d4y20yo
Stiinta reclamei a pornit de la unele observatii ale practicienilor. Prin reconfirmare in timp, ele au devenit principii normative. Iata cateva, din cele general acceptate in lumea occidentala;
* sa nu plictisesti receptorii reclamei;
* sa nu induci in eroare clientela, in mod deliberat;
* sa nu indispui, sa nu ofensezi si sa nu indepartezi publicul;
* sa nu contravii legilor in vigoare, menite sa apere interesele consumatorilor.
in afara acestor repere, compania americana de cercetari publicitare Yankelovich mai recomanda:
* sa nu produci suspiciune si neincredere prin exagerari si afirmatii fara suport;
* sa nu distragi atentia de la mesaj si sa nu creezi confuzie prin informatie excesiva si haotica.
Aceeasi Yankelovich Research Company atrage atentia ca informatia furnizata prin reclama trebuie sa fie relevanta pentru public, sa raspunda trebuintelor si asteptarilor consumatorilor, pentru ca in felul acesta sa dea o satisfactie receptorilor, sa le recompenseze efortul de parcurgere a mesajului publicitar. Stimuland in mintea receptorului asociatii la reclama (ganduri si sentimente), creatorul „inradacineaza" informatia, o conecteaza practic la preocuparile si activitatile potentialului client, o integreaza in sistemul de referinta al acestuia.
Desi reclama este conceputa pentru a influenta publicul in sensul unei actiuni, in general de achizitionare, ea nu poate salva produse, servicii si nici macar idei de care publicul nu are nevoie. Prin urmare, esential pentru creatorii de reclama este sa afle cat mai mult despre modul de a gandi, a decide si a actiona al consumatorilor. Valorile, trebuintele, sentimentele cumparatorilor sunt cele care le motiveaza comportamentul pe piata. De aceea reclama trebuie sa explice publicului-tinta cum si in ce masura obiectul / serviciul oferit ii satisface anumite nevoi, dorinte, gusturi, aspiratii.

Reclama Tele 7 abc, care face publicitate si postului de radio 2M +, prin textul sau informativ ii asigura pe receptori ca exista o televiziune independenta, dependenta insa de noi toti, si un post de radio care le ofera muzica si informatii, intr-o tonalitate optimista. Sloganul care i-a cucerit pe telespectatori - „O televiziune care priveste si judeca lumea... ca si voi" si cel adresat radioascultatorilor -„impreuna, niciodata nu ne vom simti singuri" sugereaza accesibilitatea si compatibilitatea comunicarii cu publicul, deter-minandu-1 sa le prefere.
Credibilitatea reclamei se asigura prin mentinerea argumentarii in limitele adevarului. incalcarea acestui principiu duce la discreditarea produsului, a firmei producatoare si chiar a agentiei publicitare in cazul in care reclama este produsa de acest intermediar, nu de serviciul publicitar al ofertantului.
Motto-ul agentiei de publicitate McCann Erickson, spre exemplu, este „Truth Well Told" (i.e., adevarul bine spus). Acest lucru dovedeste faptul ca designerii de reclama recunosc, pe de o parte, importanta covarsitoare a veridicitatii informatiei transmise, iar pe de alta parte, nevoia de profesionalism in elaborarea formei mesajului publicitar.
Nu trebuie uitat nici o clipa faptul ca judecatorul suprem si factorul de decizie pe piata este publicul consumator. in masura in care cumparatorii considera reclama credibila - dar si utila - ei sunt motivati sa o memoreze, iar in momentul cumpararii, sa aleaga produsul / serviciul promovat de respectiva reclama. Optiunea clientilor pentru un produs sau altul este hotaratoare pentru supravietuirea unei firme sau alteia in conditiile intensificarii concurentei.