Dar iata ca, incepand din ultimii ani ai veacului al XIV-lea, apare inca o categorie de locuitori si mai defa¬vorizati, lipsiti si de proprietate, de pamant ori de case, dar si de libertatea de miscare, cu un cuvant, robi: tiganii. Tiganii pot fi urmariti in exodul lor de mii de kilo¬metri si sute de ani. A fugit din nordul Indiei un trib intreg care n-a mai putut indura regimul la care era supus acolo de clasele sociale superioare. Faceau parte probabil din casta paria, de membrii careia cei din castele supe¬rioare nici n-aveau voie sa se atinga. Si (sa fie doar coin¬cidenta?) numele tiganilor, scris in primele noastre documente atigani, e probabil derivat din verbul grecesc athinganein, a nu se atinge! Au strabatut tot Orientul Mijlociu, respinsi din loc in loc, razboindu-se cat au putut cu persanii si cu turcii, pana au ajuns in Europa, in Imperiul Bizantin, alungati din Asia Mica de turcii otomani. Nici aici n-au avut ragaz, in imparatia bizantina, redusa de-acum (in veacul al XIV-lea) la Grecia continen¬tala si o fasie de pamant corespunzand Turciei europene de azi si sudului Bulgariei — regiune careia i se zicea Romania, caci bizantinii, perpetuand timp de o mie de ani pretentia ca reprezentau Imperiul Roman, isi ziceau romei.

Din sederea lor in Romania si-au tras tiganii si numele de romi, la care tin astazi. La noi au ajuns, tot refugiindu-se palcuri-palcuri; pe masura ce treceau Dunarea, domnia si boierii, care duceau lipsa de brate de munca, i-au facut robi, adica muncitori lipsiti de orice drepturi — si au fost impartiti pe la mosiile boieresti pen¬tru tot felul de meserii si munci casnice, si de asemeni pe la manastiri, iar o mica parte — cei mai norocosi — au fost pastrati ca robi domnesti, de pilda insarcinati cu cautarea aurului prin albiile raurilor! Acestia erau numiti „aurari". Dintre robii boieresti, unii erau lasati sa-si exercite mese¬riile cutreierand tara cu satra lor, caci erau foarte indemanatici ca fierari, tinichigii, potcovari, spoitori. Numai o data pe an aveau datoria sa se mai intoarca la stapan, spre numaratoare si pentru casatorii. Mici grupuri de nesupusi au dainuit sute de ani ascunsi prin codri desi, intr-o stare atat de groaznica de saracie si salbaticie incat li s-a zis „netoti". — in Moldova, pe langa salasele tiganesti si uneori amestecate cu ele, s-au strans sate de robi tatari, care cu timpul nu s-au mai deosebit de tigani decat prin tipul fizic. x9j12jl