In veacul al XVII-lea in Muntenia si Moldova nu mai avem figuri stralucite de conducatori de osti. Dupa Radu Serban, un singur domnitor, Radu Mihnea al III-lea, in 1658, va indrazni pentru cateva luni sa se alieze cu Gheorghe Rakoczi, voievodul Transilvaniei, si sa poarte razboi cu turcii, insa fara rezultat. De-acum voievozii nostri au inteles ca trebuie sa plece capul, nu mai au aproape deloc armata pamanteana, ci doar lefegii. Apar insa, in ambele tari, cateva figuri care au jucat un roi important in cultura: Matei Basarab, Serban Cantacuzino si Constantin Brancoveanu in Muntenia si Vasile Lupu in Moldova. g7n17nb
Matei isi zice Basarab fiindca este inrudit cu Craiovestii pe linie materna. Era de fapt un Brancovean; inainte de a fi domnitor i se spunea Aga Matei din Brancoveni.

Este un bun ostas, domneste timp de 21 de ani, iar domnia lui a fost linistita, a cladit multe biserici, a refacut alte biserici vechi. Spre nenorocirea tarii insa, nu i-a dat pace vecinul lui din Moldova, Vasile Lupu, care era de origine albaneza; tatal lui fusese boierit in Moldova. Si-a zis Lupu si s-a prenumit Vasile fiindca „Vasilevs" inseam¬na rege in greaca bizantina. Era deci ambitia lui nebu¬neasca sa reinvie Imperiul Bizantin. Avea o Curte bogata, foarte pretentioasa, oarecum de parvenit, insa domnia lui a dat stralucire Moldovei; strainii erau uimiti vazand ce Curte cu lux occidental, cu podoabe, ce tacamuri de argint avea voievodul Moldovei. Din pacate, ambitia l-a facut sa-si doreasca fiul domn in Muntenia, pentru ca el sa domneasca de fapt peste ambele principate, si de aceea cele doua principate, deja sleite de puteri, in loc sa fie ali¬ate, se bat. Vasile Lupu invadeaza Muntenia de mai multe ori. in batalia de la Finta (1653), ultima dintre cei doi voievozi, invinge Matei Basarab, acum in varsta de 70 de ani. in ambele armate lupta multi lefegii si aliati straini: polonezi de partea muntenilor, cazaci de partea lui Vasile Lupu, care-si maritase o fiica cu fiul hatmanului cazacilor, Bogdan Hmelnitki.

Mercenarii lui Matei Basarab — in majoritate sarbi — se vor revolta in ultimul an al domniei sale, din pricina lefurilor, ucigand mai multi inalti dregatori (intre care Ghinea vistierul si marele spatar Preda Brancoveanu, bunicul viitorului domn Constantin Brancoveanu) si provocand mari tulburari in toata tara, dovada ca si in popor mocneau profunde nemultumiri impotriva regimului boieresc. Razmerita nu va putea fi domolita decat dupa luni de zile, cu ajutor de la Gheorghe Rakoczi al Transilvaniei.
Daca cei doi domnitori nu mai sunt in masura sa joace un rol politic si militar in afara, in schimb au o remarca¬bila activitate pe plan cultural — si vor fi urmati in aceeasi directie de cativa dintre succesorii lor, astfel incat veacul al XVII-lea ne apare, retrospectiv, ca un secol de mari prefa¬ceri culturale si de frumoase realizari artistice.