Elemente teoretice si metodologice
Generalitati j7j11jz
Analiza comparativa a calitatii consta in aplicarea unor metodologii adecvate
ce presupun compararea a doua sau mai multe marfuri pe baza caracteristicilor
lor reprezentative.
A.C.Q.M. faciliteaza cunoasterea reala a ofertei de produse/servicii necesitatea
stringenta pentru toti factorii care actioneaza in medii economice concurentiale,
dominate de informatii multiple, incerte si chiar contradictorii in domeniul
calitatii.
Beneficiarii nemijlociti ai A.C.Q.M. sunt: a) Societatile comerciale din domeniul productiei marfurilor si cel al prestarilor
de servicii care trebuie sa cunoasca permanent zona de piata specifica obiectului
lor de activitate si, pe aceasta baza, sa gaseasca solutii adecvate asigurarii
coerentei politicilor comerciale b) Organizatii cu atributii de supraveghere si corectare a activitatilor de
productie, in comercializarea marfurilor in domeniul prestarilor de servicii
ca, de pilda, organele de sinteza economica, organele de control economic, organele
fiscale si cele vamale s.a.m.d. care trebuie sa cunoasca raporturile calitative
reale dintre marfurile care compun segmentele de oferta. c) Consumatorii, in calitatea lor de purtatori ai cererii, care constituie categoria
cea mai numeroasa si cea mai indreptatita sa beneficieze de obiectivitatea si
pertinenta rezultatelor a.c.q. marfurilor si serviciilor. Acestia sunt supusi
permanent unei publicitati persuasive si nu totdeauna corecte in privinta calitatii
produselor si serviciilor, fapt care conduce la manifestarea unui comportament
de cumparare nejudicios
A.C.Q.M. destinate cumparatorilor ( consumatorilor in general ) se realizeaza
in mod curent de organisme autorizate, cum sunt cele menite sa asigure protectia
consumatorilor ( organisme guvernamentale, organizatii ale consumatorilor, etc.
) si se publica in reviste de profil sau alte materiale destinate informarii
si educarii consumatorilor.
Criteriile esentiale folosite in A.C.Q.M.
Exista o gama larga de a.c.q. ale produselor si serviciilor. Varietatea tipologica
a acestor analize este nelimitata, si aceasta datorita caracterului aproape
unic al ipostazelor de apreciere a calitatii, indeosebi daca se convine asupra
categoriei ”calitate” ea avand semnificatia de ”masura a satisfactiei
oferita de o marfa sau un serviciu”. In aceasta situatie, subiectivismul
aprecierii este dat de un consumator anume.
In practica, pentru a asigura un nivel convenabil de obiectivitate a analizelor
comparative, care privesc segmente mai largi ale cererii, se procedeaza la cunoasterea
prealabila a caracteristicilor cererii pentru o marfa anume, operatiune ce presupune
studii de piata corespunzatoare.
Mai mult, atunci cand nivelul calitatii se evalueaza dupa principiul conformitatii
nivelurilor caractecteristicilor marfii cu cele prescrise, metodologia analizei
comparative a calitatii este mult simplificata.
Tipologia analizelor comparative privind calitatea este structurata in functie
de criterii ca grade de importanta, complexitatea marfii. a) Gradul de importanta este dat de scopul efectualizarii analizei, mijloace
reclamate si efecte antrenate. Analizele efectuate de societati comerciale in
vederea optimizarii propriei politici comerciale au obiecte bine definite, presupun
resurse in limitele posibilitatilor societatii si antreneaza efecte relativ
limitate. Analizele necesare organismelor guvernamentale presupun obiectivitate
maxima, date fiind dimensiunile implicatiilor specifice, aceste analize reprezentand
elemente de referinta in stabilirea cadrului normativ, politicii economice.
Analizele efectuate in folosul consumatorilor presupun o independenta totala
si reala fata de interesele publicitarea, intrucat rezultatele acestor analize
sunt considerate ca atare in stabilirea comportamentului de cumparare. Din acest
motiv aceasta categorie de analize constituie apanajul unor specialisti si organisme
de maxima probabilitate profesionala si morala. b) Complexitatea marfii determina hotarator caracterul a.c.q. Daca in cazul
unor produse de complexitate redusa rezultatelor analizelor sunt relativ controlabile
de cei interesati, datorita accesibilitatii problematicii specifice, in cazul
marfurilor de complexitate mare sunt necesare demersuri riguroase si profesionalism
inalt.
In privinta amplorii a.c.q. variaza larg de la simple ordonari in functie de
nivelurile unei caracteristici, pana la ipostaze in care sunt luate in considerare
numeroase caracteristici, importanta si caracterul fiecareia si care reclama
folosirea unor metode matematice complexe.
Metodele simple reprezinta avantajele operativitatii si accesibilitatii, avantaje
care le fac foarte raspandite in practica. Fiind insa rastranse la nivelul compararii
unei singure caracteristici, sau la nivelul a 2-3 caracteristici au un grad
mare de subiectivism.
Metode complexe prezinta avantajul unui spor major de obiectivitate ca urmare
a considerarii simultane a unui numar mare de caracteristici, in functie de
importanta lor, dar presupun parcurgerea riguroasa a unei metodologii prea complicate
pentru a se bucura de raspandire larga, fiind asadar mai putin aplicata. Aceste
metode sunt descrise in literatura de specialitate si se aplica in numeroase
variante, unele foarte perfectionate, situatie in care nu apartin informatiei
cu caracter public ( cazul metodelor aplicate de laboratoarele unor firme prestigioase,
din domeniul productiei si comertului, de pilda Quelle, Neckermann care publica
in cataloagele lor rezultatele aplicarii unor astfel de metode de analiza a
calitatii ). Din categoria metodelor complexe, cele mai cunoscute si aplicate
sunt metoda valorii absolute a caracteristicilor, metoda indicelui de utilitate,
metoda indicatorului complex al calitatii etc.
Metodologia analizei comparative privind calitatea
In desfasurarea a.c.q. trebuie respectate anumite principii si etape pentru
a ajunge la rezultate pertinente si obiective.
Principiile de baza ce trebuie respectate in desfasurarea unei a.c.q. sunt: a) Unitatea categoriala a obiectului a.c.q. (produs/serviciu/lucrare ), respectiv
obiectul analizei sa fie din aceeasi categorie, descris prin aceleasi caracteristici.
Caracteristicile prezinta proprietati esentiale cu inalt grad de definire, consacrate
in domeniu, adica fac obiectul includerii lor in materiale normative specifice
( standarde, norme, caiete de sarcini ), sunt recunoscute cu semnificatia stabilita
in domeniu.
Apartenenta la aceeasi categorie a obiectului a.c.q. este o conditie esentiala,
de respectarea careia depinde insasi pertinenta demersului. In practica, aceasta
cerinta este interpretata in moduri diferite, unele discutabile. b) Obiectul a.c.q. trebuie sa raspunda aceleiadi nevoi, mai exact, aceluiasi
segment de nevoie sociala. De exemplu, nu este suficient ca o serie de autoturisme,
realizate de firme diferite, sa aiba aceleasi caracteristici definitorii si
la niveluri comparabile: daca nu se tine cont de principiul unitatii nevoii
corespondente, cel putin importanta caracteristicilor va fi apreciata in mod
diferit : astfel, caracteristica ” volum portbagaj” va fi apreciata
in mod diferit de cumparatorii ” familisti cu copii ” fata de ”familisti
fara copii”.
Obiectivele care se urmaresc prin analiza comparativa sunt urmatoarele :
- stabilirea performantelor diferitelor modele de produse
- compararea conditiilor comerciale si de service oferite de firmele producatoare
( distribuitoare )
- caracterizarea produselor din punct de vedere al caracteristicilor de calitate
- stabilirea raportului performanta/pret sau calitate/pret
Scopul acestei analize comparative este sa-l ajute pe consumator in achizitionarea
de produse care sa satisfaca nevoile acestuia la un pret mai mic. Ceea ce prezinta
importanta pentru consumator este raportul calitate/pret.
Nu intotdeauna consumatorul poate sa exprime clar toate pretentiile sale, deoarece
unele sunt considerate atat de firesti incat nu le mai anunta. Alteori nu stie
sa le exprime sau nu are cunostinte suficiente pentru a le enunta, fapt de care
isi da seama mai tarziu, in utilizare, sau dupa ce s-a produs o defectiune.
In cazul produselor de folosinta indelungataconsumatorul trebuie sa tina cont,
atunci cand achizitioneaza un produs, de urmatoarele:
- pretul produsului
- cheltuielile de intretinere
- cheltuielile curente de exploatare ( ex. consum de energie, carburant )
Este un fapt cunoscut ca ridicarea nivelului de calitate necesita cheltuieli
de productie suplimentara. Aceste cheltuieli tind sa se echilibreze insa, prin
reducerea cheltuielilor de exploatare si indeosebi ale celor de intretinere
si reparatii. Cerintele consumatorilor evolueaza insa in timp, astfel ca procesele
de identificare si definire a acestora trebuie mereu actualizate. Riscul neactualizarii
cerintelor de calitate are drept consecinta pierderea competivitatii pe piata.
Cerintele implicite, respectiv cele care s-au omis a se preciza prezinta, din
acest punct de vedere un pericol potential, important prin capacitatea lor de
a genera conflicte intre furnizori si clienti.
Analiza comparativa isi propune sa informeze obiectiv consumatorii privind caracteristicile
de calitate ale produselor, caracteristici care participa la realizarea calitatii
unui produs si sa-i ajute in luare deciziei de achizitionare a produsului pe
care si-l doresc, si de care au nevoie. Analizele comparative se fac in toate
tarile dezvoltate de catre organizatori si asociatii ale consumatorilor, in
colaborare cu laboratoare acreditate sa efectueze anumite incercari de caracteristici
de calitate. De exemplu in SUA se publica ” Consumers Report ”,
in Marea Britanie -; ” Which ”, in Belgia -; ” Test
-; Achats ”, in Franta -; ” 60 millions de consummateurs
” si ” Que Choisir ”. Publicarea constanta a unor asemenea
rezultate comparative a venit in sprijinul consumatorilor privind fundamentarea
deciziei de achizitionare a unui produs.
Analizele comparative, cu toate limitele lor, prezinta o importanta deosebita
deoarece, prin efectuarea lor si publicarea constanta a rezultatelor obtinute,
genereaza o influenta spectaculoasa, atat asupra consumatorilor, cat si a producatorilor,
bucurandu-i pe primii si punandu-i in garda pe furnizori, acestia constituindu-se
in adevaratii denuntatori ai practicilor neloiale ale producatorilor si facandu-i
pe consumatori mai circumspecti si mai rationali privind procesul de achizitionare
a bunurilor.