Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?


Ultimele referate descarcare de pe site
  OBIECTUL PSIHOLOGIEI SOCIALE (psihologie)
  MANAGEMENTUL CALITATII PROIECTULUI (marketing)
  Etnologia juridica - Judecata cetelor de batrani (drept)
  Societatea comerciala (marketing)
  EXCLUDEREA ASOCIATILOR DIN SOCIETATILE COMERCIALE (drept)
  Controlul financiar - Conceptul de control financiar (economie)
  Contabilizarea amortizarii imobilizarilor corporale (economie)
  MANAGEMENT EDUCATIONAL (marketing)
  RADIATIILE X (fizica)
  LACUL de Mihai Eminescu - argumentare ca este opera lirica - (romana)
 




Ultimele referate cautate in site
   contabilitate de gestiune
   legende istorice bolintineanu
   o noapte furtunoasa
   Conul leonida fata cu reactiunea
   conflict pozitiv
   conexiune graf
   hiperkinetism
   camariteanca
   mesterul manole si monastirea argesului diferente
   economia intreprinderii clasa a x a
 
 
despre:
 

chisinau

 
 


Istoria
Teritoriul Moldovei se afla la rascrucea Europei de Vest si Est si este locuita din vremurile stravechi. Un cronicarul a numit Moldova \"tara de pe drumul tuturor nenorocirilor\". Orasul nostru este situat pe aceeasi cale si furtunile istorice se zbuciumau peste el sute de ani. Nu o singura data Chisinaul a fost calcat in picioare de catre hoardele tataro-mongole si ars de catre turci. In deosebi pustiitoare erau invaziile Hoardei de Aur a tataro-mongolilor, care au continuat pina in anii 90 a sec. XIV, pina ce cuceritorii au fost nevoiti sa se retraga sub presiunea popoarelor europene de pe acest teritoriu, care din punct de vedere istoric intra in componenta statului Moldovenesc.
Cercetarile arheologice si investigatile documentare din ultirnii ani au pus in evidenta dovezi cu privire la vechimea si continuitatea vieti umane pe teritoriul orasului Chisnau. Printre ce!e mai vechi descoperiri arheologice sunt considerate vetrele autohtonilor geto-daci din sec. Vl-i a. Ch. si I-IV p. Ch., urmele carora se mai pastreaza pana astazi unele locuri din cuprinsul actualelor suburbii si cartiere ale urbei noasrre (Durlesti, Visterniceni, Rascani, Malina Mica), Vestigiile de cultura materiala din secolele urmatoare probeaza faptul ca procesul de romanizare a populatiei dace s-a desfasurat si in aceasta regiune. Exista marturii sigure si in ce priveste prezenta si modul de viata sedentara a stramosilor nostri in Evul Mediu (sec, II-XIII). Sursele istorice scrise ne informeaza cu precizie asupra evenimentelor si faptelor pecrecute candva pe teritoriul acestei localitati.

1436, iulie 17. Putin probabil, ca mai exista un oras, care ar fi sarbatorit de doua ori jubileul de 500 de ani, iar Chisinaul l-a marcat de doua ori: la romani in 1936 si in anul 1966 pe timpul puterii sovietice. Aceasta a fost posibil datorita faptului, ca data primei atestari documentare a numelui topic hisinau (Chesenau) se intilneste in anul 1436 in documentul voevodului Moldovei Ilie si voievodului Stefan Oancea - logofatului, conducatorului cancelariei domnitorului, in care se concretizeaza hotarele satelor la riul Reut, inminata lui pentru slugirea sirguincioasa, acesta referindu-se la asezare mai veche: "la , de cealalta parte, pe valea ce cade in dreptut Chesenaului lui Acbas\".
Ca punct de plecare in crearea toponimului a servit un izvor. \"Izvor, cismea, fintina arteziana\"-aceasta semnificati fi avut-o stravechiul cuvant romanesc chisinau, disparut astazi, pastrat doar in toponimie. Denumirii orasului Chisinau i s-au dat si alte explicatii (ung. Kis leno "leno cel Mic\", cuman, (tat.) kesene "capela pe mormant\", "mausoleu\" s. a.), care, din lipsa de dovezi sigure, au fost abandonate. 1466. Conform istoriografiei sovietice localitatea populata pe locul Chisinaului contemporan se aminteste in 1466 in scrisoarea domnitorului Stefan cel Mare unchiului sau, Vlaicu, parcalab de Cetatea Alba, "seliste\", cu intreaga mosie si cu moara, "la Chisinau, la Fantana Albisoara, ce s-au cumparat de la Toader, feciorul lui Fedor, si fratelui lui, .., drept 120 arginti tataresti\".

1576, aprilei 25. Mosia Chisinaului, care mai bine de un secols-a aflat in stapanirea urmasilor lui VIaicu Parcalab, devine proprietate a lul Dragus "Vasutca ,fiica Maricai, nepoata lui leremia, ce a fost vistiemic,... stranepoata lui Vlaicu, de buna voia ei, de nimeni silita nici asuprita, si-a vandut ocina si mosia ei dreapta, un sat cu numele Chisinaul , in tinutul Lapusnei, si cu mori in Bic, din ispisocul de in taritura, pe care l-a avut stramosul ei Vlaicu de la Stefan Voievod ce Batrin, si l-a vindut slugii noastre lui Dragos, ce a fost ureadnic in Iasi, drept 500 galbeni tataresti\".

1640-1641. Chisinaul, cu unele sate din apropiere, devine posesiune a manastiriloe din Iasi (sf. Vineri, Galata s.a.). 1650. Pe timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653) Chisinaul era deja cunoscut deja ca principal centru economic pe noul drum comercial moldovenesc Suceava-Iasi-Tighina-Cetatea Alba.
1666, martie 2. Localitatea este mentionata documentar ca targ in (tinutul Lapusna, iar locuitorii ei ca targoveti. 1670-1676. Targovetii locali posedau carciumi si dughene, in care se vindeau rachiu, vin, tutun, sare, lumanari, tesaturi, incaltaminte, orez, miere de albine s. a. La iarmaroace se aduceau spre vanzare vite, cereale, furaje, pasari,peste, ceara, piei, blanuri, fructe, legume. 1675-1700. Chsinaul create si se dezvolta treptat, ocupand noi teritorii din cuprinsul mosiilor manastiresti. Locuitorii sunt obligati sa plateasca impozite pentru casele, beciurile si dughenele construite in afara limitelor targului. 1677. Cronica polona de Miron Costin (1633-1691) insereaza Chisnaul printre orasele din tara de Jos a Moldovei. In lucrarea Poema polona cronicarul precizeaza ca in tinutul Lapusnei se aflau orasul Lapusna si oraselul Chisnau. 1683. Catre sfarsitul sec. al XVII-lea si in prima jumatate a sec. al XVIII-lea Moldova devine arena unor razboaie duse pe teriloriul ei de straini: intre polonezi -turci, tatari; intre rusi - turci, tatari. La 1683 orasul este ocupat si devastal de cazaci. In 1690 turcu si tatarii il ard si-1 ruineaza in mare parte, ca in 1739 sa-I treaca din nou prin foc si sabie. 1716. Dimitrie Cantemir, in opera sa istorico-geografica Descrierea Moldovei, aminteste de Chisnau, dar nu-l trateaza ca ras de aceeasi marime si importanta cu Tighina si Lapusna. 1739, februarie 2. Dupa un plan-schema de la aceasta data orasul, ca si satul Chisnau de mal inainte, se afta situat pe malul drept al Bacului, de stanga raului flind indicate doua asezari rurale (Visterniceni si Rascani).

1758. Din relatarile unui calator strain aflam ca urbea medievala semana cu "un targusor de provincie, cu uliti stramte si intortocheate, care tindeau sa se urce in sus pe versanlul apusean, cu case mici acoperite cu sindrila sau stuf, imprejmuite de garduri improvizate din barne si nuiele, cu turlele catorva biserici de lemn itite printre copacii de salcami\". 1772-1774. Recensamantui populatei Moldovei fixeaza pentru Chisnau 162 de birnici (aproximativ 700-800 locuitori). Principala lor ocupatie erau comertul, mesetesugaritul, dar si agricultura, cresterea animalelor, pescuitul, vanatul. Aici traiau bastinasi romani, colonistti armeni, greci, evrei. Se stabilesc cu traiul si isi construiesc case cu etaj mosierii si comercianti bogati. Apar si primele biserici zidite din piatra: Mazarachi (1732-1757), Sfintii Imparati Constantin si Elena (1777). 1800, In a doua jumatate a sec. al XVIIIl-lea in oras iau fiinta primele scoli organizate si sustinute de stat si de institutiile ecleziaslice. Case speciale penlru instruirea coplilor existau pe langa biserici (Mazarachi, 1800) si comunitatile obstesti. Printr-un act din 28 mai 1803, emis de Alexandru ruzi, este inslituita prima scoala domneasca din Chisinau.
,Pe vremuri Chisinaul era inconjurat de satele Buiucani, Muncesti, Visterniceni, Hrusca, Vovinceni, treptat alipindu-se de oras. In timpul razboaielor ruso-turce orasul nostru a fost ars de doua ori, in 1739 si 1788, de catre turcii care se retrageau. In rezultatul unui sir intreg de razboaie ruso-turcesti teritoriul dintre riurile Nistru, Prut si Dunare in 1812, mai 16, prin Tratatuil de pace de la Bucuresti intre Rusia si Turcia este anevata la Rusia, primeste denumirea Basarabia si este declarata gubernie a Imperiului tarist.

1818. Chisinaul primeste statutul de oras si devine centru administrativ al regiunii Basarabia. Daca din 1812 pina in 1818 populatia Chisinaului a crescut de la 7 pina la 18 mii de oameni, atunci la sf. secolului populatia creste pina la 110 mii locuitori. Aceasta crestere se datoreaza in cea mai mare masura proceselor de migratie. In viata economica si culturala a urbei au loc transformari esentiale. Aici se stabilesc noi functionari de stat, duhovnici, negustori, mestesugari, s-au stabilit legaturi cu alte regiuni destul de dezvoltate ale Rusiei. La periferia de vest a orasului sint dislocate unitati ale armatei ruse. Isi fac aparitia noi institutii si organizatii de stat.
1820-1850. Aceasta perioada se caracterizeaza prin evenimente si fapte remarcabile. La Chisinau se afla in surghiun poetul rus A. S. Puskin (1820-1823). Se deschid primele scoli lancasteriene. In 1834 de catre guvern a fost aprobat planul general de dezvoltare a Chisinaului. Din 1829 pina in 1834 in Chisinau au fost amenajate fintini, care aprovizionau cu apa cea mai mare parte a populatiei, care mult timp era transportata prin oras cu caii in butoaie . Din mijloacele dumei orasenesti a fost facut un izvor in regiunea bisericii Mazarachi. Este construita Catedrala cu monumentala Clopotnita in preajma (1830-1836), Arcul de Triumf (1840-1841, azi Portile Sfinte). Se deschide Biblioteca Publica aPrimariei (1832), sunt inaugurate cateva scoli: Liceul Regional (1833),Scoala Pomicola din Basarabia (1842) s. a. Este construit Fantalul, fantana arteziana cu sipote de langa Biserica Mazarachi (1829-1834). Au fost inaltate Biserica Luterana (1838), Bisenca Romano-Catolica (1840-1843) si rezidite Biserica lnalfarea Domnului (1830), Biserica Sf. Haralambie (1836) s. a. Dupa planul general de dezvoltare a orasului strazile urbei se oranduiesc in linii drepte, iau contur principalele artere si cartiere. Sporeste numarul populatei pe baza de urbanizare locala si de colonizare cu locuitori stramutati din alte regiuni si cu migranti si bejenari de peste hotare (bulgari, sarbi, greci, armeni, gagauzi s. a.). Majoritari continuau sa ramana totusi romanii. Dinamica populatei: 1812 - 7 mii loc., 1830 - 26 mil loc., 1835 - 34 mii loc., 1845 - 52 mii loc., 1850 - 58 mii loc. 1856. Arhitect principal al orasului este confirmat Alexandru Bernardazzi, datorita caruia Chisnaul se transforma intr-un centru urban de tip european. Curand apar primele edificii de proportii cu aspect modern: blocuri de locuit, instituti publice, bisericile Sf. Teodor Tiron (1858), Sf. Treime (1869) s. a. Se paveaza strazile si pietele, se amenajeaza parcurile si scuarurile, pe arterele principale se instaleaza felinare cu gaz lampant

1871. Se construieste gara si se deschide circulatia pe linia de cale ferata Chisinau-Tighina-Tiraspol. Mai tarziu (1889) in ras, pe strada principala se pune in functiune tramvaiul cu cai (konka). Se da in folosinta primul apeduct orasenesc (1892).

1895. Este finalizata constructia Capelei (Jimnaziului de Fete, astazi Biserica Sf. Cuvioasa Teodora de la Sibla (arhitect A. Bernardazzi). Se afla in stadiu de constructie Biserica Sf. Dumitru, precum si impunatoarea sa clopotnita cu 5 clopote. 1905-1917. Chisnaul devine centrul evenimentelor de rznant istorica: se intensifica miscarea pentru drepturile natonale; se regrupeaza fortele democratice, formand un front comum impotriva regimului tarist de asuprire; se formeaza Partidul National Moldovenesc si se creeaza unitati militare nationale; isi fac aparita noi ziare si reviste in limba romana; iau fiinta societati si institutii publice; au loc intruniri ale muncitorilor si taranilor si se convoaca congrese ale invatatorlior, taranilor si ostasilor; este creat Sfatul Tarii, organul suprem legislativ si electiv al Basarabiei (20 octombrie 1917), care, exprimand vointa majoritatii populatiei din provincie, proclama independenta Republicii Democratice Moldovenesti (2 decembrie 1917). 1918, martie 27/ili 3. Sfatul Tarii, prin votare parlamentara, adopta Declaratia de Unire a Basarabiei cu Romania. Dupa semnarea Tratatului de la Paris (28 octombrie 1918) Marea Britanie, Franta, Italia si Japonia recunosc Actul Unirii Basarabiei cu Romania. 1920-1935. Este perioada cand Basarabia se tncadreaza activ in viata politica, economica si culturala romaneasca. Se efectueaza reorganizarea administratei publice, se natonalizeaza bancile, se traduce in fapt reforma agrara. La Chisinau incep sa Functioneze inntreprinderi ale industrei usoare si alimentare: fabricile de lncaltaminte, de tricotaje, de blanuri, de mezeluri, cateva mori si brutarii. Renasc cultura si arta nationala, se dezvolta invatamantul mediu si superior. Se infiinteaza Societatea Scriitorilor din Basarabia (1921). Se editeaza serie de reviste (Arhivele Basarabiei, Luminatorul, Viata Basarabiei s. a.) si ziare (Basarabia, Cuvant moldovenesc, Dreptatea, Sfatul Tariii si alte periodice), reapare cotidianul Romania noua. Se inaugureaza Liceul Militar, Liceul de Fete Regina Maria, Gimnaziul Mihai Eminescu, Liceul B. P. Hasdeu, Liceul Eparhial s. a. La Chisinau este transferata Facultatea de Stiinte Agricoie din lasi (1933). Este fondat Institutul Social din Basarabia (1934, presedinte P. Halippa). Activeaza cateva scoli de muzica: Conservatorul Unirea, Conservatorul Natonal s. a. Se deschid Muzeul National de istorie a Naturii si Muzeul Bisericesc. Incepe sa activeze Teatrul National (1920). Sunt inaltate cateva monumente: Lupoaica Capitolina (1923), Stefan cel Mare (1928) s. a. In anul 1927 este deschisa facultatea de teologie. In anul 1939 - galeria municipala de tablouri. Existau mai multe cinematografe: Orfeum, Odeon, Express, Colosseum, Clubul Polonez. La renovarea vietii sociale si renasterii spiritualitatii nationale si-au adus contributia eminente personalitati ale istoriei si culturii neamului: P, Halippa, I. Inculet, I. Pelivan, Al Mateevici, 0. Ghibu, N. lorga, M, Sadoveanu, 0. Goga, Gh. Madan, E. Alistar. 1940, iunie 28. Conform odiosului pact Ribbentrop-Molotov din 23 aprilie 1939, URSS ocupa fotat Basarabia, care este apoi (2 august 1940) incorporata partial (Fara judetele Hotin, Cetatea Alba si Izmail) in componenta RSS Moldovenesti. Chisinaul devine capitala a RSSM.
Urmeaza un intens proces de sovietizare a vietii publice.

1941-1944. Basarabia este reintegrata in hotarele Romaniei. Chisinaul devine sediu al Guvernamantului pentru organizarea provinciiior Basarabia si Bucovina. 1944, august 24. Basarabia este reocupata de trupele Armatei Sovietice. La Chisinau si in intreaga provincie se reinstaleaza
organele puterii de stat comunist-totalitare, In urmatorii ani, sub pretextui restabilirii economiei republicii si dezvoltarii culturii natonale (moldovenesti) se intreprind masuri de reconstruire a localitatilor, de industrializare si colectivizare a ramurilor economiei, de politizare si de ideologizare in spirit comunist a culturii, stiintei, artei, invatamantului. Acestea se produc cu aplicarea celor mai crunte metode si mijloace de asuprire si reprimare: persecutii, arestari, deportari, pauperizare si foamete organizate, deznatonalizarea autohtonilor, incalcarea drepturilor omului s. a. La posturie de conducere in organele centrale si locale sunt inscaunati venetici, adusi din alte regiuni si mai cu seama din Rusia, precum si colaborationisti din partea locului.

1945-1960. Chisnaul, prin munca inflacarata si abnegatia bastinasilor, se ridica treptat din ruinele pricinuite de razboi, isi restabileste fortele creatoare si capacitatile de productie. Isi reiau activitatea vechile intreprinderi, intra in functiune noi fabrici si uzine: Fabrica de Tricota je, Uzina Mecanica,Fabrica de Confectii, Uzina de Arhitectura si Panouri Mari, Fabrica de Incaltaminte, Fabrica de Mobila s. a. lau amploare invatamantul superior si stiinta prin deschiderea Universitatii de Slat, institutului de Medicina, Filialei Moldovenesti a Academiei de Stiinte a URSS s. a. Este creat Studioul Cinematografic Moldova-film, se infiinteaza Ansamblul de Dansuri Populare Joc, Teatrul Republican de Papusi Licurici s. a. Se pun in functiune primele linii de troleibuz. Este deschis Spitalul Clinic Republican pentru ii. Se da in exploatare Stadionul Republican. Se deschid Teatrul de Opera si Balet, Cinematograful Patria. Se inaugureaza Aleea Clasicilor
literaluni Romane. Au loc primele congrese ale arhitectilor, artistilor plastici, compozitorilor, scriitorilor, jurnalistilor. Incepe sa functioneze Televiziunea Moldoveneasca. 1961-1985. Acesti ani s impun printr-un avant sporit de munca, prin speranta si straduintele celor ce muncesc spre a pune temeliile unei vieti mai bune si mai drepte, acestea incununate de unele realizari si succese pe plan economic si cultural. Continua dezvoltarea excensiva a Chisinaului, Centrul orasului este reconstruit, aici facandu-si aparitia edificii impunatoare moderne: Casa Guvernu lui; Casa Sindicatelor, Palatul National, Teatrut de Opera si Balet, Circul de Stat, Casa Radio, hotelurile Codru, National s. a. Si-au reinnoic aspectui edilitar vechile cartiere si suburbii: Botanica, Buiucani, Rascani, iocana. Produse noi industriale si alimentare au inceput sa furnizeze Uzina de Tractoare, asociatiile de productie Zorie si Floare, Combinatul de Vin si Coniac, Uzina de Frigidere, Usina de Pompe, Combinatul de Carne, Fabrica de Bomboane Bucuria s. a. S-a dat in exploatare conducta Magistralei de gaze naturale, s-a deschis Centrui de Ocrotire a Sanatatii a Mamei si Copiluiui. Pe baza filialei s-a infiintat Academia de Stiinte a Moldovei si a fost fondata Gradina Rotanica a Academiei. Si-a deschis usile lnstitutul Politehnic. A intrat in functiune Tipografia Centrala.

1986-1990. Situatia de stagnare in economia URSS, criza politica si ideologica in sistemul totalitar-comunist, actiunile de revolta ale oamenilor muncii in diferite regiuni si republici ale fostei Uniuni au avut: drept consecinte puternice manifestari cu caracter anticomunist si antisovietic la Chisinau si in alte orase din Moldova. Principalele revendicari si cerinte: revenirea la traditiile istorice si valorile culturale nationale, punerea in drepturile sale firesti a limbii romane si scrisului romanesc, recunoasterea si respectarea drepturilor omului la cuvant si libera cugetare. Curand are loc prabusirea imperiului sovietic. 1989, august 31. Este adoptata Legea cu privire la oficializarea limbii romane si revenirea la alfabetul latin. In fiecare an la aceasta data se marcheaza sarbatoarea nationala "Limba noastra cea romana\".

1990, aprilie 27. intra in functiune Legea cu privire la drapelul de stat - Tricolorul.

1990, iunie 23. Este adoptata Decla ratia despre suveranitatea Republicii Moldova.

1991, august 27. Este adoptata Declaratia despre independenta Republicii Moldova. 27 August a devenit astfel Ziua Nationala a Republicii Moldova. 1992. Republica Moldova devine membru al OSCE (30 ianuarie) si membru al ONU (2 martie).

1993-1998. Chisinaul gazduieste ambasadele multor state, reprezentante ale institutiilor si organismelor internationale. Aici au loc reuniuni, conferinte, sesiuni si congrese stiintifice mondiale, se deschid expozitii si targuri.

Istoria
Teritoriul Moldovei se afla la rascrucea Europei de Vest si Est si este locuita din vremurile stravechi. Un cronicarul a numit Moldova \"tara de pe drumul tuturor nenorocirilor\". Orasul nostru este situat pe aceeasi cale si furtunile istorice se zbuciumau peste el sute de ani. Nu o singura data Chisinaul a fost calcat in picioare de catre hoardele tataro-mongole si ars de catre turci. In deosebi pustiitoare erau invaziile Hoardei de Aur a tataro-mongolilor, care au continuat pina in anii 90 a sec. XIV, pina ce cuceritorii au fost nevoiti sa se retraga sub presiunea popoarelor europene de pe acest teritoriu, care din punct de vedere istoric intra in componenta statului Moldovenesc.
Cercetarile arheologice si investigatile documentare din ultirnii ani au pus in evidenta dovezi cu privire la vechimea si continuitatea vieti umane pe teritoriul orasului Chisnau. Printre ce!e mai vechi descoperiri arheologice sunt considerate vetrele autohtonilor geto-daci din sec. Vl-i a. Ch. si I-IV p. Ch., urmele carora se mai pastreaza pana astazi unele locuri din cuprinsul actualelor suburbii si cartiere ale urbei noasrre (Durlesti, Visterniceni, Rascani, Malina Mica), Vestigiile de cultura materiala din secolele urmatoare probeaza faptul ca procesul de romanizare a populatiei dace s-a desfasurat si in aceasta regiune. Exista marturii sigure si in ce priveste prezenta si modul de viata sedentara a stramosilor nostri in Evul Mediu (sec, II-XIII). Sursele istorice scrise ne informeaza cu precizie asupra evenimentelor si faptelor pecrecute candva pe teritoriul acestei localitati.

1436, iulie 17. Putin probabil, ca mai exista un oras, care ar fi sarbatorit de doua ori jubileul de 500 de ani, iar Chisinaul l-a marcat de doua ori: la romani in 1936 si in anul 1966 pe timpul puterii sovietice. Aceasta a fost posibil datorita faptului, ca data primei atestari documentare a numelui topic hisinau (Chesenau) se intilneste in anul 1436 in documentul voevodului Moldovei Ilie si voievodului Stefan Oancea - logofatului, conducatorului cancelariei domnitorului, in care se concretizeaza hotarele satelor la riul Reut, inminata lui pentru slugirea sirguincioasa, acesta referindu-se la asezare mai veche: "la , de cealalta parte, pe valea ce cade in dreptut Chesenaului lui Acbas\".
Ca punct de plecare in crearea toponimului a servit un izvor. \"Izvor, cismea, fintina arteziana\"-aceasta semnificati fi avut-o stravechiul cuvant romanesc chisinau, disparut astazi, pastrat doar in toponimie. Denumirii orasului Chisinau i s-au dat si alte explicatii (ung. Kis leno "leno cel Mic\", cuman, (tat.) kesene "capela pe mormant\", "mausoleu\" s. a.), care, din lipsa de dovezi sigure, au fost abandonate. 1466. Conform istoriografiei sovietice localitatea populata pe locul Chisinaului contemporan se aminteste in 1466 in scrisoarea domnitorului Stefan cel Mare unchiului sau, Vlaicu, parcalab de Cetatea Alba, "seliste\", cu intreaga mosie si cu moara, "la Chisinau, la Fantana Albisoara, ce s-au cumparat de la Toader, feciorul lui Fedor, si fratelui lui, .., drept 120 arginti tataresti\".

1576, aprilei 25. Mosia Chisinaului, care mai bine de un secols-a aflat in stapanirea urmasilor lui VIaicu Parcalab, devine proprietate a lul Dragus "Vasutca ,fiica Maricai, nepoata lui leremia, ce a fost vistiemic,... stranepoata lui Vlaicu, de buna voia ei, de nimeni silita nici asuprita, si-a vandut ocina si mosia ei dreapta, un sat cu numele Chisinaul , in tinutul Lapusnei, si cu mori in Bic, din ispisocul de in taritura, pe care l-a avut stramosul ei Vlaicu de la Stefan Voievod ce Batrin, si l-a vindut slugii noastre lui Dragos, ce a fost ureadnic in Iasi, drept 500 galbeni tataresti\".

1640-1641. Chisinaul, cu unele sate din apropiere, devine posesiune a manastiriloe din Iasi (sf. Vineri, Galata s.a.). 1650. Pe timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653) Chisinaul era deja cunoscut deja ca principal centru economic pe noul drum comercial moldovenesc Suceava-Iasi-Tighina-Cetatea Alba.
1666, martie 2. Localitatea este mentionata documentar ca targ in (tinutul Lapusna, iar locuitorii ei ca targoveti. 1670-1676. Targovetii locali posedau carciumi si dughene, in care se vindeau rachiu, vin, tutun, sare, lumanari, tesaturi, incaltaminte, orez, miere de albine s. a. La iarmaroace se aduceau spre vanzare vite, cereale, furaje, pasari,peste, ceara, piei, blanuri, fructe, legume. 1675-1700. Chsinaul create si se dezvolta treptat, ocupand noi teritorii din cuprinsul mosiilor manastiresti. Locuitorii sunt obligati sa plateasca impozite pentru casele, beciurile si dughenele construite in afara limitelor targului. 1677. Cronica polona de Miron Costin (1633-1691) insereaza Chisnaul printre orasele din tara de Jos a Moldovei. In lucrarea Poema polona cronicarul precizeaza ca in tinutul Lapusnei se aflau orasul Lapusna si oraselul Chisnau. 1683. Catre sfarsitul sec. al XVII-lea si in prima jumatate a sec. al XVIII-lea Moldova devine arena unor razboaie duse pe teriloriul ei de straini: intre polonezi -turci, tatari; intre rusi - turci, tatari. La 1683 orasul este ocupat si devastal de cazaci. In 1690 turcu si tatarii il ard si-1 ruineaza in mare parte, ca in 1739 sa-I treaca din nou prin foc si sabie. 1716. Dimitrie Cantemir, in opera sa istorico-geografica Descrierea Moldovei, aminteste de Chisnau, dar nu-l trateaza ca ras de aceeasi marime si importanta cu Tighina si Lapusna. 1739, februarie 2. Dupa un plan-schema de la aceasta data orasul, ca si satul Chisnau de mal inainte, se afta situat pe malul drept al Bacului, de stanga raului flind indicate doua asezari rurale (Visterniceni si Rascani).

1758. Din relatarile unui calator strain aflam ca urbea medievala semana cu "un targusor de provincie, cu uliti stramte si intortocheate, care tindeau sa se urce in sus pe versanlul apusean, cu case mici acoperite cu sindrila sau stuf, imprejmuite de garduri improvizate din barne si nuiele, cu turlele catorva biserici de lemn itite printre copacii de salcami\". 1772-1774. Recensamantui populatei Moldovei fixeaza pentru Chisnau 162 de birnici (aproximativ 700-800 locuitori). Principala lor ocupatie erau comertul, mesetesugaritul, dar si agricultura, cresterea animalelor, pescuitul, vanatul. Aici traiau bastinasi romani, colonistti armeni, greci, evrei. Se stabilesc cu traiul si isi construiesc case cu etaj mosierii si comercianti bogati. Apar si primele biserici zidite din piatra: Mazarachi (1732-1757), Sfintii Imparati Constantin si Elena (1777). 1800, In a doua jumatate a sec. al XVIIIl-lea in oras iau fiinta primele scoli organizate si sustinute de stat si de institutiile ecleziaslice. Case speciale penlru instruirea coplilor existau pe langa biserici (Mazarachi, 1800) si comunitatile obstesti. Printr-un act din 28 mai 1803, emis de Alexandru ruzi, este inslituita prima scoala domneasca din Chisinau.
,Pe vremuri Chisinaul era inconjurat de satele Buiucani, Muncesti, Visterniceni, Hrusca, Vovinceni, treptat alipindu-se de oras. In timpul razboaielor ruso-turce orasul nostru a fost ars de doua ori, in 1739 si 1788, de catre turcii care se retrageau. In rezultatul unui sir intreg de razboaie ruso-turcesti teritoriul dintre riurile Nistru, Prut si Dunare in 1812, mai 16, prin Tratatuil de pace de la Bucuresti intre Rusia si Turcia este anevata la Rusia, primeste denumirea Basarabia si este declarata gubernie a Imperiului tarist.

1818. Chisinaul primeste statutul de oras si devine centru administrativ al regiunii Basarabia. Daca din 1812 pina in 1818 populatia Chisinaului a crescut de la 7 pina la 18 mii de oameni, atunci la sf. secolului populatia creste pina la 110 mii locuitori. Aceasta crestere se datoreaza in cea mai mare masura proceselor de migratie. In viata economica si culturala a urbei au loc transformari esentiale. Aici se stabilesc noi functionari de stat, duhovnici, negustori, mestesugari, s-au stabilit legaturi cu alte regiuni destul de dezvoltate ale Rusiei. La periferia de vest a orasului sint dislocate unitati ale armatei ruse. Isi fac aparitia noi institutii si organizatii de stat.
1820-1850. Aceasta perioada se caracterizeaza prin evenimente si fapte remarcabile. La Chisinau se afla in surghiun poetul rus A. S. Puskin (1820-1823). Se deschid primele scoli lancasteriene. In 1834 de catre guvern a fost aprobat planul general de dezvoltare a Chisinaului. Din 1829 pina in 1834 in Chisinau au fost amenajate fintini, care aprovizionau cu apa cea mai mare parte a populatiei, care mult timp era transportata prin oras cu caii in butoaie . Din mijloacele dumei orasenesti a fost facut un izvor in regiunea bisericii Mazarachi. Este construita Catedrala cu monumentala Clopotnita in preajma (1830-1836), Arcul de Triumf (1840-1841, azi Portile Sfinte). Se deschide Biblioteca Publica aPrimariei (1832), sunt inaugurate cateva scoli: Liceul Regional (1833),Scoala Pomicola din Basarabia (1842) s. a. Este construit Fantalul, fantana arteziana cu sipote de langa Biserica Mazarachi (1829-1834). Au fost inaltate Biserica Luterana (1838), Bisenca Romano-Catolica (1840-1843) si rezidite Biserica lnalfarea Domnului (1830), Biserica Sf. Haralambie (1836) s. a. Dupa planul general de dezvoltare a orasului strazile urbei se oranduiesc in linii drepte, iau contur principalele artere si cartiere. Sporeste numarul populatei pe baza de urbanizare locala si de colonizare cu locuitori stramutati din alte regiuni si cu migranti si bejenari de peste hotare (bulgari, sarbi, greci, armeni, gagauzi s. a.). Majoritari continuau sa ramana totusi romanii. Dinamica populatei: 1812 - 7 mii loc., 1830 - 26 mil loc., 1835 - 34 mii loc., 1845 - 52 mii loc., 1850 - 58 mii loc. 1856. Arhitect principal al orasului este confirmat Alexandru Bernardazzi, datorita caruia Chisnaul se transforma intr-un centru urban de tip european. Curand apar primele edificii de proportii cu aspect modern: blocuri de locuit, instituti publice, bisericile Sf. Teodor Tiron (1858), Sf. Treime (1869) s. a. Se paveaza strazile si pietele, se amenajeaza parcurile si scuarurile, pe arterele principale se instaleaza felinare cu gaz lampant

1871. Se construieste gara si se deschide circulatia pe linia de cale ferata Chisinau-Tighina-Tiraspol. Mai tarziu (1889) in ras, pe strada principala se pune in functiune tramvaiul cu cai (konka). Se da in folosinta primul apeduct orasenesc (1892).

1895. Este finalizata constructia Capelei (Jimnaziului de Fete, astazi Biserica Sf. Cuvioasa Teodora de la Sibla (arhitect A. Bernardazzi). Se afla in stadiu de constructie Biserica Sf. Dumitru, precum si impunatoarea sa clopotnita cu 5 clopote. 1905-1917. Chisnaul devine centrul evenimentelor de rznant istorica: se intensifica miscarea pentru drepturile natonale; se regrupeaza fortele democratice, formand un front comum impotriva regimului tarist de asuprire; se formeaza Partidul National Moldovenesc si se creeaza unitati militare nationale; isi fac aparita noi ziare si reviste in limba romana; iau fiinta societati si institutii publice; au loc intruniri ale muncitorilor si taranilor si se convoaca congrese ale invatatorlior, taranilor si ostasilor; este creat Sfatul Tarii, organul suprem legislativ si electiv al Basarabiei (20 octombrie 1917), care, exprimand vointa majoritatii populatiei din provincie, proclama independenta Republicii Democratice Moldovenesti (2 decembrie 1917). 1918, martie 27/ili 3. Sfatul Tarii, prin votare parlamentara, adopta Declaratia de Unire a Basarabiei cu Romania. Dupa semnarea Tratatului de la Paris (28 octombrie 1918) Marea Britanie, Franta, Italia si Japonia recunosc Actul Unirii Basarabiei cu Romania. 1920-1935. Este perioada cand Basarabia se tncadreaza activ in viata politica, economica si culturala romaneasca. Se efectueaza reorganizarea administratei publice, se natonalizeaza bancile, se traduce in fapt reforma agrara. La Chisinau incep sa Functioneze inntreprinderi ale industrei usoare si alimentare: fabricile de lncaltaminte, de tricotaje, de blanuri, de mezeluri, cateva mori si brutarii. Renasc cultura si arta nationala, se dezvolta invatamantul mediu si superior. Se infiinteaza Societatea Scriitorilor din Basarabia (1921). Se editeaza serie de reviste (Arhivele Basarabiei, Luminatorul, Viata Basarabiei s. a.) si ziare (Basarabia, Cuvant moldovenesc, Dreptatea, Sfatul Tariii si alte periodice), reapare cotidianul Romania noua. Se inaugureaza Liceul Militar, Liceul de Fete Regina Maria, Gimnaziul Mihai Eminescu, Liceul B. P. Hasdeu, Liceul Eparhial s. a. La Chisinau este transferata Facultatea de Stiinte Agricoie din lasi (1933). Este fondat Institutul Social din Basarabia (1934, presedinte P. Halippa). Activeaza cateva scoli de muzica: Conservatorul Unirea, Conservatorul Natonal s. a. Se deschid Muzeul National de istorie a Naturii si Muzeul Bisericesc. Incepe sa activeze Teatrul National (1920). Sunt inaltate cateva monumente: Lupoaica Capitolina (1923), Stefan cel Mare (1928) s. a. In anul 1927 este deschisa facultatea de teologie. In anul 1939 - galeria municipala de tablouri. Existau mai multe cinematografe: Orfeum, Odeon, Express, Colosseum, Clubul Polonez. La renovarea vietii sociale si renasterii spiritualitatii nationale si-au adus contributia eminente personalitati ale istoriei si culturii neamului: P, Halippa, I. Inculet, I. Pelivan, Al Mateevici, 0. Ghibu, N. lorga, M, Sadoveanu, 0. Goga, Gh. Madan, E. Alistar. 1940, iunie 28. Conform odiosului pact Ribbentrop-Molotov din 23 aprilie 1939, URSS ocupa fotat Basarabia, care este apoi (2 august 1940) incorporata partial (Fara judetele Hotin, Cetatea Alba si Izmail) in componenta RSS Moldovenesti. Chisinaul devine capitala a RSSM.
Urmeaza un intens proces de sovietizare a vietii publice.

1941-1944. Basarabia este reintegrata in hotarele Romaniei. Chisinaul devine sediu al Guvernamantului pentru organizarea provinciiior Basarabia si Bucovina. 1944, august 24. Basarabia este reocupata de trupele Armatei Sovietice. La Chisinau si in intreaga provincie se reinstaleaza
organele puterii de stat comunist-totalitare, In urmatorii ani, sub pretextui restabilirii economiei republicii si dezvoltarii culturii natonale (moldovenesti) se intreprind masuri de reconstruire a localitatilor, de industrializare si colectivizare a ramurilor economiei, de politizare si de ideologizare in spirit comunist a culturii, stiintei, artei, invatamantului. Acestea se produc cu aplicarea celor mai crunte metode si mijloace de asuprire si reprimare: persecutii, arestari, deportari, pauperizare si foamete organizate, deznatonalizarea autohtonilor, incalcarea drepturilor omului s. a. La posturie de conducere in organele centrale si locale sunt inscaunati venetici, adusi din alte regiuni si mai cu seama din Rusia, precum si colaborationisti din partea locului.

1945-1960. Chisnaul, prin munca inflacarata si abnegatia bastinasilor, se ridica treptat din ruinele pricinuite de razboi, isi restabileste fortele creatoare si capacitatile de productie. Isi reiau activitatea vechile intreprinderi, intra in functiune noi fabrici si uzine: Fabrica de Tricota je, Uzina Mecanica,Fabrica de Confectii, Uzina de Arhitectura si Panouri Mari, Fabrica de Incaltaminte, Fabrica de Mobila s. a. lau amploare invatamantul superior si stiinta prin deschiderea Universitatii de Slat, institutului de Medicina, Filialei Moldovenesti a Academiei de Stiinte a URSS s. a. Este creat Studioul Cinematografic Moldova-film, se infiinteaza Ansamblul de Dansuri Populare Joc, Teatrul Republican de Papusi Licurici s. a. Se pun in functiune primele linii de troleibuz. Este deschis Spitalul Clinic Republican pentru ii. Se da in exploatare Stadionul Republican. Se deschid Teatrul de Opera si Balet, Cinematograful Patria. Se inaugureaza Aleea Clasicilor
literaluni Romane. Au loc primele congrese ale arhitectilor, artistilor plastici, compozitorilor, scriitorilor, jurnalistilor. Incepe sa functioneze Televiziunea Moldoveneasca. 1961-1985. Acesti ani s impun printr-un avant sporit de munca, prin speranta si straduintele celor ce muncesc spre a pune temeliile unei vieti mai bune si mai drepte, acestea incununate de unele realizari si succese pe plan economic si cultural. Continua dezvoltarea excensiva a Chisinaului, Centrul orasului este reconstruit, aici facandu-si aparitia edificii impunatoare moderne: Casa Guvernu lui; Casa Sindicatelor, Palatul National, Teatrut de Opera si Balet, Circul de Stat, Casa Radio, hotelurile Codru, National s. a. Si-au reinnoic aspectui edilitar vechile cartiere si suburbii: Botanica, Buiucani, Rascani, iocana. Produse noi industriale si alimentare au inceput sa furnizeze Uzina de Tractoare, asociatiile de productie Zorie si Floare, Combinatul de Vin si Coniac, Uzina de Frigidere, Usina de Pompe, Combinatul de Carne, Fabrica de Bomboane Bucuria s. a. S-a dat in exploatare conducta Magistralei de gaze naturale, s-a deschis Centrui de Ocrotire a Sanatatii a Mamei si Copiluiui. Pe baza filialei s-a infiintat Academia de Stiinte a Moldovei si a fost fondata Gradina Rotanica a Academiei. Si-a deschis usile lnstitutul Politehnic. A intrat in functiune Tipografia Centrala.

1986-1990. Situatia de stagnare in economia URSS, criza politica si ideologica in sistemul totalitar-comunist, actiunile de revolta ale oamenilor muncii in diferite regiuni si republici ale fostei Uniuni au avut: drept consecinte puternice manifestari cu caracter anticomunist si antisovietic la Chisinau si in alte orase din Moldova. Principalele revendicari si cerinte: revenirea la traditiile istorice si valorile culturale nationale, punerea in drepturile sale firesti a limbii romane si scrisului romanesc, recunoasterea si respectarea drepturilor omului la cuvant si libera cugetare. Curand are loc prabusirea imperiului sovietic. 1989, august 31. Este adoptata Legea cu privire la oficializarea limbii romane si revenirea la alfabetul latin. In fiecare an la aceasta data se marcheaza sarbatoarea nationala "Limba noastra cea romana\".

1990, aprilie 27. intra in functiune Legea cu privire la drapelul de stat - Tricolorul.

1990, iunie 23. Este adoptata Decla ratia despre suveranitatea Republicii Moldova.

1991, august 27. Este adoptata Declaratia despre independenta Republicii Moldova. 27 August a devenit astfel Ziua Nationala a Republicii Moldova. 1992. Republica Moldova devine membru al OSCE (30 ianuarie) si membru al ONU (2 martie).

1993-1998. Chisinaul gazduieste ambasadele multor state, reprezentante ale institutiilor si organismelor internationale. Aici au loc reuniuni, conferinte, sesiuni si congrese stiintifice mondiale, se deschid expozitii si targuri.


vIstoria
Teritoriul Moldovei se afla la rascrucea Europei de Vest si Est si este locuita din vremurile stravechi. Un cronicarul a numit Moldova \"tara de pe drumul tuturor nenorocirilor\". Orasul nostru este situat pe aceeasi cale si furtunile istorice se zbuciumau peste el sute de ani. Nu o singura data Chisinaul a fost calcat in picioare de catre hoardele tataro-mongole si ars de catre turci. In deosebi pustiitoare erau invaziile Hoardei de Aur a tataro-mongolilor, care au continuat pina in anii 90 a sec. XIV, pina ce cuceritorii au fost nevoiti sa se retraga sub presiunea popoarelor europene de pe acest teritoriu, care din punct de vedere istoric intra in componenta statului Moldovenesc.
Cercetarile arheologice si investigatile documentare din ultirnii ani au pus in evidenta dovezi cu privire la vechimea si continuitatea vieti umane pe teritoriul orasului Chisnau. Printre ce!e mai vechi descoperiri arheologice sunt considerate vetrele autohtonilor geto-daci din sec. Vl-i a. Ch. si I-IV p. Ch., urmele carora se mai pastreaza pana astazi unele locuri din cuprinsul actualelor suburbii si cartiere ale urbei noasrre (Durlesti, Visterniceni, Rascani, Malina Mica), Vestigiile de cultura materiala din secolele urmatoare probeaza faptul ca procesul de romanizare a populatiei dace s-a desfasurat si in aceasta regiune. Exista marturii sigure si in ce priveste prezenta si modul de viata sedentara a stramosilor nostri in Evul Mediu (sec, II-XIII). Sursele istorice scrise ne informeaza cu precizie asupra evenimentelor si faptelor pecrecute candva pe teritoriul acestei localitati.

1436, iulie 17. Putin probabil, ca mai exista un oras, care ar fi sarbatorit de doua ori jubileul de 500 de ani, iar Chisinaul l-a marcat de doua ori: la romani in 1936 si in anul 1966 pe timpul puterii sovietice. Aceasta a fost posibil datorita faptului, ca data primei atestari documentare a numelui topic hisinau (Chesenau) se intilneste in anul 1436 in documentul voevodului Moldovei Ilie si voievodului Stefan Oancea - logofatului, conducatorului cancelariei domnitorului, in care se concretizeaza hotarele satelor la riul Reut, inminata lui pentru slugirea sirguincioasa, acesta referindu-se la asezare mai veche: "la , de cealalta parte, pe valea ce cade in dreptut Chesenaului lui Acbas\".
Ca punct de plecare in crearea toponimului a servit un izvor. \"Izvor, cismea, fintina arteziana\"-aceasta semnificati fi avut-o stravechiul cuvant romanesc chisinau, disparut astazi, pastrat doar in toponimie. Denumirii orasului Chisinau i s-au dat si alte explicatii (ung. Kis leno "leno cel Mic\", cuman, (tat.) kesene "capela pe mormant\", "mausoleu\" s. a.), care, din lipsa de dovezi sigure, au fost abandonate. 1466. Conform istoriografiei sovietice localitatea populata pe locul Chisinaului contemporan se aminteste in 1466 in scrisoarea domnitorului Stefan cel Mare unchiului sau, Vlaicu, parcalab de Cetatea Alba, "seliste\", cu intreaga mosie si cu moara, "la Chisinau, la Fantana Albisoara, ce s-au cumparat de la Toader, feciorul lui Fedor, si fratelui lui, .., drept 120 arginti tataresti\".

1576, aprilei 25. Mosia Chisinaului, care mai bine de un secols-a aflat in stapanirea urmasilor lui VIaicu Parcalab, devine proprietate a lul Dragus "Vasutca ,fiica Maricai, nepoata lui leremia, ce a fost vistiemic,... stranepoata lui Vlaicu, de buna voia ei, de nimeni silita nici asuprita, si-a vandut ocina si mosia ei dreapta, un sat cu numele Chisinaul , in tinutul Lapusnei, si cu mori in Bic, din ispisocul de in taritura, pe care l-a avut stramosul ei Vlaicu de la Stefan Voievod ce Batrin, si l-a vindut slugii noastre lui Dragos, ce a fost ureadnic in Iasi, drept 500 galbeni tataresti\".

1640-1641. Chisinaul, cu unele sate din apropiere, devine posesiune a manastiriloe din Iasi (sf. Vineri, Galata s.a.). 1650. Pe timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653) Chisinaul era deja cunoscut deja ca principal centru economic pe noul drum comercial moldovenesc Suceava-Iasi-Tighina-Cetatea Alba.
1666, martie 2. Localitatea este mentionata documentar ca targ in (tinutul Lapusna, iar locuitorii ei ca targoveti. 1670-1676. Targovetii locali posedau carciumi si dughene, in care se vindeau rachiu, vin, tutun, sare, lumanari, tesaturi, incaltaminte, orez, miere de albine s. a. La iarmaroace se aduceau spre vanzare vite, cereale, furaje, pasari,peste, ceara, piei, blanuri, fructe, legume. 1675-1700. Chsinaul create si se dezvolta treptat, ocupand noi teritorii din cuprinsul mosiilor manastiresti. Locuitorii sunt obligati sa plateasca impozite pentru casele, beciurile si dughenele construite in afara limitelor targului. 1677. Cronica polona de Miron Costin (1633-1691) insereaza Chisnaul printre orasele din tara de Jos a Moldovei. In lucrarea Poema polona cronicarul precizeaza ca in tinutul Lapusnei se aflau orasul Lapusna si oraselul Chisnau. 1683. Catre sfarsitul sec. al XVII-lea si in prima jumatate a sec. al XVIII-lea Moldova devine arena unor razboaie duse pe teriloriul ei de straini: intre polonezi -turci, tatari; intre rusi - turci, tatari. La 1683 orasul este ocupat si devastal de cazaci. In 1690 turcu si tatarii il ard si-1 ruineaza in mare parte, ca in 1739 sa-I treaca din nou prin foc si sabie. 1716. Dimitrie Cantemir, in opera sa istorico-geografica Descrierea Moldovei, aminteste de Chisnau, dar nu-l trateaza ca ras de aceeasi marime si importanta cu Tighina si Lapusna. 1739, februarie 2. Dupa un plan-schema de la aceasta data orasul, ca si satul Chisnau de mal inainte, se afta situat pe malul drept al Bacului, de stanga raului flind indicate doua asezari rurale (Visterniceni si Rascani).

1758. Din relatarile unui calator strain aflam ca urbea medievala semana cu "un targusor de provincie, cu uliti stramte si intortocheate, care tindeau sa se urce in sus pe versanlul apusean, cu case mici acoperite cu sindrila sau stuf, imprejmuite de garduri improvizate din barne si nuiele, cu turlele catorva biserici de lemn itite printre copacii de salcami\". 1772-1774. Recensamantui populatei Moldovei fixeaza pentru Chisnau 162 de birnici (aproximativ 700-800 locuitori). Principala lor ocupatie erau comertul, mesetesugaritul, dar si agricultura, cresterea animalelor, pescuitul, vanatul. Aici traiau bastinasi romani, colonistti armeni, greci, evrei. Se stabilesc cu traiul si isi construiesc case cu etaj mosierii si comercianti bogati. Apar si primele biserici zidite din piatra: Mazarachi (1732-1757), Sfintii Imparati Constantin si Elena (1777). 1800, In a doua jumatate a sec. al XVIIIl-lea in oras iau fiinta primele scoli organizate si sustinute de stat si de institutiile ecleziaslice. Case speciale penlru instruirea coplilor existau pe langa biserici (Mazarachi, 1800) si comunitatile obstesti. Printr-un act din 28 mai 1803, emis de Alexandru ruzi, este inslituita prima scoala domneasca din Chisinau.
,Pe vremuri Chisinaul era inconjurat de satele Buiucani, Muncesti, Visterniceni, Hrusca, Vovinceni, treptat alipindu-se de oras. In timpul razboaielor ruso-turce orasul nostru a fost ars de doua ori, in 1739 si 1788, de catre turcii care se retrageau. In rezultatul unui sir intreg de razboaie ruso-turcesti teritoriul dintre riurile Nistru, Prut si Dunare in 1812, mai 16, prin Tratatuil de pace de la Bucuresti intre Rusia si Turcia este anevata la Rusia, primeste denumirea Basarabia si este declarata gubernie a Imperiului tarist.

1818. Chisinaul primeste statutul de oras si devine centru administrativ al regiunii Basarabia. Daca din 1812 pina in 1818 populatia Chisinaului a crescut de la 7 pina la 18 mii de oameni, atunci la sf. secolului populatia creste pina la 110 mii locuitori. Aceasta crestere se datoreaza in cea mai mare masura proceselor de migratie. In viata economica si culturala a urbei au loc transformari esentiale. Aici se stabilesc noi functionari de stat, duhovnici, negustori, mestesugari, s-au stabilit legaturi cu alte regiuni destul de dezvoltate ale Rusiei. La periferia de vest a orasului sint dislocate unitati ale armatei ruse. Isi fac aparitia noi institutii si organizatii de stat.
1820-1850. Aceasta perioada se caracterizeaza prin evenimente si fapte remarcabile. La Chisinau se afla in surghiun poetul rus A. S. Puskin (1820-1823). Se deschid primele scoli lancasteriene. In 1834 de catre guvern a fost aprobat planul general de dezvoltare a Chisinaului. Din 1829 pina in 1834 in Chisinau au fost amenajate fintini, care aprovizionau cu apa cea mai mare parte a populatiei, care mult timp era transportata prin oras cu caii in butoaie . Din mijloacele dumei orasenesti a fost facut un izvor in regiunea bisericii Mazarachi. Este construita Catedrala cu monumentala Clopotnita in preajma (1830-1836), Arcul de Triumf (1840-1841, azi Portile Sfinte). Se deschide Biblioteca Publica aPrimariei (1832), sunt inaugurate cateva scoli: Liceul Regional (1833),Scoala Pomicola din Basarabia (1842) s. a. Este construit Fantalul, fantana arteziana cu sipote de langa Biserica Mazarachi (1829-1834). Au fost inaltate Biserica Luterana (1838), Bisenca Romano-Catolica (1840-1843) si rezidite Biserica lnalfarea Domnului (1830), Biserica Sf. Haralambie (1836) s. a. Dupa planul general de dezvoltare a orasului strazile urbei se oranduiesc in linii drepte, iau contur principalele artere si cartiere. Sporeste numarul populatei pe baza de urbanizare locala si de colonizare cu locuitori stramutati din alte regiuni si cu migranti si bejenari de peste hotare (bulgari, sarbi, greci, armeni, gagauzi s. a.). Majoritari continuau sa ramana totusi romanii. Dinamica populatei: 1812 - 7 mii loc., 1830 - 26 mil loc., 1835 - 34 mii loc., 1845 - 52 mii loc., 1850 - 58 mii loc. 1856. Arhitect principal al orasului este confirmat Alexandru Bernardazzi, datorita caruia Chisnaul se transforma intr-un centru urban de tip european. Curand apar primele edificii de proportii cu aspect modern: blocuri de locuit, instituti publice, bisericile Sf. Teodor Tiron (1858), Sf. Treime (1869) s. a. Se paveaza strazile si pietele, se amenajeaza parcurile si scuarurile, pe arterele principale se instaleaza felinare cu gaz lampant

1871. Se construieste gara si se deschide circulatia pe linia de cale ferata Chisinau-Tighina-Tiraspol. Mai tarziu (1889) in ras, pe strada principala se pune in functiune tramvaiul cu cai (konka). Se da in folosinta primul apeduct orasenesc (1892).

1895. Este finalizata constructia Capelei (Jimnaziului de Fete, astazi Biserica Sf. Cuvioasa Teodora de la Sibla (arhitect A. Bernardazzi). Se afla in stadiu de constructie Biserica Sf. Dumitru, precum si impunatoarea sa clopotnita cu 5 clopote. 1905-1917. Chisnaul devine centrul evenimentelor de rznant istorica: se intensifica miscarea pentru drepturile natonale; se regrupeaza fortele democratice, formand un front comum impotriva regimului tarist de asuprire; se formeaza Partidul National Moldovenesc si se creeaza unitati militare nationale; isi fac aparita noi ziare si reviste in limba romana; iau fiinta societati si institutii publice; au loc intruniri ale muncitorilor si taranilor si se convoaca congrese ale invatatorlior, taranilor si ostasilor; este creat Sfatul Tarii, organul suprem legislativ si electiv al Basarabiei (20 octombrie 1917), care, exprimand vointa majoritatii populatiei din provincie, proclama independenta Republicii Democratice Moldovenesti (2 decembrie 1917). 1918, martie 27/ili 3. Sfatul Tarii, prin votare parlamentara, adopta Declaratia de Unire a Basarabiei cu Romania. Dupa semnarea Tratatului de la Paris (28 octombrie 1918) Marea Britanie, Franta, Italia si Japonia recunosc Actul Unirii Basarabiei cu Romania. 1920-1935. Este perioada cand Basarabia se tncadreaza activ in viata politica, economica si culturala romaneasca. Se efectueaza reorganizarea administratei publice, se natonalizeaza bancile, se traduce in fapt reforma agrara. La Chisinau incep sa Functioneze inntreprinderi ale industrei usoare si alimentare: fabricile de lncaltaminte, de tricotaje, de blanuri, de mezeluri, cateva mori si brutarii. Renasc cultura si arta nationala, se dezvolta invatamantul mediu si superior. Se infiinteaza Societatea Scriitorilor din Basarabia (1921). Se editeaza serie de reviste (Arhivele Basarabiei, Luminatorul, Viata Basarabiei s. a.) si ziare (Basarabia, Cuvant moldovenesc, Dreptatea, Sfatul Tariii si alte periodice), reapare cotidianul Romania noua. Se inaugureaza Liceul Militar, Liceul de Fete Regina Maria, Gimnaziul Mihai Eminescu, Liceul B. P. Hasdeu, Liceul Eparhial s. a. La Chisinau este transferata Facultatea de Stiinte Agricoie din lasi (1933). Este fondat Institutul Social din Basarabia (1934, presedinte P. Halippa). Activeaza cateva scoli de muzica: Conservatorul Unirea, Conservatorul Natonal s. a. Se deschid Muzeul National de istorie a Naturii si Muzeul Bisericesc. Incepe sa activeze Teatrul National (1920). Sunt inaltate cateva monumente: Lupoaica Capitolina (1923), Stefan cel Mare (1928) s. a. In anul 1927 este deschisa facultatea de teologie. In anul 1939 - galeria municipala de tablouri. Existau mai multe cinematografe: Orfeum, Odeon, Express, Colosseum, Clubul Polonez. La renovarea vietii sociale si renasterii spiritualitatii nationale si-au adus contributia eminente personalitati ale istoriei si culturii neamului: P, Halippa, I. Inculet, I. Pelivan, Al Mateevici, 0. Ghibu, N. lorga, M, Sadoveanu, 0. Goga, Gh. Madan, E. Alistar. 1940, iunie 28. Conform odiosului pact Ribbentrop-Molotov din 23 aprilie 1939, URSS ocupa fotat Basarabia, care este apoi (2 august 1940) incorporata partial (Fara judetele Hotin, Cetatea Alba si Izmail) in componenta RSS Moldovenesti. Chisinaul devine capitala a RSSM.
Urmeaza un intens proces de sovietizare a vietii publice.

1941-1944. Basarabia este reintegrata in hotarele Romaniei. Chisinaul devine sediu al Guvernamantului pentru organizarea provinciiior Basarabia si Bucovina. 1944, august 24. Basarabia este reocupata de trupele Armatei Sovietice. La Chisinau si in intreaga provincie se reinstaleaza
organele puterii de stat comunist-totalitare, In urmatorii ani, sub pretextui restabilirii economiei republicii si dezvoltarii culturii natonale (moldovenesti) se intreprind masuri de reconstruire a localitatilor, de industrializare si colectivizare a ramurilor economiei, de politizare si de ideologizare in spirit comunist a culturii, stiintei, artei, invatamantului. Acestea se produc cu aplicarea celor mai crunte metode si mijloace de asuprire si reprimare: persecutii, arestari, deportari, pauperizare si foamete organizate, deznatonalizarea autohtonilor, incalcarea drepturilor omului s. a. La posturie de conducere in organele centrale si locale sunt inscaunati venetici, adusi din alte regiuni si mai cu seama din Rusia, precum si colaborationisti din partea locului.

1945-1960. Chisnaul, prin munca inflacarata si abnegatia bastinasilor, se ridica treptat din ruinele pricinuite de razboi, isi restabileste fortele creatoare si capacitatile de productie. Isi reiau activitatea vechile intreprinderi, intra in functiune noi fabrici si uzine: Fabrica de Tricota je, Uzina Mecanica,Fabrica de Confectii, Uzina de Arhitectura si Panouri Mari, Fabrica de Incaltaminte, Fabrica de Mobila s. a. lau amploare invatamantul superior si stiinta prin deschiderea Universitatii de Slat, institutului de Medicina, Filialei Moldovenesti a Academiei de Stiinte a URSS s. a. Este creat Studioul Cinematografic Moldova-film, se infiinteaza Ansamblul de Dansuri Populare Joc, Teatrul Republican de Papusi Licurici s. a. Se pun in functiune primele linii de troleibuz. Este deschis Spitalul Clinic Republican pentru ii. Se da in exploatare Stadionul Republican. Se deschid Teatrul de Opera si Balet, Cinematograful Patria. Se inaugureaza Aleea Clasicilor
literaluni Romane. Au loc primele congrese ale arhitectilor, artistilor plastici, compozitorilor, scriitorilor, jurnalistilor. Incepe sa functioneze Televiziunea Moldoveneasca. 1961-1985. Acesti ani s impun printr-un avant sporit de munca, prin speranta si straduintele celor ce muncesc spre a pune temeliile unei vieti mai bune si mai drepte, acestea incununate de unele realizari si succese pe plan economic si cultural. Continua dezvoltarea excensiva a Chisinaului, Centrul orasului este reconstruit, aici facandu-si aparitia edificii impunatoare moderne: Casa Guvernu lui; Casa Sindicatelor, Palatul National, Teatrut de Opera si Balet, Circul de Stat, Casa Radio, hotelurile Codru, National s. a. Si-au reinnoic aspectui edilitar vechile cartiere si suburbii: Botanica, Buiucani, Rascani, iocana. Produse noi industriale si alimentare au inceput sa furnizeze Uzina de Tractoare, asociatiile de productie Zorie si Floare, Combinatul de Vin si Coniac, Uzina de Frigidere, Usina de Pompe, Combinatul de Carne, Fabrica de Bomboane Bucuria s. a. S-a dat in exploatare conducta Magistralei de gaze naturale, s-a deschis Centrui de Ocrotire a Sanatatii a Mamei si Copiluiui. Pe baza filialei s-a infiintat Academia de Stiinte a Moldovei si a fost fondata Gradina Rotanica a Academiei. Si-a deschis usile lnstitutul Politehnic. A intrat in functiune Tipografia Centrala.

1986-1990. Situatia de stagnare in economia URSS, criza politica si ideologica in sistemul totalitar-comunist, actiunile de revolta ale oamenilor muncii in diferite regiuni si republici ale fostei Uniuni au avut: drept consecinte puternice manifestari cu caracter anticomunist si antisovietic la Chisinau si in alte orase din Moldova. Principalele revendicari si cerinte: revenirea la traditiile istorice si valorile culturale nationale, punerea in drepturile sale firesti a limbii romane si scrisului romanesc, recunoasterea si respectarea drepturilor omului la cuvant si libera cugetare. Curand are loc prabusirea imperiului sovietic. 1989, august 31. Este adoptata Legea cu privire la oficializarea limbii romane si revenirea la alfabetul latin. In fiecare an la aceasta data se marcheaza sarbatoarea nationala "Limba noastra cea romana\".

1990, aprilie 27. intra in functiune Legea cu privire la drapelul de stat - Tricolorul.

1990, iunie 23. Este adoptata Decla ratia despre suveranitatea Republicii Moldova.

1991, august 27. Este adoptata Declaratia despre independenta Republicii Moldova. 27 August a devenit astfel Ziua Nationala a Republicii Moldova. 1992. Republica Moldova devine membru al OSCE (30 ianuarie) si membru al ONU (2 martie).

1993-1998. Chisinaul gazduieste ambasadele multor state, reprezentante ale institutiilor si organismelor internationale. Aici au loc reuniuni, conferinte, sesiuni si congrese stiintifice mondiale, se deschid expozitii si targuri.


Istoria
Teritoriul Moldovei se afla la rascrucea Europei de Vest si Est si este locuita din vremurile stravechi. Un cronicarul a numit Moldova \"tara de pe drumul tuturor nenorocirilor\". Orasul nostru este situat pe aceeasi cale si furtunile istorice se zbuciumau peste el sute de ani. Nu o singura data Chisinaul a fost calcat in picioare de catre hoardele tataro-mongole si ars de catre turci. In deosebi pustiitoare erau invaziile Hoardei de Aur a tataro-mongolilor, care au continuat pina in anii 90 a sec. XIV, pina ce cuceritorii au fost nevoiti sa se retraga sub presiunea popoarelor europene de pe acest teritoriu, care din punct de vedere istoric intra in componenta statului Moldovenesc.
Cercetarile arheologice si investigatile documentare din ultirnii ani au pus in evidenta dovezi cu privire la vechimea si continuitatea vieti umane pe teritoriul orasului Chisnau. Printre ce!e mai vechi descoperiri arheologice sunt considerate vetrele autohtonilor geto-daci din sec. Vl-i a. Ch. si I-IV p. Ch., urmele carora se mai pastreaza pana astazi unele locuri din cuprinsul actualelor suburbii si cartiere ale urbei noasrre (Durlesti, Visterniceni, Rascani, Malina Mica), Vestigiile de cultura materiala din secolele urmatoare probeaza faptul ca procesul de romanizare a populatiei dace s-a desfasurat si in aceasta regiune. Exista marturii sigure si in ce priveste prezenta si modul de viata sedentara a stramosilor nostri in Evul Mediu (sec, II-XIII). Sursele istorice scrise ne informeaza cu precizie asupra evenimentelor si faptelor pecrecute candva pe teritoriul acestei localitati.

1436, iulie 17. Putin probabil, ca mai exista un oras, care ar fi sarbatorit de doua ori jubileul de 500 de ani, iar Chisinaul l-a marcat de doua ori: la romani in 1936 si in anul 1966 pe timpul puterii sovietice. Aceasta a fost posibil datorita faptului, ca data primei atestari documentare a numelui topic hisinau (Chesenau) se intilneste in anul 1436 in documentul voevodului Moldovei Ilie si voievodului Stefan Oancea - logofatului, conducatorului cancelariei domnitorului, in care se concretizeaza hotarele satelor la riul Reut, inminata lui pentru slugirea sirguincioasa, acesta referindu-se la asezare mai veche: "la , de cealalta parte, pe valea ce cade in dreptut Chesenaului lui Acbas\".
Ca punct de plecare in crearea toponimului a servit un izvor. \"Izvor, cismea, fintina arteziana\"-aceasta semnificati fi avut-o stravechiul cuvant romanesc chisinau, disparut astazi, pastrat doar in toponimie. Denumirii orasului Chisinau i s-au dat si alte explicatii (ung. Kis leno "leno cel Mic\", cuman, (tat.) kesene "capela pe mormant\", "mausoleu\" s. a.), care, din lipsa de dovezi sigure, au fost abandonate. 1466. Conform istoriografiei sovietice localitatea populata pe locul Chisinaului contemporan se aminteste in 1466 in scrisoarea domnitorului Stefan cel Mare unchiului sau, Vlaicu, parcalab de Cetatea Alba, "seliste\", cu intreaga mosie si cu moara, "la Chisinau, la Fantana Albisoara, ce s-au cumparat de la Toader, feciorul lui Fedor, si fratelui lui, .., drept 120 arginti tataresti\".

1576, aprilei 25. Mosia Chisinaului, care mai bine de un secols-a aflat in stapanirea urmasilor lui VIaicu Parcalab, devine proprietate a lul Dragus "Vasutca ,fiica Maricai, nepoata lui leremia, ce a fost vistiemic,... stranepoata lui Vlaicu, de buna voia ei, de nimeni silita nici asuprita, si-a vandut ocina si mosia ei dreapta, un sat cu numele Chisinaul , in tinutul Lapusnei, si cu mori in Bic, din ispisocul de in taritura, pe care l-a avut stramosul ei Vlaicu de la Stefan Voievod ce Batrin, si l-a vindut slugii noastre lui Dragos, ce a fost ureadnic in Iasi, drept 500 galbeni tataresti\".

1640-1641. Chisinaul, cu unele sate din apropiere, devine posesiune a manastiriloe din Iasi (sf. Vineri, Galata s.a.). 1650. Pe timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653) Chisinaul era deja cunoscut deja ca principal centru economic pe noul drum comercial moldovenesc Suceava-Iasi-Tighina-Cetatea Alba.
1666, martie 2. Localitatea este mentionata documentar ca targ in (tinutul Lapusna, iar locuitorii ei ca targoveti. 1670-1676. Targovetii locali posedau carciumi si dughene, in care se vindeau rachiu, vin, tutun, sare, lumanari, tesaturi, incaltaminte, orez, miere de albine s. a. La iarmaroace se aduceau spre vanzare vite, cereale, furaje, pasari,peste, ceara, piei, blanuri, fructe, legume. 1675-1700. Chsinaul create si se dezvolta treptat, ocupand noi teritorii din cuprinsul mosiilor manastiresti. Locuitorii sunt obligati sa plateasca impozite pentru casele, beciurile si dughenele construite in afara limitelor targului. 1677. Cronica polona de Miron Costin (1633-1691) insereaza Chisnaul printre orasele din tara de Jos a Moldovei. In lucrarea Poema polona cronicarul precizeaza ca in tinutul Lapusnei se aflau orasul Lapusna si oraselul Chisnau. 1683. Catre sfarsitul sec. al XVII-lea si in prima jumatate a sec. al XVIII-lea Moldova devine arena unor razboaie duse pe teriloriul ei de straini: intre polonezi -turci, tatari; intre rusi - turci, tatari. La 1683 orasul este ocupat si devastal de cazaci. In 1690 turcu si tatarii il ard si-1 ruineaza in mare parte, ca in 1739 sa-I treaca din nou prin foc si sabie. 1716. Dimitrie Cantemir, in opera sa istorico-geografica Descrierea Moldovei, aminteste de Chisnau, dar nu-l trateaza ca ras de aceeasi marime si importanta cu Tighina si Lapusna. 1739, februarie 2. Dupa un plan-schema de la aceasta data orasul, ca si satul Chisnau de mal inainte, se afta situat pe malul drept al Bacului, de stanga raului flind indicate doua asezari rurale (Visterniceni si Rascani).

1758. Din relatarile unui calator strain aflam ca urbea medievala semana cu "un targusor de provincie, cu uliti stramte si intortocheate, care tindeau sa se urce in sus pe versanlul apusean, cu case mici acoperite cu sindrila sau stuf, imprejmuite de garduri improvizate din barne si nuiele, cu turlele catorva biserici de lemn itite printre copacii de salcami\". 1772-1774. Recensamantui populatei Moldovei fixeaza pentru Chisnau 162 de birnici (aproximativ 700-800 locuitori). Principala lor ocupatie erau comertul, mesetesugaritul, dar si agricultura, cresterea animalelor, pescuitul, vanatul. Aici traiau bastinasi romani, colonistti armeni, greci, evrei. Se stabilesc cu traiul si isi construiesc case cu etaj mosierii si comercianti bogati. Apar si primele biserici zidite din piatra: Mazarachi (1732-1757), Sfintii Imparati Constantin si Elena (1777). 1800, In a doua jumatate a sec. al XVIIIl-lea in oras iau fiinta primele scoli organizate si sustinute de stat si de institutiile ecleziaslice. Case speciale penlru instruirea coplilor existau pe langa biserici (Mazarachi, 1800) si comunitatile obstesti. Printr-un act din 28 mai 1803, emis de Alexandru ruzi, este inslituita prima scoala domneasca din Chisinau.
,Pe vremuri Chisinaul era inconjurat de satele Buiucani, Muncesti, Visterniceni, Hrusca, Vovinceni, treptat alipindu-se de oras. In timpul razboaielor ruso-turce orasul nostru a fost ars de doua ori, in 1739 si 1788, de catre turcii care se retrageau. In rezultatul unui sir intreg de razboaie ruso-turcesti teritoriul dintre riurile Nistru, Prut si Dunare in 1812, mai 16, prin Tratatuil de pace de la Bucuresti intre Rusia si Turcia este anevata la Rusia, primeste denumirea Basarabia si este declarata gubernie a Imperiului tarist.

1818. Chisinaul primeste statutul de oras si devine centru administrativ al regiunii Basarabia. Daca din 1812 pina in 1818 populatia Chisinaului a crescut de la 7 pina la 18 mii de oameni, atunci la sf. secolului populatia creste pina la 110 mii locuitori. Aceasta crestere se datoreaza in cea mai mare masura proceselor de migratie. In viata economica si culturala a urbei au loc transformari esentiale. Aici se stabilesc noi functionari de stat, duhovnici, negustori, mestesugari, s-au stabilit legaturi cu alte regiuni destul de dezvoltate ale Rusiei. La periferia de vest a orasului sint dislocate unitati ale armatei ruse. Isi fac aparitia noi institutii si organizatii de stat.
1820-1850. Aceasta perioada se caracterizeaza prin evenimente si fapte remarcabile. La Chisinau se afla in surghiun poetul rus A. S. Puskin (1820-1823). Se deschid primele scoli lancasteriene. In 1834 de catre guvern a fost aprobat planul general de dezvoltare a Chisinaului. Din 1829 pina in 1834 in Chisinau au fost amenajate fintini, care aprovizionau cu apa cea mai mare parte a populatiei, care mult timp era transportata prin oras cu caii in butoaie . Din mijloacele dumei orasenesti a fost facut un i
 
 
 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: 0 (media unui numar de 144 de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2008| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite