Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Imperiul Otoman
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
x7c6ct
Imperiul Otoman la 1481: era expansiunii

Prima perioad\ a istoriei Imperiului Otoman era caracterizat\ de expansiune teritorial\ aproape continu\, timp `n care dominaiia turc\ a pornit de la un principat Anatolian nord-vestic spre a cuceri mare parte din sud-estul Europei ai Anatoliei. Instituiiile politice, economice ai sociale ale clasei imperiilor islamice au fost amestecate cu cele moatenite de la Imperiul Bizantin ai de la marile imperii otomane din Asia central\ ai au fost restabilite `n noi forme care s\ integreze acea zon\ `n timpuri moderne.
Originile ai expansiunile statului otoman, 1300 -; 1402
In fazele iniiiale de expansiune, otomanii erau liderii r\zboinicilor turci pentru credinia islamic\, cunoscuii sub numele de ghazis, care au luptat `mpotriva micaor\rii Imperiului Creatin Bizantin. Predecesorii lui Osman I, formatorul dinastiei, au fost membri ai tribului Kay, care au p\truns `n Anatolia `mpreun\ cu o mas\ de turci nomazi oguz. Aceati nomazi, fugind de mongolul Gighis Khan, au distrus Bizaniul dup\ lupta de la Manzikert (1071), au ocupat Anatolia central\ ai de sud `n timpul secolului al XII-lea. Ghaziaii au luptat `mpotriva Imperiului Bizantin ai apoi `mpotriva mongolilor, care invadaser\ Anatolia, urmand hot\rarea Imperiului Il-;Khanid din Iran ai Mesopotamia `n ultima jum\tate a secolului al XIII-;lea. Odat\ cu dezintegrarea puterii Seljuq ai `nlocuirea cu suzeranitatea mongol\, impus\ direct de ocupaiia militar\ a majorit\iii Anatoliei de est, principatele turce independente -; dintre care unul are condus de Osman -; au ap\rut `n r\m\aiiele Anatoliei.
Urmand `nfrangerii mongole asupra armatey Seljuq `n 1293, Osman a ap\rut ca prini al principatului de granii\ care a preluat Bithynia bizantin\ din nord-;vestul Anatoliei, pe lang\ Bursa, comandand ghazaaii `mpotriva Bizaniului `n acea zon\. Barat `n est de principatul Germiyan, mult mai puternic, Osman ai succesorii imediat apropiaii s-au concentrat asupra atacurilor la teritoriile bizantine ce m\rginesc Stramtoarea Bosfor ai Marea Marmara spre vest. Otomanii, cei mai mari rivali musulmani ai Bizaniului, au atras mase de nomazi si or\aeni aomeri, care au p\truns prin Orientul Mijlociu, c\utand s\ dea un sens vieiii lor, s\-ai caatige vitalitatea ai s\ caute s\-ai `mplineasc\ doriniele religioase de a-;ai extinde teritoriile islamice. Otomanii au putut s\ profite de dec\derea sistemului bizantin de ap\rare a graniielor ai de nemuliumirea crescut\ `n domeniul economic, religios ai social `n Bizani, `ncepand de la Osman ai continuand pan\ la succesorul lui, Orkhan (1324 -; ’26) ai Murad I (1360 -; ’89), au preluat teritoriile bizantine, la `nceput dinspre vestul Anatoliei, ai apoi `n Europa de sud-;est. Doar sub conducerea lui Bayazid I (1389 -; 1402) faima ai puterea caatigate `n expansiunea iniiial\ au fost utilizate pentru a asimila principatele turceati din estul Anatoliei.



Prin 1300 Osman conducea o zon\ din Anatolia care se `ntindea de la Eskiaehir (Dorylaeum) pan\ la campiile Iznik (Nicaea), au `nfrant mai multe eforturi organizate de c\tre Imperiul Bizantin, pentru a-;i opri expansiunea. Eforturile bizantine pentru a da ajutor lui Il-;Khanid `mpotriva otomanilor din est nu a avut succes, ai folosirea de mercenari de c\tre `mp\ratul Bizaniului au cauzat pagube mai mari propriilor teritorii decat celor turceati. Otomanii s-au lipsit de echipamentul de asediu ai nu au fost capabili s\ acapareze oraaele majore din Bithynia. Nu au putut face nimic nici `mpotriva vecinilor lor turci tot mai puternici, Aydn ai Karas, care au preluat preluat teritorii bizantine din sud-;vestul Anatoliei. Captura din Bursa a lui Orhan `n 1324 (alte surse spun 1326) a furnizat primele `nielesuri pentru dezvoltarea administrativ\, economic\ ai foria militar\ necesar\ pentru a face principatele state sau pentru a creea o armat\. Orhan a `nceput politica militar\, extins\ de succesorii s\i, prin angajarea de trupe mercenare creatine, astfel diminu`nd dependenia sa de nomazi.
Orhan a f\cut curand posibil\ capturarea r\m\aiielor oraaelor bizantine din nord-;vestul Anatoliei : Iznik (1331), Izmit (1337) ai Üsküdar (1338). S-a mutat apoi `mpotriva celui mai mare vecin turc al s\u, vecin `nspre sud. Profitand de conflictele interne, Orhan ai-;a anexat Karasul `n 1345 ai a caatigat control asupra zonei cuprinse `ntre Golful Edremit ai Kapdag (Cyzicus), ajungand la Marea Marmara. S-a pus astfel `n poziiia de a `ncheia monopolizarea avantajoas\ pl\cut\ `n oraaul Aydn, aceea `n care aproviziona trupele mercenare pentru a concura factorilor bizantini din Thrace ai Constantinopol. Expansiunea le-;a permis s\ `nlocuiasc\ oraaul Aydn ca principal aliat al `mp\ratului bizantin Ioan VI Cantacuzino. Intrarea important\ a trupelor otomane `n Europa le-;a dat o aans\ direct\ de a vedea posibilit\iile cuceririi oferite de decadenia bizantin\. Atacul suferit de Aydn urmat de moartea conduc\torului lui, beiul Umur, i-au l\sat singuri pe otomani, la fel ca ai conduc\torii ghaziailor, `mpotriva Bizaniului. Orhan l-;a ajutat pe Cantacuzino s\ ia tronul bizantin de Ioan V Palaeologus, ai drept r\splat\ i-;a asigurat s\ distrug\ Thrace ai s\ se `nsoare cu fiica `mp\ratului, Theodora. Partidele otmane care se ocupau cu raiduri au `nceput s\ se mute regulat prin Gallipoli `nspre Thrace. Mari cantit\ii de prad\ capturat\ au `nt\rit puterea otoman\ ai au atras mii de dezr\d\cinaii dintre trupele otomane din Anatolia, spre a-i servi. Incepand din 1354, Süleyman, fiul lui Orhan, a transformat Gallipoli, o peninsul\ de pe partea european\ a Stramtorii Dardanele, `ntr-o baz\ permanent\ pentru expansiunea `n Europa ai refuz\ s\ plece, `mpotriva protestelor lui Cantacuzino ai a altora. De la Gallipoli trupa lui a plecat `n susul raului Maritsa `nspre sud-;estul Europei, efectuand raiduri pan\ la Adrianopol. Cantacuzino `ai pierdu curand puterea, cel puiin pariial din cauza cooper\rii cu turcii, ai Europa `ncepuse s\ fie prudenii cu privire la m\rirea pericolului turcilor.
Murad I, fiul lui Orhan, a fost primul `mp\rat otoman care a folosit Gallipoli pentru cucerirea permanent\ a Europei. Chiar Constantinopolul a fost pus pe un drum secundar, `n ciuda sl\biciunii ai a dezorganiz\rii ap\r\torilor lui, deoarece zidurile groase ai defensivele bine poziiionate r\maneau prea puternice pentru armata nomad\ otoman\, c\reia continua s\-i lipseasc\ echipamentul de asediu. Prima cucerire a lui Murad se extindea spre nord `n Thrace, terminand cu capturarea `n 1361 a Adrianopolului, al doilea oraa din Imperiul Bizantin. Redenumit Edirne, oraaul a devenit noua capital\ otoman\, furnizandu-le turcilor un centru pentru control administrativ ai militar asupra Thracei. Fiind cea mai mare fort\reai\ `ntre Constantinopol ai Dun\re, controla drumul principal al invaziei prin Muniii Balcani, a asigurat turcilor reteniia cuceririlor Europei, ai a facilitat expansiunea ulterioar\ spre nord. Murad a trecut prin valea raului Maritsa ai a capturat Philippopolis (Philibé sau Filibe; acum Plovdiv) in 1363. Controlul asupra principalelor surse de grau ai a veniturilor din taxe ale Constantinopolului a f\cut posibil\ obligarea `mp\ratului bizantin s\ accepte suzeranitatea otoman\. Moartea `mp\ratului sarb Stefan Duaan `n 1355 a l\sat succsesorii s\i prea divizaii ai prea slabi pentru a `nfrange turcii, `n ciuda alianiei cu Louis I al Ungariei ai iarul Shishman al Bulgariei `n prima cruciad\ european\ `mpotriva otomanilor. Imp\ratul bizantin Ioan V a `ncercat s\ mobilizeze asistenia european\ prin unirea bisericilor din Constantinopol ai Roma, dar acest efort doar a divizat mai departe Bizaniul, f\r\ a asigura un ajutor concret din partea vestului. Murad a fost astfel capabil `n 1371 s\ conduc\ aliaiii spre Chernomen (Çirmen), pe Maritsa, m\rindu-;ai `ncredere ai demoralizandu-;ai duamanii mai mici, care au acceptat rapid suzeranitatea, f\r\ nici un fel de rezisteni\.
Murad a `ncorporat ulterior `n imperiul ce se dezvolta rapid mulii vasali europeni. A reiinut conduc\torii locali, care `n schimb `i acceptau suzeranitatea, pl\teau anual tribute ai asigura posibili ostaai armatei sale, la cerere. Aceast\ politic\ a `nlesnit `n general otomanilor s\ evite rezistenia local\ prin asigurarea legilor ai subiectelor prin care vieiile, propriet\iile, tradiiiile ai poziiiile vor fi p\strate dac\ acceptau regulile impuse f\r\ rezisteni\. A `nlesnit guvernarea de c\tre turci a noilor regiuni cucerite f\r\ construirea unui vast sistem sistem administrativ propriu.
Gr\bindu-;se s\-ai consoliedze imperiul din sudul Dun\rii, Murad a cucerit Macedonia (1371), Bulgaria central\ - inluzand Monastir (1382), Sofia (1385) ai Nia (1386) - ai Serbia, toate terminandu-;se prin `nfrangerea datorat\ climatului produs de aliaiii Balcanilor la b\t\tlia de la Kosovo `n 1389. In sudul Dun\rii doar Bosnia, Albania, Grecia ai fortul sarb din Belgrad iar `n nordul Dun\rii doar Sara Romaneasc\ au r\mas `n afara Imperiului Otoman, ai spre nord, doar Ungaria a fost singura care le-;a blocat musulmanilor avansarea ulterioar\.
Murad a fost ucis `n timpul b\t\liei de la Kosovo. Fiul ai succesorul s\u, Bayazid I (1389 - 1402), nu a putut profita de victoria tat\lui s\u de a cuceri `n continuare teritorii din Europa; de fapt el a fost obligat s\ returneze vasalii `nfranii ai s\ se `ntoarc\ `n Anatolia. Aceast\ `ntoarcere a fost precipitat\ de ameniniarea m\rit\ pe care a reprezenta principatul turc Karaman, creat pe ruinele Imperiului Seljuq al Anatoliei, cu capitala la Konya. Predecesorii lui Bayazid au evitat anexarea cu foria a teritoriilor turce pentru a se concentra asupra Europei. Totuai, ei s-;au extins paanic prin alianie matrimoniale ai prin cump\rarea de teritorii. Achiziiia de teritorii din centrul Anatoliei de la emiratele Hamid ai Germiyan i-au adus pe otomani `n contact direct pentru prima dat\ cu Karaman. Murad a fost obligat s\ fac\ niate aciiuni militare pentru a-l preveni de la ocuparea teritoriilor proasp\t achiziiionate din centrul Anatoliei, dar s-au `ntors `n Europa, l\sand problema nerezlvat\ `n seama fiului s\u succesor la tron.
Karaman a cooperat de bun\ voie cu Serbia spre a incita opoziiia Imperiului Otoman `mpotriva conducerii sale, printre care vasalii lui Murad din Europa ai din Anatolia. Aceast\ opoziiie a `nt\rit Uniunea Balcanilor care a fost condus\ de otomani la Kosovo ai a stimulat o revolt\ general\ `n Anatolia, astfel `ncat Bayazid a fost foriat s\ dea un atac liber cat de curand putea. In 1390 Bayazid a distrus ai anexat toate r\m\aiiele principatelor turceati din vestul Anatoliei. El l-a atacat ai l-a `nvins pe Karaman `n 1391, a anexat cateva state turce din estul Anatoliei ai se preg\tea s\-ai `ncheie cuceririrle `n acea zon\ cand a fost foriat s\ se `ntoarc\ `n Europa, unde avea de-a face cu o revolt\ a vasalilor s\i din Balcani, `ncurajaii ai ajutaii de Bizani. Bayazid a distrus repede rebelii (1390 - 1393), ocupand Bulgaria ai instaland administraiia direct\ otoman\ pentru prima dat\, ai a asediat Constantinopolul. Drept r\spuns, Ungaria a organizat o cruciad\ european\ major\ `mpotriva otomanilor. Efortul a fost „r\splatit“ de Bayazid la Nicopolis (Nigbolu) pe Dun\re `n 1396. Europa era teririzat\ iar conducerea otoman\ din sudul Dun\rii era asigurat\; prestigiul lui Bayazid `n lumea islamic\ are atat de mare `ncat i-a fost acordat titlul de sultan de c\tre califul din Cairo, ’Abbasid, `n ciuda opoziiiei aefilor califilor Mamluk (conduc\torii Egiptului, Siriei ai a oraaelor sfinte Mecca ai Medina), care doreau s\-ai reiin\ titlul pentru ei.
Intorcandu-se `n Anatolia pentru a completa cuceririle abortate de miacarea sa `mpotriva cruciadelor, Bayazid `l `ntrecu pe Karaman, ultimul principe turc, `n 1397. Avantajele lui, totuai, i-au atras ateniia lui Timur (Tamerlane), care a construit puternicul Imperiu T\tar `n Asia central\, Iran, Afghanistan ai Mesopotamia ai a c\rui invazie `n India a foat oprit\ de frica sa fai\ de puterea crescand\ a flancului drept otoman. Incurajat de caiiva principi turci care au fugit la curtea sa cand Bayazid le-a luat teritoriile, Timur s-a hot\rat s\distrug\ imperiul lui Bayazid, `nainte de a se rezuma la campaniei din India ai astfel invadase Anatolia. Cand Bayazid ai Timur se preg\teau s\ se lupte, foatii vasali turci ai musulmani l-au p\r\sit deoarece el a abandonat vechea tradiiie otoman\ ghazi aceea de a avansa `mpotriva infidelilor. L\sat doar cu forie din partea vasalilor creatini, Bayazid a fost distrus de Timur `n b\t\lia de la Ankara, `n 1402. Luat prizonier, a murit un an mai tarziu.

Tara Romaneasca
Iflak (turc\), Valahia era un principat pe cursul inferior al Dun\rii, care `n 1589 s-a al\turat Moldovei pentru a forma statul Romania. Numele deriv\ de la vlahi, care constituiau cea mai mare parte a populaiiei. Sara Romaneasc\ era m\rginit\ la nord ai nord-est de Alpii Transilvaniei, la vest, sud ai est de fluviul Dun\rea, ai la nor-est de raul Siret. Tradiiia spune c\ a fost `ntemeiat\ `n 1290 de Radu Negru, un voievod din F\g\raa, `n sudul Transilvaniei (pe atunci parte a Ungariei), care a traversat Alpii Transilvaniei ai s-a stabilit la Campulung Muscel. Noul principat a fost iniiial sub dominaiie maghiar\, de sub influenia feudal\ ai prozelitismul au fugit. Basarab I (a domnit `ntre1330 - 1352) l-a `nvins pe regele maghiar Carol I Robert `n 1330 la Posada, cand ai-au caatigat independenia.
Noul principat a prosperat de la dezvoltarea agricultural\ ai fluxul de m\rfuri `ntre Europa de nord ai Marea Neagr\. A `nfruntat pericolele reprezentate de Ungaria, care `ncerca s\-ai reinstaureze dominaiia, dar ai de otomani, care ai-au extins controlul asupra Peninsulei Balcanice `n secolul al XIV-lea. In 1391 Mircea cel B\tran (a domnit `ntre anii 1986 -; 1418) a fost obligat s\ pl\teasc\ tribut turcilor, iar `n 1417 a acceptat suzeranitatea turc\.
Ulterior, Valahia a avut voie s\-ai p\streze dinastia, teritoriile ai religia. Totuai, era obligat\ s\ pl\teasc\ tribut ai a garantat comeri monopolizat de Imperiul Otoman, devenind un punct major de aprovizionare agricol\ pentru turci, s\-ai fac\ legile interne ai externe `n concordani\ cu politica otoman\, s\ se supun\ la voinia sultanului pentru a alege el conduc\torul (ales din dinastie, de obicei dac\ d\dea mit\), ai s\ accepte pe cei nominalizaii de el pentru adminsitrarea satelor ai oraaelor.
Doar caiiva prinii au re`nviat rezistenia valaha `mpotriva turcilor: Vlad Sepea (a domnit `n 1448, 1456 -; 1462 ai 1476 - 1477) ai Mihai Viteazul (`ntre 1593 - 1601), care a unit Sara Romaneasc\ cu Moldova ai Transilvania. Structura Guvernului principatului, totuai, era `n sine instabil\, ai era `n createre sub dominaiie turceasc\. Dup\ 1716 turcii `ntrerupt seleciia principilor din Valahia din dinastia nativ\, iar `n schimb au ales unul de sub influeni\ fanariot\, un administrator grec `n slujba Imperiului Otoman. Influenia rus\ `n Sara Romaneasc\ s-a m\rit `n timpul secolului al XVIII-lea ai `n 1774 principatul era chiar sub dominaiie rus\, cu toate c\ `n continuare recunoateau suzeranitatea otoman\.
In timpul secolului al XIX-lea o r\scoal\ (1821), a facut ca turcii s\ renunie la regimul fanariot. Sub `ndrumare rus\, au fost f\cute multe reforme politice, incluzand ai adoptarea `n 1831 a constituiiei, Règlement Organique (Regulamentul Organic). Comeriul monopolizat de turci a fost abandonat, oferind oportunit\ii lucrative pentru marii proprietari de p\manturi de a face comeri cu Europa de vest, `n timp ce createa greutatea muncii i\ranilor din Sara Romaneasc\, care nu au avut libertate deplin\ pan\ `n 1864.
Puterile europene au pus cap\t protectoratului Rusiei dup\ r\zboiul din Crimeea (1856). Adunarea conducerii din Sara Romaneasc\, care a fost inlueniat\ de o miacare naiionalist\, a votat (1859) unirea cu vecinul din nord-vest al Valahiei, Moldova, sub conducerea priniului Alexandru Ioan Cuza, ai form\rii unui singur stat, Romania, care ai-a cucerit independenia de la turci `n 1878.

Moldova

Moldova `n mijlocul secolului al XVI-lea
Bogdan (turc\), principatul de pe cursul inferior al Dun\rii, s-a al\turat S\rii Romaneati `n 1859, formand Romania. Numele provine de la raul Moldova. A fost `ntemeiat\ la mijlocul secolului de un grup de vlahi, conduai de Dragoa, care a emigrat din Maramurea `n Muniii Carpaii controlaii de unguri. La 1349 Moldova `ai dovedesc independenia sub conducerea priniului Bogdan. La cea mai mare dimensiune, Moldova cuprindea Basarabia ai `n nord ai nord-est era m\rginit\ de Nistru, la sud de Marea Neagr\, regiunile Dobrogei ai Sara Romaneasc\, iar la vest de Transilvania. Noul principat a rezistat presiunilor f\cute de Ungaria ai Polonia, ai sub conducerea lui Atefan IV cel Mare (a domnit `ntre 1457 - 1504), a `ncercat s\ o apere ai `mpotriva turcilor. Dup\ moartea lui Atefan, Bogdan III cel F\r\ Un Ochi (a domnit `ntre 1504 - 1517), a fost obligat s\ pl\teasc\ tribut sultanului. In mijlocul secolului al XVI-lea Moldove devine un vasal autonom care pl\teate tribut Imperiului Otoman.
Pentru urm\torii 300 de ani principatul r\mane subiect pentru turci, cu excepiia unor perioade scurte cand Moldova a respins dominiia turc\ - cand Ioan cel Teribil (a domnit `ntre 1572 - 1574) a reaciionat `mpotriva pl\tirii unui tribut mai mare; cand Mihai Viteazul, principele Valahiei a unit Sara Romaneasc\ cu Moldova ai Trasilvania `n 1600; ai cand a recunoscut suzeranitatea polonez\ (1601 - 1618). Turcii au dominat piaia moldoveneasc\ ai au selectat priniese din dinastia nativ\, dar dup\ 1711 dintre fanarioii -; grecii, care aveau o mare putere politic\ ai economic\ asupra Imperiului Otoman. Sub dominaiia turc\ Moldova a devenit o marc\ de granii\ bine fortificat\.
In timpul secolului al XVIII-lea, influenia rus\ asupra Moldovei create, iar regiunea devenind o surs\ de ceart\ `ntre turci ai ruai. In 1774, `n timp ce continuau s\ recunoasc\ suzeranitatea turc\, Moldova a fost pus\ sub protectorat rusesc. Tot `n acest timp principatul a pierdut zona nordic\ - Bucovina - `n favoarea Austriei, a renuniat la partea estic\ - Basarabia - pentru ruai (Tratatul de la Bucureati, 1812), ai a fost reliefat un regim fanariot ne`ndr\git dup\ o revolt\ `n 1821. Sub `ndrumare rus\, o serie de reforme politice ai economice au fost iniiiate, ai constituiia, Regulamentul Organic, a fost adoptat\ (1832). In 1859, sub influeni\ naiionalist\, adunarea general\ a Moldovei a votat unirea cu Valahia, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza pentru a froma un singur, Romania,unirea formal\ a fost amanat\ pana `n 1861.
In 1918 poriiunle din Moldove istoric\ de la est de Prut s-au al\turat Romaniei. In 1924 Uniunea Sovietic\ a creat Republica Socialist\ Sovietic\ Autonom\ Moldova, `n estul Nistrului, `n componenia R.S.S. Ucraina. In 1940 Romania a fost obligat\ s\ dea teritoriile dintre Prut ai Nistru `napoi Uniunii Sovietice, ai fostele regiuni romaneati ai ucrainiene au format `mpreun\ R.S.S. Moldova, care a devenit independent\ `n 1991.

Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta