale Asiei. Orase mai importante : Dubai, Al Ain, Sharjah, Ras al-Khaima.
Sarbatoarea nationala se aniverseaza pe data de 2 decembrie(aniversarea proclamarii Emiratelor Arabe Unite(1971). Limba oficiala este araba si des utilizata este limba engleza. Moneda nationala este dirhamul(dinarul) si este egal cu 1000 de Fils. Este impartita in 7 emirate : Abu Dhabi, Dubai, Fujeira, Ras al-Khaima,Sharjah, Umm al Qiwain si Ajman.
Teritoriul actual al tarii a fost o regiune importanta pentru comertul Orientului Mijlociu cu India si Africa de est, populata din secolul VII de arabi, care aduc o noua religie, islamismul. Numita in secolele XVII-XIX « Coasta piratilor », devine in secolul XIX protectorat britanic in urma unei succesiuni de tratate incheiate intre 1820-1892. Intre 1968-1971, cele 7 seicate si emirate, care formeaza azi E.A.U., fac parte, sub denumirea de Omanul Contractual, alaturi de Qatar si Bahrain, din Federatia Seicatelor de la Golful Persic. La 2 decembrie 1971, emiratele Abu Dhabi, Dubai, Sharjah, Ajman, Fujeira, Umm al Qiwain, devenite independente, proclama statul federal Emiratele Arabe Unite, la care se raliaza si emiratul Ras al-Khaima ; Qatarul si Bahrainul refuza sa faca parte din federatie.
E.A.U. sunt un stat federal, potrivit Constitutiei intrate in vigoare la 2 decembrie 1971 si amendata la 30 noiembrie 1976. Sunt conduse de un presedinte si un vicepresedinte. Ei sunt alesi prin vot indirect(de Consiliul Suprem al Uniunii) pe o perioada de 5 ani. Fiecare emirat este o monarhie absoluta, suveranii avand competente legislative si executive depline, cu exceptia apararii si a politicii externe.
E.A.U. au un relief monoton, format in principal dintr-o campie arida, de un sector al desertului Arabiei, de dune de nisip ce insotesc tarmul Golfului Persic. In est se inalta Muntii Al Hajar(2100m) in poalele carora se afla o serie de oaze(Al Ain, Buraimi). Lipsesc cursurile permanente de apa. Clima este una tropical-desertica cu amplitudini termice diurne accentuate si precipitatii ce nu depasesc 75 mm/an. Vegetatia se limiteaza la ierburi si tufisuri xerofite(in desert), curmali, alti palmieri(in oaze). Fauna este la fel de saraca in specii, mai numeroase fiind doar insectele si reptilele. In zona Al Ain s-au plantat in ultimii ani peste 20 000 ha cu arbori rezistenti la uscaciune.
Din punct de vedere economic, E.A.U. dispun de imense zacaminte de petrol si gaze naturale. Promoveaza o puternica politica de industrializare, concretizata prin construirea de rafinarii de petrol, intreprinderi metalurgice, productia de aluminiu si produse din aluminiu, productia de ciment, constructia de termocentrale etc. Se cultiva curmale, legume, cereale si se cresc cornute.

5. Iordania
Cu denumirea oficiala de Regatul Hasemit al Iordaniei(Al-Mamlaka Al-Urdunniya Al Hashimiya, este situat in sud-vestul Asiei, in Orientul Apropriat, intre 29°17a-33°23a latitudine nordica si 34°53a-39°18a longiudine estica. Are ca vecini statul sirian, iraqian, saudit, Marea Arabiei(Golful Aqaba) si israelian.
Are o suprafata de 92 000 km² si o populatie(in 1996) de 5 654 000 locuitori(densitatea medie de 61 loc/km²). Intreaga populatie este de etnie araba. Populatia este concentrata pe malul vestic al Iordanului si in zona capitalei. Islamismul este religia de stat(95%) dar sunt si crestini(5%).
Situat in vestul tarii, la 730-850 m altitudine, pe raul temporar Wadi’Amman si cu o populatie de 1 350 000 locuitori, Ammanul este capitala statului iordanian. Cunoscut sub numele de Rabbath Ammon, din mileniul II i.e.n., drept capitala a amonitilor, numit Philadelphia in secolul III i.e.n., Ammanul este inclus in secolele II-VII e.n. in Imperiul Roman si Bizantin. Dupa cucerirea araba, orasul incepe se decada, fenomen accentuat in timpul stapanirii otomane(sec. XVI-1918). Cunoaste o puternica afirmare economica si culturala continuata dupa proclamarea in 1946 a independentei statului iordanian. Capitala concentreaza in zona Zarka principalele unitati industriale ale tarii. Monumente turistice ale capitalei : Palatul regal, amfiteatrul roman(sec.II e.n., moscheea El Hossein(1924). Orase importante : Zarka si Irbid.
Limba oficiala este araba. Iordania este impartita in 8 governorate numite “muhafaza” : Amman, Irbid, Balqa, El Karak, Ma’an, Nablus, El Quds si Desert. Sarbatoarea nationala a Iordaniei se serbeaza la 25 mai(aniversarea proclamarii inependentei-1946). Moneda nationala este dinarul iordanian.
Iordania a fost populata inca din antichitate de triburi semite, parte componenta a Imperiului Roman, apoi a Imperiului Bizantin, mai tarziu a Califatului Arab si a Imperiului Otoman(1516-1918). Teritoriul Iordaniei este acordat dupa incheierea primului razboi mondial de Liga Natiunilor, in 1920, Marii Britanii cu mandat de administrare. Emiratul Transiordaniei, creat de administratia britanica in 1922, obtine in 1928 o anumita autonomie interna. In urma luptei de eliberare nationala, la 22 martie 1946 este proclamat regatul independent Transiordania ; Abd Allah Ibn Hussein, din familia Hasemita, emir din 1921, se incoroneaza rege. Participant la razboiul arabo-israelian din 1948-1949, Iordania inglobeaza partea de est a Palestinei si adopta la 23 aprilie 1950, numele de Regatul Hasemit al Iordaniei al carui tron este ocupat la 11 august 1952 de regele Hussein al-II-lea. In urma conflictului armat arabo-israelian din iunie 1967, la care participa si Iordania, Israelul ocupa teritoriul iordanian de pe malul drept al Iordanului(Cisiiordania) si partea iordaniana a Ierusalimului. In cursul conflictului armat arabo-israelian din octombrie 1973, trupe iordaniene participa la operatiunile militare de pe frontul sirian. In octombrie 1974, Iordania recunoaste Organizatia pentru Eliberarea Palestinei ca singurul reprezentant legitim al intereselor poporului palestinian.
Este o monarhie constitutionala, regat ereditar, potrivit Constitutiei din 1 ianuarie 1952.
Aproprierea vastului desert arabo-sirian si prezenta marilor fracturi tectonice, lacul Tiberiada-Golful Aqaba influenteaza conditiile naturale ale Iordaniei. Se deosebesc trei regiuni principale : depresiunea tectonica El Ghor prin care Iordanul, principalul curs de apa al tarii, curge catre Marea Moarta ; aceasta depresiune este dominat aspre vest de Muntii Iudeei, fragmentati de vai scurte, bine populate. Regiunea estica cuprinde un platou fertil, mai inalt in nord(Jabal’Ajlun-1247 m), traversat de afluenti ai Iordanului(Wadi Yarmuk si Nahr ez Zarqa), si un vast spatiu desertic cu inaltimi separate prin largi depresiuni cu vai seci si dune de nisip(El Jafr, Wadi Sirhan). Clima este similara celei din alte tari est-mediteraneene, se caracterizeaza prin ierni ploioase si relativ reci(7,2° in ianuarie) si veri toride(Amman, valea Iordanului, 49°C in iulie), foarte uscate, cu vanturi fierbinti dinspre desertul Siriei. Precipitatiile sunt bogate. Haina vegetala este destul de saraca, tipice fiind pasunile si plantele xerofite. Palcurile de maslini, pini de Alep, stejar si culturile mediteraneene din vest dau specificitate peisajului. Fauna cuprinde, printre altele, hiene, gazele,vulpi de desert, vulturi aurii, ibex si scorpioni.
Iordania are o economie in curs de dezvoltare. Dispune de insemnate resurse de subsol : fosfati, cupru, sare. In industrie s-a dezvoltat ramura chimica, textila, de constructii, rafinarea petrolului, electrotehnica, etc.

6. Iran.
Republica Islamica Iran(Al-Jumhuriya-I-Islami Iran) este situata in Asia de Sud-Vest intre 25°-40° latitudine nordica si 44°-63° longitudine estica. Se invecineaza cu Armenia, Azerbaidjan, Marea Caspica, Turkmenistan, Afghanistan, Pakistan, Golful Oman si Golful Persic, Iraq si Turcia.
Are o populatie de 68 738 000 locuitori(in 1996), raspanditi pe un teritoriu vast de 1 650 000 de km². Densitatea medie a populatiei este de 42 loc/km². Majoritatea populatiei este compusa din iranieni(65%), apoi urmeaza turco-tatarii(20%), kurzii(10%), armenii(3%) si arabii(2%). Cea mai mare parte a populatiei se afla in nordul si nord-vestul tarii, cu puternice concentratii de-a lungul tarmului Marii Caspice, in jurul Teheranului si in provinciile Azerbaijan Bakhtari si Azerbaijan Khavari ; alte concentrari mai importante de populatie se intalnesc in sectorul nordic al tarmului Golfului Persic, in jurul orasului Mashhad. O treime din suprafata Iranului este nelocuita. Islamismul reprezinta in aceasta tara religia de stat(musulmani siiti).
Capitala tarii este Teheranul(Tehran), situat in in partea de nord a tarii, la aproximativ 100 de km de Marea Caspica, in Podisul Iranian, la 1 200-1 700 m altitudine. Este inconjurat de rauirile Karaj si Jajrud si dominat de varful vulcanic Damavand(5669 m) si lantul Elburs. Are o suprafata de 280 km² si o populatie de 6 000 000 locuitori impreuna cu suburbiile si orasele- satelit. Fondat in secolul XII, el este distrus de mongoli la inceputul secolului XIII si reconstruit apoi, Teheranul se impune in Evul Mediu ca un insemnat centru comercial, devenind in 1788 capitala Persiei. Astazi, este cel mai important nod de transporturi si centru industrial al tarii. Teheranul are ca principale centre de atractie palatele Golestan, Saad Abad si Palatul de Marmura, moscheile Sayyd Nasruddin, Hazr Abud Azim, Separ-Salar si Moscheea de Aur. Orasele mai importante ale Iranului sunt : Isfahan, Mashhad, Tabriz, Shiraz, Kermanshah, Abadan, Qom, Ahvaz, Rasht, Yazd, Hamadan si Rezaiyeh.
Persana reprezinta limba oficiala in stat. Ea apartine grupului iranian al familiei de limbi indo-europene, fiind influentata in evolutia sa de limba araba(indeosebi de vocabular). Foloseste alfabetul cu caractere arabe. Este impartit in 14 provincii numite « ostan ». Ziua nationala a Iranului este ziua de 11 febuarie. Moneda nationala este Rialul care este egal cu 100 de dinari.
In mileniul III.e.n., in sud-estul Iranului de astazi, ia fiinta statul Elam(cu capitala la Susa), puternic influentat de civilizatia mesopotamiana. La sfarsitul mileniului II i.e.n., pe teritoriul Iranului se stabilesc triburile indo-europene ale mezilor si persilor venite din nord. Statul Media ia fiinta in secolul VIII i.e.n. si cunoaste sub Ciaxare(625-585 i.e.n.) o epoca de glorie. Cirus al II-lea(559-530 i.e.n), regele persilor, , supune Media si intemeiaza Imperiul Persan(dinastia Ahemenizilor), care, sub Darius I(522-486 i.e.n) atinge apogeul puterii sale. Imperiul Ahemenid se intinde de la Indus pana la Egipt si Tracia, esuind insa in secolul V i.e.n. in incercarea de cucerire a Greciei(infrangerile de la Marthon-490, Salamina-480 si Plateea-479 i.e.n). Alexandru cel Mare cucereste in 334-330 i.e.n Imperiul Persan. Dupa un secol de apartenenta la Regatul Seleucid, Iranul devine nucleul regatelor partilor(240 i.e.n.-226 i.e.n) si sasanizilor(226 -651 e.n.), state puternice in vesnica rivalitate cu Imperiul Roman. Cucerit de arabi(635-651 e.n), statul adopta islamismul, dar se desprinde treptat, in secolele IX-X, din Califatul Arab. In 1258 sufera o pustiitoare invazie mongola. Ismail I(1499-1524), intemeietorul dinastiei Sefavizilor, pune bazele unui nou stat iranian centralizat, care cunoaste o mare stralucire sub Abbas I cel Mare(1588-1629). In 1772 dinastia Sefavizilor este inlaturata de afgani, iar Persia este cucerita in 1736 de otomanul Nadir-sah(1735-1747). In timpul dinastiei Kadajarilor(1779-1925), Persia cunoaste o perioada de declin. In razboaiele cu Rusia(1804-1813 si 1826-1828), pierde Georgia, Daghestanul, Azerbaidjanul de Nord si Erevanul. In a doua jumatata a secolului XIX, influenta britanica si rusa devin predominante, cele doua state impartind Persia prin Tratatul din 1907 in doua zone de influenta. La inceputul secolului XX(1905-1911) are loc o revolutie antifeudala si antiimperialista. Dinastia Kadjarilor este detronata in 1925, iar Reza-Khan devine sah al Persiei. Persia adopta in 1935 denumirea statala de Iran. La mijlocul lui 1978, datorita deteriorarii situatiei economice, arestarii unor demonstranti si a unor lideri religiosi, se extind miscarile antiguvernamentale laice si religioase in majoritatea provinciilor tarii. La 8 septembrie 1978 este introdusa legea martiala si sunt operate numeroase arestari. La 16 ianuarie 1979, sahul Mohammad Reza Pahlavi paraseste tara lasand un Consiliu de Regenta, care se autodizolva mai tarziu. Liderul religios siit iranian, ayatolahul Khomeini, reintors dupa 15 ani de exil, preia conducerea Consiliului Revolutionar Islamic. Noul guvern ia masuri pentru refacerea economica a tarii.
Iranul este o republica parlamentara, potrivit Constitutiei aprobate prin referendum in 3 decembrie 1979. Presedintele este ales prin vot direct pe o perioada de 4 ani. Autoritate suprema in stat o reprezinta liderul religios. Presedintele actual al Iranului este Mohammad Khatami.
Releful este dat de un intins podis, Podisul Iranian, inconjurat de munti inalti : in nord, lantul Elburs care atinge inaltimea maxima de 5669 m in vulcanul stins Damavand, in nord-est se afla Muntii Khurasan iar in vest si sud-vest se intinde lantul Zagros(4548 in varful Zardkur) si este continuat de Muntii Zaristan si Fars. Podisul Iranian, cu altitudini ce variaza intre 300 si 1800 m, este in cea mai mare parte ocupat de doua intinse deserturi-Dasht-i-Kavir si Dasht-i-Lut. Clima este deosebit de arida in podis, cu ierni foarte reci si veri calde iar precipitatiile sunt extrem de scazute(100 mm/an la Teheran). In regiunile periferice si de coasta din nord(de-a lungul Marii Caspice) si sud (Golful Persic) clima este mai umeda si favorizeaza culturi de tip tropical. Pe munti cad precipitatii bogate sub forma de zapada. Reteaua hidrografica este saraca, cursrile de apa fiind in cea mai mare parte sezoniere ; principalul rau este Karun. In cea mai mare parte vegetatia are un caracter stepic sau semidesertic. Tarmurile cu precipitatii suficiente, sunt acoperite de paduri cu aspect tropical. Versantul nordic al Elbursului este ocupat de paduri de stejar, fag, tisa si numeroase specii mediteraneene. Fauna cuprinde leul, pantera, tigrul, pisica salbatica, sacalul, lupul, vulpea, hiena, mangusta, muflonul, ibexul, gazela persana s.a.
Economia Iranului este bazata pe industria petrolului si pe agricultura irigata. Principalele culturi sunt cele de grau, orez, sfecla de zahar,bumbacul, curmali si citrice. Se cresc ovine si caprine.

7. Irak.
Republica Iran(Al-Jumhuriya Al-‘Iraqiya Ad Dimuqratya Ash-Sha’Abiya) este situata in sud-vestul Asiei, intre 29°06a-37º22a latitudine nordica si 30º48a-48°34a longitudine estica. Limitele sale sunt Turcia, Iranul, Golful Persic, Kuweit, Arabia Saudita, Iordania si Siria.
Suprafata Iraqului este de 434 000 km² si o populatie de 21 035 000 locuitori(in 1996). Densitatea medie este de 48 loc/km². Majoritatea populatiei sunt arabii(75%) urmati apoi de kurzi(18%) si de turci, iranieni si europeni. 3/4 din populatia tarii se concentreaza in Campia Tigru-Eufrat(Mesopotamia). Un numar neprecizat de beduini nomazi traiesc in munti si in zona desertica din vestul si sud-vestul Eufratului. Islamismul are ponderea cea mai ridicata(95%) ; se mai intalneste si catolicismul.
Situat in partea centrala a tarii, pe ambele maluri ale fluviului Tigru, Bagdadul(Baghdad) este capitala statului iranian fiind fondat in 762 de califul Al Mansur(sub numele de Madinat-al-Samal). Capitala a Califatului Abasid, el devine pentru 3 secole centrul cultural si economic al lumii arabe. Este distrus de mongoli in 1258 si 1401,dupa care cunoaste incepand cu secolul XVII o lenta dezvoltare. In 1921 devine capitala regatului, iar in 1932 a statului iraqian independent, cunoscand o rapida inflorire economica. Este primul centru industrial al tarii si un renumit centru artizanal al Orientului Apropiat ; activ centru comercial si financiar, insemnat nod rutier si port fluvial. Obiectivele turistice ale capitalei sunt : Palatul califilor abasizi, Minaretul Sukel-Ghazed si Monumentul soldatului necunoscut. Principalele orase ale Iraqului sunt Mosul, Basra, Kirkuk si Hilla.
Limba oficiala este araba. In provinciile locuite de populatia kurda, limba kurda este din 1972 egala in drepturi cu araba. Apartine limbilor indo-europene din ramura indo-iraniana si foloseste o scriere araba, latina si chirilica. Este impartita din punct de vedere administrativ in 18 governorate numite “mohafaza”. Sarbatoarea nationala este aniversata data de 17 iulie(preluarea puterii politice ce catre Partidul Socialist Arab Baas). Moneda nationala este dinarul, avand ca subdiviziune filsul.
Teritoriul de astazi al Iraqului este cunoscut inca din Antichitate sub numele de Mesopotamia ; el a fost leaganul unor stralucite civilizatii precum cea sumeriana, akadiana, asiriana, babiloniana. In 539 i.e.n. este cucerut de Persia ahemenida, in 331 i.e.n. de Alexandru cel Mare, fiind apoi stapanit de Regatul Seleucid(sec. IV-III i.e.n), de statul partilor(sec.II i.e.n.-III-e.n.) si sasanizilor(sec.III-VII e.n.). In 635-637 este cucerit de arabi care dau tarii denumirea actuala si isi impun o noua religie(islamul) si o noua limba(araba). Odata cu fondarea Bagdadului(762), Iraqul devine centrul Califatului Arab al abasizilor. Cucerit in secolul XI de turcii seldjucizi, de mongoli in 1258 si 1394, de turkmeni la inceputul secolului XV, de persani in 1499, Iraqul devine intre 1534-1918 a provincie a Imperiului Otoman. Dupa ocuparea Iraqului de trupe engleze in timpul primului razboi mondial(1917-1918), Liga Natiunilor acorda in 1920 Marii Britanii mandat de administrare asupra acestui teritoriu. In 1921 Iraqul devine regat si este admis in Liga Natiunilor. Participa in 1948-1949 la razboiul impotriva statului Israel. Mentinerea unor pozitii puternice ale imperialismului britanic in viata economica si politica a statului, politica antidemocratica a monarhilor declanseaza numeroase revolte populare. La 14 iulie 1958, in urma loviturii de stat conduse de Abdal Karim Kassem, monarhia este abolita iar Iraqul se proclama republica. La inceputul anilor ’90 are loc razboiul din Golf ca urmare a invadarii Kuweitului de catre Iraq, acest gest a atras un iminent razboi din partea americanilor si a aliatilor ei impotriva lui.
Iraqul este o republica prezidentiala, potrivit Constitutiei din 16 iulie 1970, amendat ultima oara la 4 septembrie 1977. Presedintele este ales prin vot indirect de Consiliul Comandamentului Revolutiei. Seful statului si a guvernului iraqian de astazi este Saddam Husayn(ales ca sef al statului din 1979).
Relieful se distinge prin 4 regiuni naturale. Campia Tigru-Eufrat ocupa o vasta zona depresionara drenata de Eufrat(2 800 km) si Tigru(1 850 km) care se unesc si formeaza fluviul Shatt al’Arab ce se varsa in Golful Persic ; aceasta campie(vechea Mesopotamie) are un aspect monoton, cu brate parasite, canale si intinse zone mlastinoase. Campiile desertice din vest sunt traversate de vai seci(Wadi Hauran, Wadi Tubal, Sha’ib Hisb) si sunt salasul beduinilor si a camilelor. In Piemontul de nord(vechea Asirie), zona mai inalta, cu bogate zacaminte de petrol, precipitatiile sunt mai bogate(400 mm/an). Muntii Kurdistanului ocupa nord-estul tarii si sunt traversatide vai adanci cu sectoare de chei si defilee ale afluentilor pe stanga ai Tigrului(Zab al Kabir, Zab al Asfal, Diyala). Clima este subtropical, cu ariditate accentuata ; verile sunt toride, fara precipitatii, vantul « shamal » ridicand temperaturile pana la 49° si provocand in desert furtuni de nisip ; iernile sunt mai blande. Vegetatia este formata din stepe cu tufisuri(in nord si est) si plante xerofite si halofite(in sud si vest). Padurile ocupa suprafete reduse(3,5%) si se intalnesc doar in Muntii Kurdistanului. Fauna, adaptata mediului, cuprinde sacali, pisici salbatice, gazele, varani, broaste testoase.
Este o tara cu o economie in curs de dezvoltare. Iraqul este unul din insemnatii producatori si exportatori de petrol. Detine cantitati importante de gaze naturale, sare, sulf, gips, cupru, crom si fosfati. Este o importanta producatoare de curmale.

8. Kuwait.
Denumirea sa oficiala este Dawlat Al-Kuwait(statul Kuwait) si este asezat in Asia de Sud-Vest(Peninsula Arabia), in extremitatea de nord-vest a Golfului Persic, intre 28°47a-30°04a latitudine nordica si 46º34a-48º18a longitudine estica . Are va vecini Iraqul, Golful Persic si Arabia Saudita.
Suprafata statului este relativ redusa, de doar 17 800 km² si o populatie de 1 531 000 locuitori(in 1996). Densitatea medie a populatiei este de 86 loc/km². Arabii constituie 95% din intreaga populatie ; se mai intalnesc persani si armeni. Populatia este concentrata in majoritatea sa in capitala si in imprejurimi ; restul ei se gaseste in special de-a lungul coastei sau in apropiere. 95% din populatie apartin islamismului(musulmani suniti si siiti).
Capitala tarii este Al Kuwait si este situat pe tarmul de nord-vest al Golfului Persic. A fost fondat in secolul XVII si a cunoscut o lenta dezvoltare, accelerata brusc dupa al doilea razboi mondial in calitate de resedinta a emirilor. Orasul are o infatisare moderna. Monumente interesante ale capitalei sunt moscheile Ahmadi, Othman si Al-Shamlan, Palatul Sif(resedinta emirilor) si cladirile moderne ale Parlamentului si Universitatii. Orase importante sunt Hawalli, Salmiya, Faranawiya si Abraq Kheetan.
Limba oficiala a tarii este araba(dialect propriu Peninsulei Arabia). Ziua nationala se serbeaza pe data de 25 februarie. Moneda nationala este dinarul kuweitian. Este impartit in 5 governorate din punct de vedere administrativ.
Luat in stapanire de arabi in secolul VII, teritoriul Kuweitului iese din anonimat in secolul XVIII, odata cu imigrarea unor triburi arabe din Nejd si crearea de catre Al Sabah habu Abdullah a unui emirat vasal Imperiului Otoman. La sfarsitul secolului XIX influenta engleza este dominanta, impunandu-si de facto in 1899(oficial din 1914) protectoratul asupra statului. La inceputul anilor ’90, Kuweitul este invadat de Iraq, din dorinta de a exploata bogatele resurse de petrol existente pe teritoriul kuweitian.
Kuweitul este o monarhie constitutionala, emirat ereditar. Nu exista o succesiune prestabilita, suveranul numindu-si un print mostenitor, in termen de un an de la urcarea pe tron din randul membrilor familiei regale. Printul si prim-ministrul al Kuweitului de azi este Saad al-Abdallah al-Salim al-Sabah(din 1978).
Statul are un relief constituit dintr-un platou desertic nisipos de mica altitudine, intrerupt de dealuri putin inalte si de o ingusta campie litorala de-a lungul Golfului Persic. Tarmul este insotit de cateva mici insulite dintre care cea mai importanta este Failaka. Climatul este secetos, cu temperaturi medii anuale ce depasesc 24°C ; precipitatiile sunt extrem de sarace(sub 100 mm/an). Vegetatia este absenta sau, acolo unde este prezenta, foarte saraca.
Economia Kuweitului este bazata pe bogate resurse de petrol si de gaze naturale. Produce curmale si pepeni galbeni.

9. Egipt.
Este situat in zona de contact a Africii si Asiei, intre 21°35a-31°35a latitudine nordica si 25°-36° longitudine estica. Are ca vevini Marea Mediterana, Israel, Marea Rosie, Sudanul si Libia. Denumirea oficiala a statului este Republica Araba Egipt(Jumhuryia Misr Al-Garabiya).
Populatia(in 1996) este de 64 200 000 de locuitori distribuiti pe un teritoriu de 1 000 000 de km². Densitatea medie este de 64 loc/km². Arabii au ponderea cea mai mare cu un procentaj de 98%(70 000 de arabi beduini), urmati de negri(in sud) si de europeni. 97% din intreaga populatie este concentrata in Valea si Delta Nilului. Religia de stat a Egiptului este islamismul(93% sunt musulmani suniti), 3% o reprezinta crestinii.
Cairo(Al Qahira) este capitala acestui stat, situat la 25 de km de Delta Nilului, pe malul drept al fluviului si pe insulele Gezira si Roda. Are o populatie de 8 000 000 de locuitori. Este cele mai mare oras egiptean, african si arab. In primii ani dupa cucerire(641), arabii inalta in vecinatatea fortaretei bizantine Babylon localitatea Al Fustat, devenind capitala Egiptului musulman. Dinastia fatimida construieste in 969, la nord de Al Fustat(azi vechiul Cairo), un nou oras, care va deveni capitala statului. Capitala cunoaste in secolele X-XV o stralucita dezvoltare economica si culturala. Perioda de declin din timpul stapanirii otomane este urmata de o noua inflorire in secolul XX. Este cel mai important centru industrial al tarii tarii, principalul centru cultural-stiintific si unul dintre cele mai importante din Africa. Cairo are o multitudine de monumente care atrag milioane de turisti anual : cele 400 de moschei, intre care Moscheea Amr ibn el-As, Ibn-Tulun, Al-Azhar, Moscheea medresa a sultanului Hasan(1361); alte monumente aprtinand patrimoniului universal sunt Citadela, Statuia lui Ramses, Nilometrul de pe insula Roda. In apropiere, la Gizeh se afla piramidele lui Kheops, Khefren si Mykerinos dar si Marele Sfinx. Orase importante ale Egiptului : Alexandria, Gaza, Shubra el Khema, El Mahalla el Kubra, Tanta, Port Said si Assuan.
Araba este limba oficiala in stat. Cea mai importanta limba semita, araba ia nastere in Peninsula Arabia de unde se raspandeste, in secolele VII-VIII, odata cu expansiunea araba in Orientul Mijlociu si Apropiat, in Africa de Nord si in Peninsula Iberica, devenind limba religioasa si literara a lumii musulmane. Limba araba foloseste din prima jumatate a mileniului I e.n. un alfabet propriu(cu scrierea de la dreapta la stanga). Limba vorbita a suferit influente diverse, indeosebi ale substratului, separandu-se in mai multe dialecte care se deosebesc in planul vocabularului si al foneticii de araba clasica ramasa limba literara. In Egipt se vorbeste azi un dialect propriu Africii de Nord. Tara este impartita in 25 de governorate. Ziua nationala a Egiptului se aniverseaza la 23 iulie, care coincide cu aniversarea revolutiei din 1952. Moneda nationala este lira egipteana si este egala cu 100 de piastres.
Datorita vastitatii istoriei sale, vom prezenta scurtul istoric al tarii doar pana in 1952(anul loviturii se stat antimonarhica). Perioada de dupa 1952 va fi prezentata in partea militara. La inceputul mileniului III i.e.n. pe teritoriul de azi al tarii ia fiinta Egiptul faraonic care, timp de peste 2 000 de ani, reprezinta una dintre principalele puteri ale Orientului Apropiat. Egiptul este ocupat in 525 i.e.n de Persia ahemenida, in 332 i.e.n de Alexanru cel Mare ; Alexandria, intemeiata in 331 i.e.n., devine capitala regatului elenistic al Ptolemeilor. Provincie a Imperiului Roman(30 i.e.n), apoi a Imperiului Bizantin(395 e.n), Egiptul este cucerit in 639-641 de arabi care impun islamismul si limba araba. In 969, Statul egiptean devine centrul Califatului Fatimid independent, apoi al dinastiei Ayyubizilor(1171-1252) si al statului mamelucilor(1250-1517), pentru a fi tansformat, in1517, in provincie a Imperiului Otoman. Expeditia de cucerire a Egiptului intreprinsa in 1798-1801 de Napoleon Bonaparte esueaza. Devenit in 1805 stapan al Egiptului, pasa Mohammed Ali reuseste in scurt timp sa dobandeasca independenta de fapt a tarii. Odata cu construirea Canalului de Suez(1859-1869), imixtiunea franco-britanica in problemele interne ale tarii devine tot mai apasatoare. Revolutia nationala din 1879-1882 provoaca, in 1882, interventia militara a Marii Britanii care transforma Egiptul, de facto in protectorat englez. In 1899 este stabilit protectoratul anglo-egiptean asupra Sudanului. Miscare a de eliberare nationala marcheaza un prim succes dupa primul razboi mondial, prin proclamarea independentei de stat(ca monarhie constitutionala) la 28 februarie 1922, independenta formala insa, datorita prezentei militare a Marii Britanii pe teritoriul tarii. In cursul celui de-al doilea razboi mondial fortele germane ting in incercarea lor de a ajunge la Canalul de Suez Al Alamein, de unde sunt respinse. In 1948-1949, Egiptul participa la razboiuli statelor arabe impotriva Israelului. Prin acordul de armistitiu din 24 februarie 1949, Egiptul preia administratia zonei Gaza.
Egiptul este o republica prezidentiala, potrivit Constitutiei din 1971, presedintele fiind ales printr-un referend pe o perioada de 6 ani. Presedintele actual al statului egiptean este Hosni Mubarak(ales in 1981).
El are o forma aproape patrata. Relieful ete dezvoltat pe platouri din gresie sau calcar, un sector al intinsului desert Sahara ocupa cea mai mare parte a tarii. Este strabatut pe directia nord-sud de fluviul Nil. Suprafata lui(3/4) este acoperita de Desertul Libian(As Sahra al-Libiyah) care se desfasoara la vest de Nil. Desertul Arabic(Es Sahra el Garbyia) este situat la est de Nil, este stancos, accidentat si presarat cu ueduri(vai seci in cea mai mare parte a anului). Urca spre vest in lantul muntos al Marii Rosii, o prelungire a platourilor inalte etiopiene, care se desfasoara la 900 km paralel cu tarmul marii cu acelasi nume si care culmineaza la 2 181 m in Jabal Sha’ib el Banat. Acest lant muntos este despartit, prin Canalul de Suez, de Penisula Sinai, cu aspect de podis in nord si montoasa in sud(Jebel Katerina). Tarmul mediteraneean masoara 995 de km, iar cel al Marii Rosii masoara 1 941 km. Clima este mediteraneena pe litoralul nordic si in delta si tropical-desertica in rest. Temperaturile medii anuale depasesc 20°C si cresc, de pe coasta mediteraneeana spre zonele sudice, unde se accentueaza variatiile diurne. Vara temperaturile ating adeseori 43°C, iar iarna se mentin in jur de 18°C. Precipitatiile sunt reduse si scad de la nord la sud : 220 mm la Alexandria, 32 mm la Cairo, 16 mm la Aswan si aproape absente in sudul desertului. In lunile aprilie-mai, mai bate vantul uscat « khamsin » care aduce nori de praf din Sahara. Nilul reprezinta sursa de apa a Egiptului. Este cel mai lung fluviu din lume(6 670 km) si strabate tara pe o distanta de 1 530 km fara a primi vreun afluent. In timpul revarsarii(mai-septembrie) nivelul sau creste de la 8 la 10 metri. Vegetatia este naturala, concentrata aproape in exclusivitate in valea si delta Nilului si in oaze, cuprinde putine specii de plane : chimen, cicoare, maci, irisi, 30 de varietati de curmali, neb-neb ; in desert se intalnesc doar cateva plante xerofite(tamariscul pipernicit, iarba alfa). Fauna este reprezentata prin putine mamifere salbatice (gazela dorcas, ibexul nubian, hiena, sacalul, fenecul, mangusta egipteana), soparle, serpi veninosi, numeroase pasari.
Economia este una in curs de dezvoltare. Agricultura este intensiva si se utilizeaza masiv irigatiile. Se cultiva bumbac, trestie de zahar, cereale, citrice etc. Principalele resurse minerale sunt petrolul, gazele naturale, minereuri de fier si fosfati.

10. Qatar.
Denumirea oficiala araba a statului este Mashyaka Al-Qatar(Statul Qatar). Este situat in Asia de Sud-Vest, pe coasta Golfului Persic, in Peninsula Arabia, intre 24°30a-26°10a latitudine nordica si 50°45a-51°40a longitudine estica.
Suprafata statului Qatar este de 11 400 km² si o populatie de 562 000 de locuitori(in 1996). Densitatea populatiei in aceasta tara este de 49 loc/km². Arabii reprezinta 56%, iranienii-23%, pakistanezi-7% din intreaga populatie. Circa ¾ din populatie se concentreaza in capitala, iar restul in cateva orase si asezari dispuse se-a lungul coastei.Majoritatea sunt de religie islamica-98%(musulmani wahabiti).
Doha este capitala statului si este situata pe coasta orientala a tarii, in golful cu acelasi nume. Este atestat documentar pentru prima data in 1823 iar in 1916 devine capitala seicatului Qatar si cunoaste o rapida inflorire dupa cel de-al doilea razboi mondial, odata cu inceputul exploatarii zacamintelor petrolifere. Alte orase sunt Dukham, Waqra si Umm Sa’id
Limba oficiala este araba. Administrativ este impartit in 9 municipalitati. Ziua nationala se aniverseaza la 3 septembrie(aniversarea proclamarii independentei. Moneda nationala este Qatar rialul.
Teritoriul actual a fost mentionat pentru prima data in izvoarele istorice de Pliniu cel Batran(sec.I e.n.), teritoriul Qatarului, slab populat, este inglobat in secolul VII in Califatul Arab, in secolele XIII-XIV in Emiratul Bahrain, fiind ocupat apoi la incepului secolului XVII de portughezi. Seicatul de sine statator(cu capitala la Sabara) intemeiat in 1766, de catre beduinii condusii de familia al-Thani, este ocupat de Sultanatul Oman in 1810-1811, apoi este reconstituit in 1866. Aflat in 1872 sub suzeranitate otomana, la inceputul primului razboi mondial Qatarul este ocupat de trupe engleze si devine la 3 noiembrie 1916 de jure protectorat britanic.
Qatarul este o monarhie absoluta, emirat ereditar, potrivit Constitutiei din 2 aprilie 1970. Constitutia reglementeaza succesiunea la tron in favoarea fiului actualului emir. Emirul Ahmad ibn Khalifa al-Thani este conducatorul in prezent al statului.
Relieful monoton este dat de o campie desertica usor valurita. Clima, calda si secetoasa, nu permite nici un fel de culturi; fac exceptie micile oaze existente in lungul coastei, in care apare apa subterana. Singura vegetatie arborescenta o reprezinta curmalii din oaze. Dintre animale se remarca gazelele pitice. In Qatar se gaseste singura crescatorie din lume de gazele oryx.
Economia tarii este bazata in totalitate pe petrol, care asigura majoritatea veniturilor statului.Detine importante resurse de gaze naturale.

11. Liban.
Republica Liban(Al-Jumhuriya Al-Lubnaniya) este situata in Asia de Sud-Vest, pe tarmul estic al Marii Mediterane, intre 33°05a-34°45a latitudine nordica si 34°55a-36°55a longitudine estica. Limitele sale sunt Marea Mediterana, Siria si Israelul.
Are o suprafata de 10 400 km² si o populatie de 3 084 000 locuitori(1996). Densitatea medie a populatiei este de 297 loc/km². 90% din populatie o reprezinta arabii. Ea este concentrata in cea mai mare parte de-a lungul coastei mediteraneene si in Campia Beka’. Islamismul si crestinismul reprezinta religiile cu cea mai mare pondere in stat :islamismul-50%, crestinismul-50%.
Capitala tarii este Beirutul(Beyrouth), situat pe tarmul estic al Marii Mediterane, pe un promontoriu calcaros(cu faleza inalta spre vest) care reprezinta o prelungire a Muntilor Liban in apele marii ; are o populatie cifrata la 1 200 000 de locuitori. Pe locul orasului actual se inalta in Antichitate prosperul port fenician Berytos. Distrus in 140 i.e.n., este reconstruit in anul 14 i.e.n. de romani sub numele de Colonia Iulia Augusta Felix Berytos. Cucerit de arabi in 635 e.n., este apoi stapanit de cruciati (1110-1187 si 1197-1291) si de mamelucii egipteni(1291-1516). In 1516 intra in stapanirea Imperiului Otoman. Incepand cu secolul XIX, urmeaza o continua ascensiune ca important centru economic si financiar. Capitala a « Marelui Liban »(1920), apoi al Libanului independent(1943), orasul sufera insemnate distrugeri in 1975-1985, in urma ciocnirilor dintre factiunile politice rivale, Beirutul a fost inainte de 1975 principalul centru comercial si financiar din Orientul Mijlociu. Marea Moschee(Djami al-Kebir-1291), moscheea Djami al-Seraya(sec.XVI), Cladirea Parlamentului si Muzeul National reprezinta cele mai importante puncte de atractie a capitalei Libanului. Orase importante libaneze : Tripoli(Tarabulus), Zahle, Saida, Ba’albek si Tyre.
Limba oficiala este araba ; limbi uzuale sunt folosite limba franceza si engleza(in comert, presa, radioteleviziune). Administrativ, Libanul este impartit in 5 governorate numite « mohafazatas » : Beirut, Beka’, Libanul de Nord, Libanul de Sud, Muntele Liban. Ziua nationala este data de 22 noiembrie(aniversarea proclamarii independentei-1943). Moneda nationala este lira libaneza si este egala cu 100 de Piastres.
Conoscut in Antichitate sub numele de Fenicia(cu orase-state stralucite precum Tyr, Sidon, Byblos si Ugarit), teritoriul Libanului este supus termporar, de-a lungul secolelor, autoritatii egiptene, asiriene, persane, seleucide, romane(63 i.e.n.), bizantine(395 e.n.), cruciate(sec.XI-XIII), turce(1516-1918). In pofida islamizarii, in Liban a supravietuit o importanta minoritate crestina(populatie maronita). Dupa primul razboi mondial, in urma destramarii Imperiului Otoman, Libanul, unit su Siria, este administrat, din 1920, in numele Ligii Natiunilor, de Franta. In 1926 este separat de Siria si proclamat, in cursul celui de-al doilea razboi mondial(la 22 noiembrie 1941), republica independenta(constituirea la 22 noiembrie 1943 a primului guvern national libanez), ramanand insa in continuare(pana in decembrie 1946) ocupat de trupele anglo-franceze. Libanul, participa in 1948-1949 la razboiul arabo-israelian, incheind in 1949 un armistitiu cu statul israelian. Dupa aceasta data, Libanul nu mai participa la conflicte militare arabo-israeliene, duce o politica de neutralitate si coexistenta pasnica si gazduieste un numar important de refugiati arabi palestinieni. Evenimentele militare si politice desfasurate incepand cu 1975 vor fi analizate in partea politica si militara a lucrarii.
Libanul este o republica parlamentara, presedintele fiind ales prin vot indirect(de Adunarea Nationala) pe o perioada de 6 ani. Conform Constitutiei, presedintele trebuie sa fie un crestin maronit, primul-ministru sa fie un musulman sunit, iar cabinetul sa mentina proportia de 5 membri musulmani la 6 membri crestini.
Reliful este reprezentat prin doua lanturi muntoase paralele cu tarmul mediteraneean, Muntii Liban(Jebel Liban), alcatuiti din roci dure(sisturi cristaline), culminand la 3 088 m in varful Qurnet es Sauda si Muntii Antiliban(Jebel esh Sharqi), constituiti din gresie, care culmineaza la 2 814 m in Muntele Hermon(Jebel esh Sheikh). Aceste doua lanturi muntoase inchid o depresiune fertila, Beka’, drenata de raul Litani. Muntii Liban domina o campie litorala ingusta si discontinua care insoteste un tarm aproape rectiliniu. Clima tarii este mediteraneeana, cu temperaturi medii care ating pe coasta si in depresiunea Beka’ pana la 32°C in iulie si 16°C, respectiv 10°C in ianuarie. Precipitatiile insumeaza 760-1 000 mm/an in zona montana si 380-640 mm/an in depresiunea Beka’. Muntii Antiliban sunt acoperiti de paduri de stejar, iar in masivul Al-Mukammal din nordul muntilor Liban se mai intalnesc paduri de cedru de Liban ; depresiunea Beka’ este acoperita cu vegetatie de stepa. Fauna cuprinde caprioara, pisica salbatica, jderul, iepurele si alte mamifere, precum si numeroase pasari, multe dintre ele migratoare(flamingo, pelicanul, cormoranul etc).
Libanul are o economie bazata pe comert, activitatea financiara, turism si servicii. Agricultura este bazata pe irigatii si produce cereale, vita de vie, citrice, tutun si legume. Industria se afla in curs de dezvoltare si diversificare.

12. Oman.
Sultanatul Oman(Sultana ‘Oman) este situat in Asia de Sud-Vest, in sud-estul Peninsulei Arabia, intre 16°30a-26°30a latitudine nordica si 53°-60° longitudine estica. Vecinii sai sunt Emiratele Arabe Unite, Golful Persic, Golful Oman, Marea Arabiei, Yemenul si Arabia Saudita.
Are o suprafata de 212 000 km² si o populatie de 2 251 000 locuitori(in 1996). Densitatea medie a populatiei este de doar 11 loc/km². Arabii detin 90% din intreaga populatie, se mai afla aici si indieni si persani. Majoritatea populatiei se concentreaza in jumatatea nordica. Circa ½ din populatie traieste in mici orase din interior(in oaze) sau este nomada ; restul populatiei este concentrata in orase-oaze de-a lungul coastei(cca. 1/3 din populatie se afla in zona capitalei si in Campia Batinah de la sud de aceasta). Islamismul este religia de stat a Omanului(musulmani suniti, ibaditi si siiti),.
Masqat(Muscat) este capitala acestui stat. Este situat in nordul tarii, pe coasta de sud a Golfului Oman. Orasul dateaza din secolul XV. Azi este un modest centru comercial si de transporturi. Principalele functii economice au fosr preluate de orasul vecin Matrah. Orase importantes sunt Sur, As Sohar, Matrah si Salalah.
Araba este limba oficiala ; uzuala este folosita engleza. Statul este impartit in 7 provincii. Ziua nationala este aniversata la 18 noiembrie(aniversarea zilei de nastere a sultanului). Moneda nationala este Rialul Omani si este egl cu 1000 de Baizas.
Situat intr-o zona de contact a civilizatiilor mesopotamiana, indiana si iaraniana, teritoriul Omanului este inglobat in secolul VII in Califatul Arab ; principii locali reusesc insa, in secolele urmatoare, sa transforme dependenta fata de Califatul Arab intr-una pur nominala, extinzandu-si propria autoritate asupra coastei Arabiei si Somaliei. Intre 1508-1650 coasta Omanului este ocupata de portughezi, care transforma orasul Masqat intr-o puternica baza. Dupa inlaturarea dominatiei persane in 1744, Sultanatul Masqat si Omanul atinge in urmatoarele secole, sub dinastia Saidida(fondata in 1741), apogeul puterii sale, extinzandu-si autoritatea asupra unor regiuni ale coastei Africii Orientale si a insulei Zanzibar(unde este stramutata capitala statului in 1832). Dupa moartea suveranului Said ibn Sultan(1804-1856) statul se destrama(Zanibarul isi proclama independenta ca sultanat) si decade, Omanul devenind in 1891, de facto, un protectorat britanic. In 1913, in urma unei rivalitati dintre sultan si imam, izbucneste o rebeliune in care triburile din interior sprijina proclamarea Imamatului Oman cu resedinta la Nazwa. Dupa restabilirea pacii(1920), in 1954 izbucneste o noua revolta condusa de imam, reprimata cu ajutor britanic in anul urmator. Incepe o miscare de partizani impotriva sultanului din Masqat si a protectorilor sai. La 23 iulie 1970, dupa preluarea puterii in urma unei lovituri de palat de catre sultanul Qaboos bin Said, Sultanatul Masqat si Omanul adopta titlul de Sultanatul Oman.
Omanul este o monarhie absoluta, sultanat ereditar. Nu exista o constitutie scrisa, sultanul conducand in conformitte cu dreptul sacru islamic(sharia) si traditiile arabe. Actualul conducator al statului este sultanul Qaboos ibn Said(din 1970).
Relieful este reprezentat de o ingusta campie nisipoasa de coasta(in est si sud), urca treptat spre podisul desertic Wadi Sama’il, strabatut de lantul muntos Al-Hajar(3 107 m in varful Jabal Akhdar). In sud-vest se afla Podisul Dhofar, relativ fertil, inconjurat de Muntii Qarah, iar in nord se extinde desertul nisipos Rub’al Khali, lipsit de precipitatii si este nelocuit. Statului Oman ii apartine si varful Peninsulei Musandam(2 286 m) aflata mai la nord, in zona stramtorii Ormuz, formand o enclava in Emiratele Arabe Unite. Tarmurile Omanului masoara cca.1 800 km. Clima este tropicala

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite