MAGHIARIZAREA BISERICILOR.

Legile scolare restrictive aduc o incalcare a autonomiei bisericesti, biseriea fiind principala forta economica si spirituala care a infiintat, subventionat si programat invatamantul in limba romana in scolile confesionale din intreaga Transilvanie, Banat, Crisana si Maramureasl istoric.

Pentru a maghiariza preotimea, una din categoriile sociale de rezistenta nationala eroica, rezistenta impinsa pana la martiriu, guvemul maghiar al anului 1900 incearca sa corupa clerul romanesc prin introducerea unei indemnizatii anuale numita congrua. Se voteaza legea congruei pe timp de 9 ani astfel: preotii cu 6 clase liceale primesc o indemnizaaie anuale de x5c20ct
800 coroane, cei cu bacalaureatul o indemnizatie de 1200 coroane. Rezultatul este invers decat cel scontat de autoritati. Intarita material preotimea are acces la tipariturile romanesti si se intareste in credinta patriotica. In 1909 guvernul revine asupra legii si conditioneaza acordarea congruei de atitudinea patriotica ungureasca. Daca preotul este reclamat ca antimaghiar i se retrage congrua. De aici un sir intreg de santaje, care prinde la destui preoti, proveniti din familii taranesti sarace, la oficierea slujbelor religioase.

Lovitura de gratie data bisericilor romanesti a incercat sa fie infiintarea unor episcopii unguresti ortodoxe si unite sub jurisdictia carora sa fie puse bisericile noastre. Se reia planul mai vechi de a se infiinta o episcopie greco-catolica la Hajdu-Dorog. Insist asupra subiectului fiind el de mare actualitate si implicand atunci, ca si acum, Vaticanul in lupta lui impotriva ortodoxiei.
Guvernele unguresti si-au inceput demersurile in acest sens pe langa Vatican inca de pe la 1870. Papii Pius IX si Leo XIII, nu stiu daca sprijinitori ai romanilor, onesti in orice caz, au respins ideea. Habsburgii sprijina proiectui unguresc. Ungurii organizeaza pelerinaje la Roma. Sfantuie slujbasii. Castiga de partea lor pe secretarul papal, cardinalul Mery del Val.

Episcopii greco-catolici sunt invitati ceremonios la conferintele episcopilor romano-catolici, incercand sa li se impuna hotararile acestor conferinte.

Prin falsificarea recensamantului populatiei din 1910 s-au scos la iveala 300.000 de unguri greco-catolici. De fapt ruteni si romani maghiarizati, sau care vorbesc si ungureste.

Pe aceste date guvemul Tisza inainteaza Vaticanului un memoriu in anul 1911 prin care cere infiintarea unei episcopii greco-catolice ungureasca. Curtea imperiala de la Viena sprijina demersul contelui Tisza. Cardinalul Mery del Val supune memoriul conferintei cardinalilor catolici din Ungaria la 9 noiembrie 1911. La conferinta participa si 4 episcopi romani care refuza sa semneze.
La 9 februarie 1912 se organizeaza o noua conferinta la care mitropolitul unit de la Blaj, Victor Mihali este somat dc ministrul cultelor sa participe. De fapt mitropolitul Mihali si conferinta episcopilor inaintasera la Roma un memoriu prin care se explica manevra guvernului care in fapt urmarea desnationalizarea romanilor, reproducand afirmatiile contelui Zichy, ministrul Cultelor. Citez: ...aceasta este o episcopie inainte de toate ungureasca, ca ungurii o socotesc ca o dioceza cu limba bisericeasca maghiara.

In tratatul strict secret semnat de Huszar Antal despre care a mai fost vorba in aceasta carte se scrie ca Biserica Ortodoxa este cel mai de seama factor al nazuintelor romanesti. Ca se impune desfiintarea autonomiei Bisericii Ortodoxe si abrogarea statutului ei organic ca astfel sa dispara aceasta cangrena polilica care roade trupul natiunii si al tarii. Biserica Greco- Catolica s-a integrat in curentul de politica ultraromaneasca.

29 mai 1912. Alba Iulia. Congres national. Participa peste 25.000 romani care protesteaza impotriva infiintarii episcopiei de la Hajdu-Dorog. Episcopul Demetriu Radu si parintele Vasile Lucaciu iau drumul Romei spre a protesta.

1 iulie 1912 apare bula papala CHRISTIFIDELE GRAECI prin care se infiinteaza episcopia unita de la Hajdu-Dorog in care sunt arondate 100 de comune romanesti, urmand ca cea mai mare parte a serviciului divin, precum si administratia se fac in ungureste. Episcopia este pusa temporar sub ascultarea episcopului rutean maghiarizat Antoniu Papp din Munhaci, vicar fiind Mihail Jaczkovics.

O REACTIE EXEMPLARA. Infiintarea episcopiei greco-catolice unguresti de la Hajdu-Dorog determina doua reactii adverse. Preotimea greco-catolica romaneasca se opune vehement poruncilor vicarului. Se tin mari adunari populare de protest. Se trimit telegrame nuntiului papal de la Viena si Papei la Roma. Administratia hungarista ia masuri drastice.

Intareste posturile de jandarmi din comune si dezlantuie teroarea impotriva romanilor greco-catolici.

aprilie 1913. Vicarul Jaczkovics face o vizita canonica pe teritoriul noii sale dioceze. In alai sunt incadrati doi subprefecti si pana la 50 de jandarmi. Compozitia alaiului episcopal este de la sine graitoare.

9 aprilie. Comuna Resighea-Satmar. Preotul Cornel Alexandru refuza sa-l recunoasca pe vicar drept superior. Nu vrea sa stea de vorba cu Jaczkovics. Satenii il huiduie. I se striga sa iasa afara din sat. Il bat cu tina
(noroi) si cu oua clocite.

10 aprilie. Comuna Moftinul Mic. Precaut, vicarul este insotit de reprezentantii autoritatii. Subprefectul Madarassy. Preotul Gheorghe Muresanu oficiaza in biserica. Vicarul insotit de subprefect intra in altar. Vestea strange poporenii care striga ca vicarul sa iasa din biserica si din comuna. Cativa barbati il scot din biserica pe sus. Este obligat ca impreuna cu subprefectul sa se urce in trasura si sa paraseasea Moftinul, petrecuti cu huiduieli si oua clocite. Reactia apostolic-hungarista este prompta. Jandarmii ascunsi afara din comune navalesc pe ulite si incep catehizarea taranilor cu patul armelor, baioneta si garbaciul. Dupa aceasta arvuna, aceeasi jandarmi fac o noua navala apostolica, de data asta in noaptea de 10 pe 11 aprilie spre orele 2.00. Il aresteaza pe preotul Gheorghe Muresan si inca 15 sateni si-i duc pe jos, sub escorta, in temnita de la Satu- Mare. Pentru punerea lor in libertate guvemul cere o cautiune de 160.000 coroane. Arestatii stau in temnita de la 11 aprilie 1913 pana la 23 aprilie
1914. Mai bine de un an de puscarie pentru impotrivirea la maghiarizarea slujbelor religioase.

11 aprilie. Comuna fruntasa Dob, astazi Doba primeste vizita canonica a vicarului naravit la oua clocite. Fiind postul Pastelui, protopopul Mihai Ciurdariu oficia sfanta slujba. Protopopul era planificat ca de la 1 mai sa-si inceapa cele 3 luni de inchisoare la care fusese condamnat pentru crima de a- si fi indemnat enoriasii, de la amvon, sa-si invete copiii sa se roage in limba romaneasca si sa cumpere calendare romanesti. Vicarul insotit de doi subprefecti si 16 jandarmi poposesc la proprietarul ungur Kerekes Laszlo. Cand alaiul pleaca spre casa parohiala, satenii trag clopotele in dunga. Semn de primejdie. Poporenii se strang in graba. Striga: Nu ne trebuie Hajdu- Dorog...Ajunsi la casa parohiala trimit doi jandarmi sa-l aduca pe epitrop caruia i se porunceste sa se duca la biserica dupa protopop. Biserica este inconjurata de multimea care striga: Nu-l dam pe domnu' parinte... Epitropul nu este lasat sa intre in biserica. Jaczkcovics si subprefectii incearca sa treaca prin multime. Sunt opriti. Se intorc la casa parohiala. 0 delegatie de fruntasi ii declara vicarului ca satenii nu-si vor parasi biserica si limba romaneasca.

Concluzia: Nu ne trebuie Hajdu-Dorog. Dialogul este cu totul exemplar. Jaczkovics le spune fruntasilor ca a fost preot rutean la sat si acum este cel mai mare ungur. Raspunsul taranului fruntas Ioan Ceghi: Dumneatale fiind om invatat, sa-ti fie rusine ca ti-ai lasat limba, domnule! In vremea acestei intalniri memorabile, jandarmii si-au facut meseria. Batai cu patul armelor. Femei izbite cu capul de zidul bisericii, faptul spre a fi mai convingator subliniat verbal, in afara de injuraturi, prin indemnul: Sarutati- va biserica, daca vi-i asa de scumpa! Multimea infuriata ii dezarmeaza pe jandarmi. Vicarul si subprefectii intocmesc un proces-verbal, cerandu-i sotiei protopopului sa-l semneze. Aceasta refuza. Echipa sta in Dob pana pe-nserat fara sa poata da ochii cu protopopul. Cand se retrage este petrecuta cu huiduieli si oua clocite.

In unele sate jandarmii sparg usile bisericilor spre a-i deschide cale, vicarului. Epitropii arunca cheile bisericilor in fantani spre a nu le preda vicarului.

Protopopul Ciurdariu in varsta de 70 ani este intemnitat la Seghedin. Dupa ispasirea primei pedepse este arestat din nou.
Motivul: s-a impotrivit autoritatilor. Multi preoti sunt arestati si condamnati intre 3 si 6 luni de temnita. Motivele: au indemnat enoriasii sa se duca la marea adunare de la Alba-Iulia. Impotrivindu-se infiintarii episcopiei de la Hajdu- Dorog au atatat pe romani impotriva natiunii maghiare.

23 aprilie 1914. Dupa un an de inchisoare preventiva se judeca procesul preotului Gheorghe Muresan si al taranilor din Moftinu Mic. Din 30 de acuzati, intre care figureaza si doua femei, sunt condamnati 15 tarani, preotul primind 1 an si 6 luni de inchisoare. Nu scapa nici sateanul fruntas Uoan Ceghi in varsta de 63 ani care l-a infruntat pe vicar la Dob. Este pedepsit cu 8 luni si 3 saptamani de inchisoare ordinara. Taranii din Moftin primesc intre 3 si 6 luni temnita ordinara.

23 februarie 1915. Suntem in plin razboi mondial. Autoritatile unguresti au trimis in linia intai 300.000 de romani din care vor muri
100.000. Finalul procesului silnic de maghiarizare prin biserica este spectaculos, tragic si exemplar. Ilie Catarau pune o bomba artizanala in palatul noului episcop de Hajdu-Dorog, Miklossy. Rezultatul razbunarii: vicarul Jaczovics cel care catehiza romanii cu baioneta si patul armelor jandarmeresti, impreuna cu doi dintre apostolii lui zelosi sunt ucisi. Episcopul Miklossy si inca 20 de slujbasi sunt raniti. Dupa atentat statul hungarist reia ofensiva apostolica cu si mai mare inversunare.

COLONIZAREA. In 1894 se voteaza legea colonizarii. Zonele compacte romanesti din Transilvania cu o economie pe cale de a se inchega

dupa abolirea iobagiei, au fost penetrate cu colonistii unguri recrutati dintre muncitorii agricoli fara pamant din pusta ungureasca.

Politica de colonizare si industriala, care are ca scop intarirea si expansiunea ungurilor, ne poate ajuta sa patrundem in mijlocul nationalitatilor.

Fondul de colonizari este la inceput de 3 milioane de forinti. In 1910 ajunge la 10 milioane forinti. Cu el se cumpara pamant in Transilvania pe care se colonizeaza muncitorii agricoli din pusta. Adica 7.524 loturi insumand 91.000 ha.

In asezarile noi statul cladeste scoli unguresti si biserici. Cum colonizarile nu dau rezultatele scontate, prietenul premierului Tisza Koloman, ziaristui Beksics Gustav propune ca obiectivul principal al colonizarilor sa fie orasele care, la randul lor, vor maghiariza satele. Statul infiinteaza in orasele transilvanene o puzderie de institutii financiare si industriale, colonizand meseriasi si functionari unguri care au dat la vremea respectiva un puternic accent unguresc acestora.

Comitatul Caras-Severin populat in intregime de romani a facut obiectul strategiei de colonizare a ministrului Daranyi. Aici se ridica sate unguresti pe seama statului. De la case incapatoare, suri, biserici si scoli, totul a fost cladit cu fonduri de la buget.

Dislocarea armatei se face conform aceleiasi strategii de colonizare. In tinuturile romanesti sunt aduse trupe unguresti. Soldatii romani sunt inrolati la honvezi - trupe de infanterie - comenzile se dau in ungureste, ofiterimea este de un sovinism salbatic, pedepsele sunt barbare.

Un aspect complementar si perfid al colonizarilor il constituie politica economica diferentiata, practicata de statul hungarist fata de zonele majoritar romanesti si cele unde erau insule maghiare si secuiesti. Vastele tinuturi romanesti sunt scoase din planificarea investitiilor. Soselele, caile ferate, morile, gatarele, fabricile se construiesc in putinele zone cu populatie ungureasca. Se merge atat de departe cu aceasta forma de sprijin a ungurimii si de persecutare a romanilor incat pana si garile se construiesc sa slujeasca doar asezarilor unguresti. Locuitorii marilor comune romanesti trebuie sa strabata distante mari spre a ajunge la o gara, in vreme ce calea ferata trece prin apropierea acestor comune.

Functionarizarea statului este o alta metoda complementara de maghiarizare. Pe la 1915 Ungaria era slujita de 500.000 de functionari sovini, multi din ei adusi in Transilvania cu misiuni foarte exacte. Din 8 milioane de unguri, statul sustine material 2 milioane, daca luam in consideratie ca cei 500.000 de functionari au familii formate din cel putin 4 membri. Celelalte natiuni insumand 12 milioane sunt doar contribuabile la bugetul din care se intretine armata de functionari si familiile acestora.
Conform legii nationalitalilor ar fi trebuit ca statul sa plateasca
200.000 de slujbasi unguri si 300.000 de slujbasi romani, sarbi, slovaci, ruteni si germani.