Aceasta familie este de origine germanica desi ea este de origine iudaica(dar dat fiind antisemitismul puternic ei au negat acest lucru) si este foarte influenta.Iata povestea sa:
Primul stramos cu adevarat important a fost Clodwarg(trecem peste episodul iudaic),care a fost unul dintre cei mai importanti locotenenti a regilor merovingieni.Mai tarziu familia sa, clanul Raugiard se va inrudi in repetate randuri cu familia merovingienilor prin casatoria dintre femeile lor si barbatii merovingieni si invers.Nepotul lui Clodwarg,Hrothgar(591-658) era un aristocrat foarte bogat si influent in zona actualei Frante.El a controlat practic niste drepturi vamale si drepturi feudale importante in timpul vietii sale.In plus el era atat varul cat si cumnatul regelui merovingian.Fiul sau cel mai mic,si de altfel singurul care i-a mai ramas deoarece ceilalti copii i-au murit,Gothmar(634-703)a continuat sa aiba o influenta exagerata in timpul domniei merovingienilor.In plus Gothmar isi sporeste avutia in mod impresionant ceea ce atrage totusi si atentia rudelor lor regale.Nepotul lui Gothmar,nobilul Jean(691-767)a fost vatamat de catre rudele sale si a fost nevoit chiar sa fuga o perioada de timp in Italia.Bineinteles ca se va reintoarce si va organiza o razbunare teribila caci el ii va sustine pe carolingieni.Jean va fi cel care ii da o putere primului carolingian,Charles de Martel.Fiul lui Jean,Laurent(723-91)va fi unul dintre cei mai importanti complici a lui Pepin cel Scurt si apoi consilierul de taina a lui Carol cel Mare dar si inrudit cu el,deoarece fiul sau este casatorit cu unca dintre fiicele marelui imparat.Hugues,fiul lui Laurent,inrudit indeaproape cu dinastia carolingienilor si un mare si influent aristocrat in Francia Occidentalis.Desi inrudit cu carolingieni averea lor va ridica dorinte de a se razbuna fata de aceasta familie atat de instarita.Sub un rege c
arolingian familia pierde numeroase proprietati si este nevoita sa se retraga pe pamanturile sale din Germania.Ludovic Raugiard isi va petrece tot restul vietii in Germania si Italia,desi va duce dorul Frantei cat va trai.Fiul sau,contele Francois Raugiard obtine iertarea familiei sale si poate sa se intoarca in Franta dar va trebui sa se obisnuiasca cu faptul ca a pierdut numeroase proprietati.Nepotul sau, ducele Henri Raugiard de Montmavilliers,are un cuvant greu de spus in alegerea lui Hugues Capet ca rege al Frantei tocmai din dorinta de a nu mai vedea niciodata vreun carolingian pe tronul tarii pe care el o iubeste atat de mult.Henri va deveni unul dintre consilierii noului rege.Nepotul lui Henri,Carol va deveni unul dintre cei mai influenti oameni de la curte dar va fi cel care ii va furniza regilor capetieni banii si armatele necesare pentru a intari puterea regala,desi familia de Montmavilliers nu ar fi avut un interes atat de mare in aparenta deoarece ei nu erau regi.Dar erau de parere ca daca familia sa era legata pe vecie de familia regala n-avea cum sa aiba de suferit.Astfel Carol devine maresal si mare maestru al Frantei. Un membru al familiei,contele Richard d'Emargies va pleca in Prima Cruciada si va obtina acolo chiar o proprietate pe o suprafata de cateva sute de kilometrii patrati.Richard reuseste sa colonizeze 2.000 de europeni pe domeniul sau,dar si dataorita faptului ca s-a comportat foarte bine cu musulmanii si evreii prezenti pe teritoriul sau acestia nu se vor rascula impotriva sa si va avea pace si datorita faptului ca el ducea tratative secrete cu sarazinii ca un compromis de razboi.Fiul sau,ducele Jean I de Beirut(1112-1187)a fost trimis la studii la Alexandria,Bagdad si Damasc astfel incat vorbea fluent germana,engleza,franceza,spaniola, italiana,ebraica si araba,precum si latina,greaca veche si sanscrita,pe langa cunostiintele sale aprofundata de medicina,matematica,inginerie,botanica,strategie militara,drept si filozofie. A fost numit principele-savant de catre contemporani.El va reusi sa mareasca populatia crestina la un numar apreciabil de circa o treime a intregii populatii.De altfel el construieste numeroase facilitati pentru supusii sai si prin straduintele sale se vor evita numeroase imbolnaviri mai ales din partea populatiei crestine.Jean I va incheia o pace durabila cu sarazinii si astfel se va putea ocupa cu succes si de convertiri si de ambitiile sale continentale.Jean isi va ajuta varul ducele Louis de Montaubercy in comploturile sale in privinta tronului francez si a celui german,caci prin casatoria cu contesa Maria de Vallenberg Louis a pus un picior in Germania in speranta ca odata un membru al familiei sale va pune pe cap coroana imperiala.Nepotul lui Jean I,ducele Carol II(1171-1245)a obtinut cateva teritorii pierdute de alti crestini si si-a extins puterea pana in nordul Palestinei.Carol a dispus ca prizonierii de razboi sa fie tratati cum se cuvine si apoi ei au fost rascumparati cu foarte mult aur,astfel incat visteria sa se va umple destul de repede.In plus el a dispus un sistem de impozite foarte avantajos:crestinii plateau un fel de impozit,chiar si nobilii,doar bisericiile nu plateau impozit,evreii si musulmanii plateau intr-adevar impozite mult mai mari,dar cel putin erau scutiti de omoruri publice,deoarece inca de pe vremea lui Jean,exista o politie eficienta care nu scutea pe nimeni de aplicarea legii,in ciuda faptului ca clerul mai atata la razmerite.Ba chiar exista un episod in care insusi ducele a luat apararea unui evreu si l-a scapat de inchisoare in ciuda protestelor unui vicar si diacon si chiar a unui episcop.Ducele a replicat ca deocamdata el este stapanul absolut al acestui domeniu si nimeni nici macar fetele bisericesti nu pot int
erfera in fata justiei sale.Bineinteles ca acest lucru a atras dusmania cardinalilor si a Papei dar datorita faptului ca nu aveau forta necesara sa-l atace s-au multumit sa-l excomunice.A doua zi ducele a dat un edict conform caruia toate organizatiile bisericesti sunt nevoite sa plateasca un impozit si numeroase alte dari. Bineinteles ca acestia s-au impotrivit si atunci ducele a intrat cu forta si a colectat toate darile restante.Fiul lui Carol,Jean II,a continuat sa fie excomunicat dar s-a imbogatit intr-atat incat a putut sa cucereasca si tronul Acconului si si-a extins puterea intr-un mod impresionant.In cele din urma Papii au ridicat excomunicarea si au incercat sa-l ademeneascsa de partea lor.Jean II devenind peste noapte rege putea sa intervina si in Europa impotriva unor dusmani ai crestinatatii.Jean II isi finanteaza rudele franco-germane din greu acestia devenind si ei printi germani stapani peste Schwarzwald si peste alte doua ducate germane,plus posesiunile din Franta.Printul Carol II de Schwarzwald il reintroduce in lumea buna europeana.Mai tarziu familia se vor reinrudi din nou prin casatoria lui Francois fiul lui Charles cu fiica lui Jean,printesa Caroline de Beirut.Francois obtine o dota frumoasa pentru ca s-a casatorit cu aceasta printesa.Mai tarziu aceascata casatorie va fi folosita in scopuri foarte importante pentru familia de Montmavilliers.Fratele Carolinei,viitorul Henri I al Acconului va recuceri Ierusalimul si mai castiga numeroase teritorii.Astfel el isi construieste un stat foarte puternic si isi pune pe cap o coroana pe care abia o putea duce de grea ce era.Mai tarziu familia va fi lovita puternic prin moartea prematura a nepotului lui Henri I,ceea ce va duce la o criza dinastica,care insa va fi depasita dupa 4 ani prin nasterea unui alt fiu.Regele Charles III al Ierusalimului(1287-1331)va fi probabil cel mai inversunat dusman a regelui francez Phillipe cel Frumos,datorita politicii perverse a acestuia si a slabiciunii Papei.El insusi acorda azil tuturor templierilor care il vor cere si chiar ii va adaposti pe domeniile sale din Franta.Acestia se vor stabili in regatele sale si vor trai pana cand statul detinut de familia de Beirut va fi infranta ceea ce se va intampla peste un secol si jumatate. Familia se imbogateste caci templierii nu vor mai avea acelasi drepturi ca atunci cand erau sprijiniti de catre Papa.Fiul lui Charles III,regele Louis II intreprinde poate una dintre cele mai bune metode de a intra cu un picior in Europa:isi casatoreste fiica cu printul mostenitor al principatului Vallenberg,varul ei de gradul al 4 lea,printul Jean.Astfel Louis isi asigura faptul ca un mostenitor al casei sal va deveni la un moment dat Sfantul Imparat Roman si rege al Ierusalimului,cu un prestigiu ce il echivala usor pe vicarul Domnului.Planul sau insa esueaza caci Papii vor complota multa vreme impotriva acestei familii din acelasi motiv.Nepotului lui Louis,Francois I va pierde cateva posesiuni,inceputul sfarsitului pentru familia de Beirut.In cele din urma familia va pierde posesiunile,dar reuseste sa salveze bogatiile uriase pe care le detinea,precum si averile marilo familii supuse lor,caci multi vor muri si astfel familia de Montmavilliers se imbogateste peste masura din prada aceasta.Astfel in virtutea descendentei,printul Eduard de Vallenberg se proclama rege al Ierusalimului,print de Beirut si alte cateva zeci de titluri.Astfel el construieste una dintre cele mai influente case nobiliare din Europa.Familia sa domneste ca un despot peste anumite servicii vamale si se imbogatea nepermis,caci ei controlau cateva drumuri de acces prin care se putea comercializa o sumedenie de marfuri si astfel ei puteau sa inregistreze incasari uriase.
