Universitatea “Al.I.Cuza”

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Raport de practica

Comert exterior

. Jurnal

La ora 9.00/ 22.06.2005 am mers la Departamentul Personal unde mi s-a verificat cererea de practica si mi s-a recomandat departamentul unde voi efectua stagiul de practica.(departamentele de parcurs pentru urmarirea etapelor necesare lansarii unui produs). q7f19ff
Punctul de plecare l-a constituit biroul PLAN P.P.U.P. unde mi s-au explicat pasii care se fac inaintea trimiterii in sector a produsului in veferea executarii acestuia.
Aici am completat un act normativ- dispozitie de lucru nr. 929 care impreuna cu dispozitia de lansare si bonul de consum vor ajunge in sector pentru executie. Tot aici am calculat cantitatea de material necesara pentru executarea comenzii.
Actele necesare si anume -; dispozitia de lucru am completat-o cu ajutorul a 2 dosare:
1. Dosar: MARTIS COMEXIM HELMATEX - consumuri, fise tehnice pe 2004;
2. Dosar MARTIS COMEXIM TOAMNA-IARNA-2004 -; GRAFIC, CORESPONDENTA.
In sector am fost la sala de croit. Fiecare operatie este executata de o singura persoana. Dupa sala de croit, modelul merge in sector in vederea asamblarii bucatilor croite. Si aici, fiecare operatie este executata de o singura persoana. Dupa asamblarea pieselor modelul merge la calcat si de aici la verificat.
Dupa verificat este ambalat si apoi trimis in depozit in vederea livrarii spre destinatia dorita. Livrarea in depozit se face cu ajutorul unui bon de predareiar in magazin se intocmeste fisa de magazin. La livrarea spre beneficiar se intocmeste factura fiscala.

Avizat Director tehnic
Soc. S.C. Confectii S.a. Vaslui
A.P.P.
CONSUM SPECIFIC Nr.00214
Valabil din 30-05-2004

Model:00/Bora Material de baza: RELON
Tara:Italia Art. Solar
Firma Latime:1,48
Comanda:NI 01061 Cantitatea 2603
Culori: bleu, rosu, gri, bej, negru, albastru
Produsul: Vesta matlasata femei- inchisa in fata cu fermoar, spatele intreg, piept cu platci si doua buzunare laterale verticale cu refileti si fermoare, gluga dubla fixa in rascroitura guler.
Produsul este captusit cu art. FODERA CALL si dublat cu vata 200 gr.

I.Consum material de baza
Nr.crt Denumire material Latime Talie Grosimi
XS S M L Xl
1. Art. SOLAR 1,48 o.95 0.99 1.03 1.10 1.21

Analog la toate materialele necesare.

TRADUCERE FISA TEHNICA MODEL BORA

a) Tabel dimeniuni;
• -; lungime maneca- masurata de la mijloc;
• -; largime bust ½ - fata +spate;
• -; lungime fata + guler;
• - ½ latime rascroiala -; maneca;
• -; inaltime guler ( aspect gata);
• -; ½ lungime rascroiala guler;
• -; lungime spate produs;
• -; latime maneca la terminatie; b) Cusatori interne:
- Asamblarea captuselii la triplock 5 fire;
- Rezerve cusaturi -; in general 1 cm. c) Cusaturi exterioare
- Tighel de 1 mm pentru: gluga, platca, refileti buzunare, refileti fermoare fata;
- Tighhel de 1 cm -; pentru rascroiala manecii;
- Tighel de 2 cm -; pentru tiv produs;
- Tighel de 3 cm -; pentru tiv gluga; d) Observatii:
Fermoarele prntru buzunarele laterale sunt de 17 cm, sunt in numar de 2, sunt fixe si cu aceleasi dimensiuni pentru toate marimile.
Fermoarul de fata este detasabil. Atentie fermoarul de fata trebuie sa ajunga pana la terminatie.
Se pune snur elastic la tiv + tib gluga.
Opritori de snur sunt in numar de 4+1 rezerva.
Se folosesc capse VL 10 in numar de 6.
Atentie pentru fiecare bucata se vor desena tighele fata si spate- tinand cont de semnele de referinta.

DESFACERE

La executarea unei livrari (la export) se intocmesc urmatoarele acte:
1. CMR -; scrisoare de trasura transport;
2. Factura externa- insoteste marfa pentru plata;
3. Specificatii -; desfasurarea marfii;
4. Declaratie vamala de export;
5. DIV -; declaratie de incasare vamala;
6. Carnet de tir.
Un CMR cuprinde:
3. expediator (nume, prenume, adresa, tara);
4. destinatar (nume, adresa, tara);
5. locul livrarii (locul, tara);
6. numarul pachetelor, metodele de impachetare, natura bunurilor, volum, greutate;
7. instructiuni de trimitire, punctele de frontier;
8. instructiuni de plata, stampila firmei;
Un DIV cuprinde:exportator, banca, licenta de export, termenul de incasare,tara de destinatie a marfii, tara cumparatorului, specificatia marfii vandute, alte detalii.
O lista de specificatii cuprinde: numarul comenzilor, tipul articolelor, marimile, total cantitate.
Factura externa cuprinde:vanzator, cumparator, termenii de livrare, termenii de plata, descrierea bunurilor (cantitate, pret).
Orice marfa la export este insotita de carnetul fr tir (documentul de baza al transportului auto); este intocmit de vama, nu se poate circula fara acesta.

. Rezumat introductiv

Societatea “Confectii” S.A. Vaslui isi desfasoara actvitatea in domeniul confectiilor textile, realizand articole de imbracaminte exterioara, in structura sortimentala jachete si bluzoane.
Societatea are inscris in statut urmatoarele obiecte de activitate: producerea confectiilor; activitate de cercetarea dezvoltare; comercializarea bunurilor si serviciilor; activitate de import export; etc..
Segmentul de piata pe care actioneaza societatea este constituit din articole de imbracaminte pentru barbati, domeniul in care societatea are experienta indelungata. Dintre parteneri putem aminti: H&M Suedia, Faciba Italia, Weil Germania, pe piata externa, iar pe piata interna sunt societatile comerciale cu capital de stat sau privat active in domeniul comercializarii confectiilor textile. Pe piata interna a jachetelor si bluzoanelor firma detine o pozitie de lider. La nivelul liniilor de produse, fiecare model este produs intr-o varietate de culori si dimensiuni. Medelele difera din punct de vedere al materialelor folosite, design-ului, nuantelor coloristice si a dimensiunilor.
Pretul practicat de firma pe piata interna sunt in functie de natura si costul materiilor prime si gradului de complexitate al produselor iar in ultimii ani, perturile au avut o tendinta de crestere. Politica firmei in ceea ce priveste distributia este de “atragere” a clientilor pentru desfacerea productiei. Eforturile de plasare a articolelor catre utilizatorii finali sunt facute in totalitate de catre clienti. Resursele financiare si umane alocate de firma promovarii au un nivel scazut. Explicatia ar putea fi orientarea managementului firmei catre performanta financiara imediata in detrimentul performantei strategice.

Prezentarea generala a societatii
Istoricul societatii comerciale

Bazele actualei socetati comerciale au fost puse in anul 1967cand a intrat in functiune Intreprinderea de Confectii Vaslui care a functionat pana in anul 1990 ca unitate independenta, cu personalitate juridica gestiune economica proprie in cadrul Ministerului Industriei Usoare, apartinand de Centrala Industriei Confectiilor Bacau.
A doua etapa investitionala, mai importanta, s-a finalizat in anul 1975 prin realizarea unui bloc de nefamilisti si a unei cantine.
Prin Hotararea Guvernului Romaniei numarul 1254 din 4 decembrie 1990 a luat fiinta Socetatea Comerciala CONFECTII VASLUI S.A., care a preluat integral patrimoniul fostei intreprinderi de confectii Vaslui.
In prezent societatea isi desfasoara activitatea in domeniul confectiilor textile, realizandu-se articole de imbracaminte exterioara, in structura sortimentata jachete si bluzoane.

Date de identificare legala a societatii

Denumire: Societatea comerciala CONFECTII S.A. VASLUI
Sediul: Romania, Municipiul Vaslui, B-dul Maresal Prezan Con- statin nr.11-13, judetul Vaslui
Telefon: 035/311840, 035/311842, 035/311841
Telefax: 035/316231
Coduri: Cod Fiscal 826992
Cod SICOMEX 25871
Cod SIRUES 079699
Numarul de inregistrare la CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE a judetului Vaslui: J37/10/1991
Societatea comerciala CONFECTII VASLUI s-a constituit in conformitate cu prevederile Legii nr.15/1990, privind reorganizarea unitatilor de stat in regii autonome si societati comerciale, prin H.G. nr.1254/41190
Statutul socitatii comerciale este intocmit in conformitate cu prevederile legii nr.31190.
Capitalul social initial a fost fixat la suma de 115.7 milioane lei impartit in 25139 actiuni nominative.

Obiect de activitate

Societatea comerciala CONFECTII VASLUI are inscris in statut urmatoarele obiective de activitate:
-producerea confectiilor;
-activitatea de cercetare-proiectare;
-activitatea de reparatie si punere in functiune a agregatelor si utilajelor;
-comercializarea bunurilor si serviciilor realizate;
-activitatea de import export;
-activitate de alimentatie publica si desfacere de produse alimentare din import sau intern prin cantina restaorant si magazine (puncte) de desfacere;
-productie de piese de schimb;
-lucrari de reparatii diverse;
-comercializarea de bunuri diverse din import sau intern prin magazine de desfacere.
-in cadrul obiectului de activiate de baza enuntat, producerea de confectii textile, firma activeaza pe segmentul de piata imbracaminte exterioara pentru barbati, relizand o strucura sortimentala compusa din jachete si bluzoane.

Structura organizatorica

Societatea comerciala CONFECTII VASLUI S.A. are o structura organizatorica de tip ierarhic -; functional compusa din compartimente functionale si de productie.
Compartimentele functionale sunt:
-programare si urmarirea productiei -; preturi;
-personal, invatamant, salarizare;
-control tehnic de calitate si laborator;
-administrartiv;
-control financiar intern si juridic;
-organizarea productiei si a muncii;
-financiar -; contabilitate;
-oficiul de calcul;
-mecanico-energetic;
-proiectare -; produse;
-proiectare tehnologica;
-aprovizionare;
-desfacere.
Compartimentele de productie sunt organizate conform cerintelor procesului tehnologic, sunt constituite din patru ateliere de productie si anume:
-atelier de productie nr.1 cu 3 linii de confectionat -; finisat si sala de croit;
-atelier de productie nr.2 cu 5 linii de confectionat -; finisat;
-atelier de productie ne. 4 cu 3 linii de confectionat -; finisat si sala de croit.
Atelierile de productie isi desfasoara activitatea in doua schimburi/zi a 8 ore fiecare.
Compartimentele functionale de la nivelul societatii comerciale si al atelierelor functioneaza intr-un singur schimb.
Organizarea generala a societatii comerciale este stabilita astfel incat sa permita fiecaruia dintre cadrele de conducere si executie sa cunoasca cu precizie definirea activitatilor sale si gradul responsabilitatii

Managerii firmei

Societatea comerciala CONFECTII VASLUI SA este organizata ca societate pe actiuni, actionarii fiind Fondul Proprietatii de Stat ( F.P.S.) si Fondul Private (F.P.P.):
Hotararile asociatiilor se iau in ADUNAREA GENERALA A ACTIONARILOR reprezentati prin:
F.P.S. -;Dl. STOICA GHEORGHE -; inginer -; Filiala Vaslui a F.P.S.
-Dl.IONITA EMIL -; economist -; Directia Administratiei Financiare Municipiului Barlad.
F.P.S. -; D-na PASCARU RODICA -; inginer -; F.P.S. II MOLDOVA Filiala F.P.P.. Vaslui.
Conducerea operativa a societatii comerciale este asigurata de :
Manager -;Dl. CIOCOIU BORIS -; inginer, cu o vechime totala in munca de 35 de ani, din care in functii de conducere 29 de ani;
Director tehnic -; D-na. ANTON GEORGESCU DOINA -; inginer, cu o vechime totala in munca de 26 de ani, din care in functii de conducere 11 ani;
Director comercial -; Dl. BACIU COSTICA - inginer, cu o vechime totala in munca de 12 ani, din care in functii de conducere 3 ani;
Director Economic -; D-na. SORANESCU EUGENIA -; economist, cu o vechime totala in munca de 20 de ani , din care in functii de conducere de 8 ani.
Managementul practicat este cel participativ (colectiv) si unipersonal. Caracteristica dominata pentru manager este conducerea tehnico-; organizatorica.
Activitatea de prelucrare a datelor este coordonata de directorul economic, fiind orientata spre aplicatii in domeniul financiar contabil, programare, (gestiune, salarizare, consumuri, procese tehnologice, etc.).
Ca realizari obtinute de echipa de conducere operativa se pot mentiona:
1. stoparea declinului economic in conditiile economico-sociale create dupa 1990;
2. adoptarea unei politici prudente in privinta creditelor ceea ce dovedeste preocupari pentru gestionarea costurilor si desfasurarea unei activitati profitabile;
3. adoptarea unei strategii corecte in privinta modului de organizare si gestionare a fortei de munca;

Sistemul informational

In cadrul S. C. “Confectii Vaslui” .S.A. compartimenul oficiul de calcul indeplineste atributiile ce-i revin in domeniul prelucrarii automate a datelor. Firma doreste extinderea informaticii in toate departamentele si se ocupa de perfectionarea continua a sistemului informatic existent.
Gasim in aceasta societate o serie intreaga de aplicatii informatice dezvoltate in cadrul oficiului de calcul dar si in compartimentele specializate in care au fost implementate microcalculatoare (financiar, desfacere aprivizionare, productie, creatie, etc.).
Prelucarea automata este asigurata prin intermediul calculatoarelor compatibile IBM din dotarea oficiului de calcul dar si din compartimentele specializate care utilizeaza calculatoare.
In ultimul timp se observa o extindere a dotarii cu tehnica de cacul in perspectiva conturarii unei retele interne de calculatoare precum si conectarea retelei intreprinderii la Oficiul Vamal Vaslui in conformitate cu programul de informatizare initiat de Guvernul Romaniei.
Componetele sistemului informatic sunt:
Hardware -; reprezentata de sisteme de calcul si retea de calculatoare compuse din:
Servere -; de tip Celeron;
Workstation (statii de lucru) -; in numar de 10, compuse din diferite tipuri de calculatoare
Imprimante A3 A4 atat matriciale cat si DeskJet, LaserJet;
Hub si cablu tip UTP;
Software -; cuprinde urmatoarele componente: sisteme de operare (MS-DOS, WINDOWS 98), toate licentiate; translatoare de limbaj (compilatoare, interpretoare); utilitare (Norton Comander); sisteme de gestiune a bazelor de date (FoxPro); programe de cacul tabelar (EXCEL); procesoare de text (WORD); programe de grafica ( AUTOCAD; CorelDraw; PowerPoint); soft realizat de unitate; internet-ul este prezent doar in departamentele de conducere

Politica de produs

S.C. “Confectii Vaslui” S.A. este profilata pe producerea de imbracaminte exterioara pentru barbati si copii. In continuare vom prezenta liniile de produse si evolutia productiei fizice in perioada 1999 -; 2005:

Indicatori Realizari
1999 2000 2001 2003 2004
Productia fixica: 1.157 858 845 880 775
1. Jachete stofa si bluzoana pentru barbati 729 641 698 663 564
2. Impermeabile si pardesie 77 51 55 24 33
3. Pantaloni pentru barbati 83 77 25 96 65
4. Costume babati 6 6 7 4 2
5.Veste - - 0 5 8
6. Combinezoane si costume pentru copii 39 - 0 2 8

Dupa cum se observa din aceasta expunere, linia jachetelor si a bluzoanelor pentru barbati reprezinta, la nivelul anului 2004 73% din totalul productiei fizice a anului respectiv. De altfel, pe piata interna a jachetelor si bluzoanalor firma detine o pozitie de lider.
Latimea liniei reprezentata de jachete din stofa si bluzoane este data de urmatoarele modele: “JORDAN”, “PATRICK”, “ISOTTA”, “EDDA”, “HUBERT”, “HERMAN”,”HENRY”. La nivelul liniei, fiecare model este produs intr-o varietate de culori si dimensiuni antropometrice. Modelele difera din punct de vedere a materialelor fo¬o¬ite, design-ului

Calitatea produselor

In cadrul productiei in sistem LOHN se prevede prin contract ca executarea confectiilor textile sa se faca in concordanta cu monstrele si documentatia tehnica (tipare, tabele de dimensiuni, asortari de culori) puse la dipozitia firmei de catre partener, toate acestea stabilind calitatea produsului finit. Nu putine sunt situatiile in care pentru acelasi reper a unui produs monstra clientului difera de la o marime la alta; in astfel de situatii, firma nu este impurtenicita sa decida o adaptare proprie. Ea trebuie sa contacteze clientul pentru a primi instructiuni, astfel risca sa introduca un defect de calitate.

Ambalarea, etichetarea si marcarea produslor

Aceste operatii se executaa conform monstrelor si instructiunilor scrise puse la dispozitia firmei de catre clientul extern. Daca pe piata interna firma isi comercializeaza produsele sub numele de marca proprie, pe piata externa produsele realizate de firma sunt distrbuite sub numele de marca partenerilor

Ciclul de viata al liniilor de productie

Linia jachetelor din stofa si a bluzoanelor si linia hanoracelor pentru barbati se afla in faza de crestere a ciclului de viata. Aceste doua grupe de produse sunt cele mai profitabile pentru unitatea strategica de afaceri analizata. Celelalte linii se afla, in marea lor majoritate, in stadiul de maturitate iar unele sunt in declin. In special pentru acestea din urma, se impune inlocuirea lor cu noi linii de produse. Insa, practic, la nivelul firmei activitatea de cercetare a ideilor de produse noi se reduce la consultarea si adaptarea acelor documentatii pe care firma la primeste de la partenerii straini.

Surse si modul de concepere, testare si introducere de produse noi

O prima sursa de idei de produse noi, insa nu si cea mai profitabila o constituie, studierea permanenta a materialelor documentare privind tendintele modei atat ca linie cat si naura materialelor din care sunt confectionate articolele. Spunem ca nu este cea mai rodnica sursa de idei privind noile produse deoarece, potrivit unor afirmatii ale personalului din compartimentul creatie, modele, prototipuri, noutatile privind liniile modei ajung mai rapid prin intermediul clientilor comparativ cu publicatiile romanesti de specialitate care ofera noutati perimate “moral”, “stilistic” din arealul europena pentru barbati. Pe baza unor astfel de informatii coroborate cu creativitatea, talentul specialistilor din acest compartiment, se creaza schite de noi modele, tinandu-se cont deopotriva si de materialele auxiliare solicitate mai mult: nasturi, butoni, catarame, ata, emblem.

Apoi se definitiveaza modelul, se confrunta cu schita, se prezinta unei comisii care il analizeaza calitativ si ca mod de prezentare. Se fac propuneri, daca este cazul, pentru imbunatatirea aspectului final.
Urmeaza una din etapele cele mai delicate pe care unii producatori o reduc la increderea lor ca produsele pe care ei le fabrica se potrivesc gustului clientilor. La nivelul acestei firme o astfel de etapa este si ea parecum minimizata intrucat concluziile ei induc un risc ridicat deoarece se testeaza gustul cumparatorilor prin prezentarea uni numar redus de produse in magazinul unitatii. Riscul este ridicat, credem noi, deoarece noul produs nu este supus examinarii de catre persoane care sa se constituie intr-un esantion reprezentativ. Recomandarea pe care o facem aici este ca cei din conducerea strategica a firmei sa aloce acestei etape un buget care sa permita desprinderea unor concluzii cu adevarat utile.
Dupa testare in magazinul unitatii, se executa colectia de modele pentru diferite targuri, expozitii, contractari. Se reproduc si se introduc in fabricatia de serie pe marimi si talii deifeite. Modele contractate de diferiteunitatii comerciale, in baza marimii comenzilor, se lanseaza in productie. Apoi se intocmeste documentatia tehnica pentru modelele ce urmeaza a se introduce in fabricatie in functie de termenele de livrare. Ca amanunt, documentatia tehnica cuprinde schita modelului, fisa tehnica, procesul tehnologic, caiete de sarcini, consumuri specifice. Se multiplica acesta documentatie si se distribuie compartimentelor interesate:
• Planificare, pregatire si urmarire a productiei;
• Aprovizionare;
• Contabilitate -; preturi;
• Sef de sectie.
Se analizeaza eventualele neconcordante in aplicarea tehnologiei de fabricatie si se fac propuneri conducerii intreprinderii.

Piata organizationala

Produsul de referinta il constituie confectiile de imbracaminte exterioara pentru barbati.

Aunl 2004 Modul de comercializare
Destinat productiei LOHN Negociere contracte vanzare-cumparare
Intern I1=0 I2=cateva zeci
Extern E1=10 E2=6
Tabel nr 1. Segamentarea pietei organizationale

Piata organizationala a firmei analizata poarta o amprenta europeana, clientii/partenerii sai fiind raspandinti pe tot parcursul Europei. Pentru a contura o astfel de piata organizationala vom utiliza doua criterii de segmentare: Destinatia produselor si modul de comercializare a productiei realizate.
Primul criteriu are doua variabile: intern si extern. Variabila “la extern” poate fi mai degraba defalcata pe toate statele europene.
Al doilea criteriu se extinde si el sub forma a doua variabile: comercializarea in sistem LOHN Si respectiv negociere contracte vanzare-cumparare.
Actualmente (la nivelul anului 2001), segmentul I1este parasit de USA analizata. El a fost exploatat profitabil de catre firma in perioada 1989-1995, cand acest segment era reprezentat de bazele de aprovizionare ale Ministerului de Interne si Ministerului Apararii Nationale.
Segmentul I1 este cel caruia i se acorda in prezent cea mai mare atentie pe piata interna de catre USA in cauza. El este constituit , in principal, din societatile comarciale cu capital de stat si privat, active in domeniul comercializarii confectiilor textile.
Segmentul E1 detine proportii ridicate in totalul pietei de desfacere a firmei. Este constituit din parteneri ale diverselor tari ale Comunitatii Europene, si anume: Italia, Franta, Olanda,Suedia, Germania. Si inainte de 1989, in conditiile economiei centralizate, acest segment asigura firmei importante fluxuri financiare.
Segmentul E2 este si el important pentru firma dar dificil de abordat si mai ales de extins.
Intre segmentele E1 si E2 putem spune ca exista o legatura de interconditionare. O astfel de legatura se produce in cadrul unui mecanism in care corectitudinea, respectarea contractelor joaca un rol hotarator. De exmplu, prestarea unei lucrari de calitate pentru partenerii din E1 are ca efect atragerea de noi clienti, ca urmare a recomandarilor pe care acestia din urma le primesc.
Desigur, segmentarea pietei organizationale a USA, realizata anterior pe baza celor doua criterii, nu este una consacrata, rigida. Ea poate fi realizata utilizand si alte criterii de segmentare care sa redea mult mai bine configuratia si caracteristicele partenerilor de afaceri ce formeaza piata organizationala a USA analizate.
Piata mondiala a confectiilor textile se caracterizeaza in momentul de fata prin:
-competivitate-determinata de faptul ca oferta este din ce in ce mai apropiata de limita saturatiei cererii de comsum;
-pozitia din ce in ce mai apropiata a tarilor in curs de dezvoltare, detinatoare de materii prime, cu costuri reduse ale fortei de munca;
-accentuarea cocurentei si modificarea stategii de comercializare prin transfearea productiei de serie mare in tari unde costurile fortei de munca sunt mai reduse.
Societatea comerciala CONFECTII VASLUI are in prezent ca principali parteneri de afaceri firme straine active in domeniul confectiilor textile de pe pietele Italiei (Fit, Mazotto), Suediei (H&M), Olandei (Max Abram), Anglia (Leffman, Spencer), Frantei (Weil).
Pe piata interna, partenerii de afaceri sunt societati comerciale cu capital de stat sau privat active in domeniul comercializarii confectiilor textile.
Lipsa reclamatiilor privind calitatea si termenele de livrare demonstreaza modul cum este receptata prestatia efectuata de societate, respectiv punctul de vedere al cumparatorilor fata de produsele realizate.

Politica de pret

Preturile practicate de firma pe piata interna sunt in functie de natura si costul materiei prime si gradul de complexitate al produselor iar in ultimii ani a avut o tendinta dominanta de crestere.
Pentru produsele realiztae in sistem LOHN preturile sunt stabilite prin contracte negociate intre firma si partener. Practic, nu este vorba de o negociere in adevaratul sens al cuvantului, caci partenerul, de cele mai multe ori, stabileste pretul de achizitionare al produselor, firma trebuind sa se incadreza in acest nivel de pret. De exemplu la nivelul anului 2004, preturile in valuta ale jachetelor realizate in sistem LOHN se situau la urmatoarele cote:
• intre 30 si 45 $ in functie de model si partener;
La nivelul unitatii de afaceri, echipa manageriala nu a stabilit obiective concrete privind pretul. Oricum, pentru produsele destinate pietei interne, preturile se stabilesc in asa fel incat sa asigure un nivel satisfacator al profitului. Liniile de produs ale societatii se compenseaza intre ele din punct de vedere al pretului. De exemplu, bluzoanele si jachetele se vand pe piata interna la preturi mai mari, compensand in acest fel, nivelulmai redus de pret al articolelor pentru copii care se vand la preturi apropiate de pragul lor de rentabilitate.
Se observa ca, prin aceasta politica, firma nu urmareste maximizarea profitului, ci realizarea uni nivel satisfacator al beneficiului care sa-I asigure bina functionare si supravietuirea in cadrul ramurii unde concurenta este deosebit de puternica.
Factorii exogeni, precum cerrearea de pe piata interna (care fluctueaza) nu sunt avuti in vedere atunci cand se iau deciziile privind preturile. La nivelul firmei in deciziile privind stabilirea preturilor se tine cont doar de costul de productie. Pretul se stabileste prin insumarea costului rezultat cu un adaos comercial care difera de la o linie de produse la altaiar in cadrul liniei de la un model la altul.
Pentru produsele realizate in sistem LOHN pretul se stabileste prin negocieri, de comun acord cu partenerul extern, fara a fi insa mai mic decat un nivel de pret propus de firma.

Politica de promovare

Promovarea pe piata interna
In ceea ce priveste piata interna a confectiilor textile, aceasta a suferit cateva modificari majore care au creat greutati tuturor producatorilor cu acelasi profil de fabricatie ca al USA analizate. Astfel:
- deteriorarea continua a puterii de cumparare a populatiei a condus la scaderea comenzilor din partea detailistilor;
- dezorganizarea comertului de stat a condus la o intrerupere a lantului producator-angrosist-detailist si la o necunoastere din partea noilor comercianti, de multe ori lipsiti de experienta, a posibilitatilor producatorilor si a cerintelor pietei;
- schimbarea preferintelor si a obiceiurilor consumatorilor, un exemplu fiind cel al S.C. “Confectii Vaslui” S.A. care era unul dintre cei mai mari producatori de uniforme scolare din Romania.
In conditiile nou aparute, efortul promotional al USA pe piata interna este axat pe urmatoarele directii:
Participarea constanta la toate manifestarile cu caracter de contractari, organizate de cele doua ministere de resort:
Ministerul Comertului - Departamentul Comertului Interior.
Ministerul Industriei - Departamentul Industriei Usoare si Pielariei
La acest gen de activitati se intalnesc atat producatorii cat si comerciantii angro, prin participarea sa firma reusind sa stabileasca niveluri previzionate ale productiei, sa incheue contracte de livrare, sa se informeze asupra ofertei concurentei.
Imbunatatirea modului de prezentare a produselor. Confectiile nu mai sunt ambalate tip cutii carton ci sunt puse la dispozitia clientilor in pungi de polietilena si umerase; de asemenea, s-au realizat noi etichete comerciale de carton lucios si cu o grafica atragatoare in locul celor din hartie obisnuita. In locul etichetelor tesute din panza cu text imprimat alb-negru, s-au introdus etichete textile brodate, multicolore cu marca comerciala a USA.
Firma intentioneaza ca pungile de ambalaj din polietilena sa fie imprimate multicolor cu marca comerciala.
Reclama in media locala si regionala. Astfel, in presa scrisa locala apar la anumite intervale anunturi cu ultimele noutati de sezon iar la postul local de televiziune (TV Vaslui) se prezinta spoturi publicitare care cuprind imagini atat ale produselor cat si ale ativitatii productive (o reclama institutionala).
Reclama prin distribuirea de brosuri, calendare si agende in randul clientilor organizationali, a unor reprezentanti ai institutiilor publice cu care USA vine in contact.
Cei din conducerea strategica a USA intentioneaza sa extinda efortul promotional si in sfera afisajului stradal, analizand posibilitatea amplasarii de panouri publicitare pe principalele sosele la intrarea in municipiul Vaslui, pe directiile: Bacau, Iasi si Barlad.
De curand, Usa a inceput sa exploateze si sectorul publicatiilor de specialitate, facandu-si reclama in revista de specialitate “Dialog Textil”, editata de firma de consultanta “STEIN MARTIN”.
.
Promovarea pe piata externa

Pana in anul 1990 de promovarea produselor Intreprinderii de Confectii Vaslui se ocupau intreprinderi de stat de comert exterior specializate: CONFEX INTERNATIONAL, ROMANO-EXPORT s.a. Intreprinderea de Confectii Vaslui avea doar rolul de producator si executant al comenzilor de export plasate de intreprinderile de comert exterior.
Odata cu aparitia cadrului legislativ care acorda autonomie si apoi independenta intreprinderilor de stat (legea 15, legea 31) la S.C. CONFECTII VASLUI S.A. au aparut primii germeni ai unei activitati comerciale de export/import. Acest lucru a fost posibil datorita relatiilor de colaborare tehnica si de productie pe care societatea le avea cu firme externe ca: FACIBA SPA-Italia, WEILL BESANCON din Franta s.a. care doreau mentinerea si dezvoltarea relatiilor existente.
Incheierea de contracte externe cu aceste firme a constituit debutul activitatii de export. In continuare se impunea intensificarea promovarii pe pietele externe. Au fost urmate mai multe cai de actiune dintre care mentionam:
• apelul in scopul promovarii, la ambasadele Romaniei din strainatate care ofera informatii privind profilui de fabricatie al societatii, date generale privind experienta acesteia si referintele: denumire, adresa postala, telex, fax. In acest fel s-a intrat in contact cu firme potentiale ca: TRANQUIL LTD., FENECON, HIJ MANNEN-MODE B.V.-Olanda, INTERMARCHE-Franta, STATUS TRADE LTD.-Anglia, BEVA SRL-Belgia.
• inlesnirea contactelor cu firme straine prin intermediul comisionarilor romani. Ei contacteaza clienti potentiali si ii insotesc la sediul societatii unde se vor desfasura tratetivele. In acest fel s-a reusit stabilirea de relatii comerciale cu firmele germane: BIG PACK Gmbh, ERIMA, VENICCI prin intermediul firmei comisionare SAROM SRL sau a firmelor italiene BRUMMEL SPA si PRECA SPA prin intermediul WEAR COMPANY SRL.
• informarea directa dintre clientii existenti si clientii potentiali. Este o cale indirecta de promovare care, la prima vedere, pare a fi paradoxala. Exista parteneri de afaceri care, solicitati de alte firme cu acelasi profol din tara lor sa dea informatii cu privire la firmele romanesti cu care lucreaza, dand referinte favorabile si ii insotesc pe noii parteneri la sediul societatii. Aceasta se intampla insa numai in cazul in care colaborarea existenta este satisfacatoare pentru clientul traditional. Este cazul firmei WEILL BESANCON, care multumita de colaborare a informat firma fanceza LES CREATIONS LTN despre posibilitatea unei conlucrari cu societatea. Drept rezultat S.C. Confecti Vaslui S.A. a incheiat un prim contract cu acest nou client pentru anul 1999 si exista premisele unei colaborari pe termen lung. Acest lucru se realizeaza si in cadrul partenerilor italieni. Astfel, partenerul traditional al societatii FACIBA SPA a avut o influenta favorabila in atragera urmatoarelor firme: ACON SPA, STAF SNC, LA FACONQABLE SPA, STATION WAGON SPA, MARZOTTO SPA cu care se deruleaza un volum apreciabil de export. S-a ajuns chiar in situatia cand un partener astfel contactat a recomandat la randul sau unei alte firme sa contacteze S.C. Confectii Vaslui S.A. Este cazul firmei MARZOTTO SPA care a facut recomandari firmei STECOLFLEX SRL, aceasta din urma solicitand incheierea unui prim contract care s-a finalizat in cursul anului 2000. Acest model de contactare se dovedeste a fi foarte eficient deoarece se face practic fara costuri.

Penetrarea indirecta a unor piete externe. O parte din actualii parteneri de afaceri ai S.C. Confectii Vaslui S.A. desfac produsele realizate atat in tara lor de origine cat si in alte tari.
Este interesant de mentionat firma H&M HENNES&MAURITZ AB-Suedia care poseda lanturi de mari magazine atat in suedia cat si in opt din cele mai importante tari ale Europei: Germania, Anglia, Olanda, Belgia, Norvegia, Austria, Elvetia, Danemarca. In acest fel marfuri realizate de societate ajung sa fie vandute intr-un areal extern extins.
Un caz la fel de interesant il constituie penetrarea unei piete de desfacere gigant: piata S.U.A. Acest lucru s-a realizat prin intermediul unei firme britanice LEFMAN&SPECER LTD., care reprezinta interesele companiei americane THE BAP INC. Incepand cu anul 1997 s-au efectuat exporturi importante catre acest client
Societatea activeaza in domeniul productiei si comercializarii de confectii textile, cu un volum al activitatii in 2002 de circa 6 mil EUR. Actiunile sunt cotate la categoria de baza a pietei Rasdaq, avand la acest moment o capitalizare bursiera de aproximativ 4 mil EUR.
Productia este orientata exclusiv catre export, principalele piete de desfacere fiind Anglia (25%), Suedia (25%), Germania (20%), Italia (15%), Franta (10%). Dat fiind sistemul lohn in care opereaza societatea, aceasta se confrunta cu riscul mutarii capitalului strain catre tari din spatiul ex-sovietic sau din Asia, ca de altfel toate celelalte din domeniu. De asemenea, sectorul este afectat de importuri din Asia la pret de dumping.
Nici unul din clientii COVB nu detine o pondere mai mare de 10% in cifra de afaceri. Dintre societatile care activeaza in acelasi domeniu, enumeram Braiconf Braila (cifra de afaceri de peste 11 mil EUR in 2002), si companii locale precum Tenconf, Vastex (VASX), Moldotex, Varotex (VAOX).

Actionariatul societatii este dispersat, fiind compus in special din persoane fizice, nici unul dintre actionari nedetinand mai mult de 10% din titlurile emise de societate. Doua persoane sunt raportate cu detineri de 5.25% (Ionescu Adrian) si respectiv 3.024% (Basescu M. Constantin).

In anul 2002, Confectii Vaslui a realizat o cifra de afaceri de 208 mld lei si un profit net de 50.88 mld lei. Situatiile financiare au fost retratate in conformitate cu prevederile IAS, rezultand si un profit reportat de 3.63 mld lei. Volumul investitiilor efectuate pe parcursul anului trecut au fost de 8.15 mld lei, echivaland cu 4.8% din activul bilantier de la sfarsitul anului. In primul semestru al acestui an, profitul net inregistrat a fost de 14.9 mld lei, in crestere anuala cu 22.11%, cifra de afaceri fiind de 79.6 mld lei, in crestere cu 11.69%.

Ratele de crestere si de eficienta ale societatii in ultimii ani:

S-a observat de-a lungul ultimilor ani ca societatea realizeaza in primul semestru aproximativ un sfert din profitul annual, asadar este posibil ca ratele exprimate anualizat in tabelul anterior sa fie subestimate.

Gradul de indatorare al societatii a fost mentinut in limite acceptabile, ponderea datoriilor in pasivul bilantier fiind in general sub 25%. La sfarsitul primului semestru al acestui an, societatea inregistra doar datorii curente (18.5 mld lei), acoperite in proportie 240% de numerar si echivalente.

Titlurile COVB au inregistrat un randament foarte bun pe parcursul acestui an, cresterea fiind de peste 100%, iar in continuare prezentam cativa indicatori comparativi fata de Braiconf (BRCR).

Nivelurile de pret folosite pentru calculul indicatorilor de piata au fost cele medii din data de 8 decembrie 2003. Valoarea contabila considerata a fost cea consemnata la sfarsitul primului semestru al acestui an. Pentru calculul PER estimat s-a presupus realizarea prevederilor bugetare de catre Braiconf; pentru Confectii Vaslui s-a facut ipoteza ca va realiza la finele anului un profit net de circa 4 ori mai mare decat cel semestrial, dupa modelul ultimilor ani. Pentru calculul randamentului unui dividend estimat s-a considerat o rata de distribuire de 53% pentru COVB si 33% pentru BRCR.

In contextul dividendelor asteptate, COVB ar reprezenta o oportunitate mai buna de plasament pe termen scurt comparativ cu BRCR.

Titlurile societatii confectii vaslui continua sa fie printre cele mai lichide de pe piata Rasdaq,de asemenea pe fondul unor la semestru cifra de afaceri a crescut cu11,7%,fiind de 79,6mld lei,in timp ce profitul net a fost de 14,9 mld(+22,13%).Societatea opereaza in sistem lohn,realizand produse de confectii atat pentru piata interna cat si pentru export.Pe de alta parte deruleaza programe de investitii incapacitatile tehnologice,acestea fiind de aproximativ 4,75 miliarde lei in prima jumatate a anului ,suma echivaland cu 3,34% din activ.

Sistemul vamal
Structura institutionala a sistemului vamal

Sistemul institutional al autoritatii vamale

Structura organizatorica a autoritatii vamale
Activitatea autoritatii vamale se exercita prin: a)Directia Generala a Vamilor; b)directiile regionale vamale; c) birourile vamale;
In cadrul birourilor vamale se pot infiinta puncte vamale.
Structura Directiei Generale a Vamilor se aproba de catre Ministerul Finantelor, iar cea a directiilor regionale, birourilor si punctelor vamale, de catre Directia Generala a Vamilor.
Autoritatea vamala va avea o sigla ale carei caracteristici se stabilesc de catre Directia Generala a Vamilor.
Directia Generala a Vamilor are personalitate juridica. Organizarea si functionarea acesteia se fac prin hotarare a Guvernului.
Salarizarea personalului din cadrul Directiei Generale a Vamilor se stabileste la nivelul prevazut pentru Ministerul Finantelor.
Functiile specifice utilizate in Directia Generala a Vamilor, in directiile regionale, in birourile si in punctele vamale se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
Directiile regionale, birourile si punctele vamale sunt subordonate Directiei Generale a Vamilor.
Birourile vamale de frontiera se infiinteaza prin hotarare a Guvernului.
Directiile regionale si birourile vamale de interior se infiinteaza prin decizia Directiei Generale a Vamilor.
Autoritatile vamale isi desfasoara activitatea in sedii proprii sau, atunci cand acest lucru nu este posibil, in spatii puse la dispozitie fara plata de catre detinatorii legali, care, potrivit legii, sunt autorizati sa functioneze in punctele de control pentru trecerea frontierei.

Atributiile autoritatii vamale

Autoritatea vamala exercita, in cadrul politicii vamale a statului, atributiile conferite prin reglementari vamale, pentru realizarea vamuirii bunurilor introduse sau scoase din tara.
Operatiunea de vamuire se efectueaza la birourile si punctele vamale de catre personalul operativ al autoritatii vamale, sub indrumarea si controlul directiilor regionale vamale si all Directiei Generale a Vamilor.
In cazurile si conditiile prevazute de regulamentul vamal, operatiunea de vamuire se mai poate efectua
Autoritatea vamala are dreptul sa efectueze controlul vamal al mijloacelor de transport si al marfurilor, precum si all bunurilor si valorilor apartinand persoanelor fizice, prezentate la introducerea sau scoaterea lor din tara.
In cazul in care se refuza prezentarea, autoritatea vamala are dreptul sa efectueze controlul vamal, din proprie initiativa, fara acordul titularului.
Controlul vamal corporal al persoanelor se poate efectua, in cazuri exceptionale, atunci cand exista informatii sau prezumptii ca se incearca incalcarea reglementarilor vamale. Cazurile, conditiile si procedurile se stabilesc prin regulamentul vamal.
Autoritatea vamala, atunci cand are informatii cu privire la persoanele care, la trecerea frontierei de stat, ar transporta substante stupefiante ascunse in corpul lor, poate, pe baza consimtamantului acestora, sa le supuna unui examen de investigare medicala.
In caz de refuz, agentul vamal va solicita parchetului in a carei raza de competenta se afla biroul vamal autorizarea pentru examinarea medicala si retinerea persoanei. Rezultatele examinarii medicale se prezinta parchetului in scopul aplicarii procedurilor penale.
Autoritatea vamala are dreptul de a opri mijloacele de transport, folosind semnale formale specifice. Cand conducatorii mijloacelor de transport refuza sa opreasca, pot fi utilizate, pentru imobilizare, si alte modalitati prevazute de lege.
Agentul vamal are dreptul ca, in vederea efectuarii controlului vamal in conditiile legii, sa urce la bordul oricaror nave, inclusiv al celor militare, aflate in porturile maritime sau fluviale, precum si in rada acestora.
Comandantul sau, in absenta sa, secundul navei comerciale sau militare, este obligat sa primeasca autoritatile vamale, sa le insoteasca in timpul controlului si sa le creeze posibilitatea de a verifica orice loc de pe nava susceptibil de a ascunde bunuri sau valori supuse vamuirii.
Prevederile alin. (1) si (2) se aplica si aeronavelor comerciale sau militare aflate in aeroporturi, la sosirea sau plecarea din tara.
Autoritatea vamala poate controla bunurile supuse vamuirii, in orice loc s-ar afla pe teritoriul tarii.
In acest scop, autoritatea vamala poate: a) verifica, in conditiile legii, cladiri, depozite, terenuri si orice alte obiective; b) preleva, in conditiile legii, probe pe care le analizeaza in laboratoarele proprii sau agreate, in vederea identificarii si expertizarii marfurilor; c) efectua investigatii, supravegheri si verificari in cazurile in care sunt semnalate situatii de incalcare a reglementarilor vamale; d) exercita controlul ulterior la sediul agentilor economici asupra operatiunilor de comert exterior, in scopul verificarii respectarii reglementarilor vamale; e) identifica, pe baza de documente, persoanele care se afla in raza de activitate a biroului vamal.
Pentru efectuarea controlului vamal, atunci cand este cazul, institutiile si agentii economici au obligatia sa puna la dispozitia autoritatii vamale, fara plata, datele si informatiile pe care le detin referitoare la bunurile supuse vamuirii. Aceste date si informatii vor fi transmise, in scris sau inregistrate pe alt suport material compatibil, in termenul solicitat.
Organele postale sunt obligate sa prezinte, pentru vamuire, autoritatii vamale aflate in incinta oficiului postal, coletele si trimiterile postale internationale, cu respectarea normelor postale.
In exercitarea atributiilor de control, autoritatea vamala nu poate sa aduca atingere secretului corespondentei si trimiterilor postale.
Autoritatea vamala isi exercita atributiile pe intreg teritoriul Romaniei, in conditiile stabilite prin prezentul cod.
Organele de politie, de graniceri si de control ale Ministerului Finantelor, atunci cand constata incalcari ale reglementarilor vamale, sunt obligate sa anunte de indata autoritatea vamala cea mai apropiata si sa depuna, la cererea acesteia, bunurile care au facut obiectul acelei incalcari.
In scopul prevenirii incalcarii reglementarilor vamale, se instituie o zona speciala de supraveghere vamala, cuprinsa intre limita exterioara a marii teritoriale si frontiera de stat, precum si o fasie de 20 de km in interiorul frontierei de stat.
In zona speciala de supraveghere vamala, autoritatea vamala, pe langa controlul vamal obisnuit, efectueaza si alte actiuni specifice, prin infiintarea de posturi de supraveghere vamala, permanente sau temporare, fixe ori mobile. Totodata, realizeaza controale inopinate, urmareste si identifica persoanele suspectate de incalcarea reglementarilor vamale.
Organele de graniceri si de politie sunt obligate sa actioneze, la cererea si sub indicatiile de specialitate ale autoritatii vamale, pentru supravegherea efectuata in zona vamala speciala.

Drepturile si obligatiile autoritatii vamale

Directia Generala a Vamilor si directiile regionale vamale exercita coordonarea, indrumarea si controlul efectuarii operatiunii de vamuire, realizate de catre birourile si punctele vamale, asigurand aplicarea uniforma a reglementarilor vamale.
Birourile si punctele vamale sunt unitati operative care efectueaza operatiunile de vamuire a bunurilor si supravegherea vamala in cazurile si in conditiile prevazute de reglementarile vamale.
Autoritatea vamala comunica, la cererea ministerelor si altor institutii centrale, precum si a Bancii Nationale a Romaniei, date privind operatiunile vamale necesare activitatii acestora.

Personalul vamal

Personalul vamal cuprinde salariati incadrati in sistemul institutional al autoritatii vamale.
Functiile specifice ale personalului vamal sunt stabilite prin hotarare a Guvernului.
Conditiile de incadrare, de promovare, de desfacere a contractului individual de munca, precum si alte norme specifice in executarea contractului individual de munca se stabilesc in statutul personalului vamal.
Personalul vamal poarta, in timpul serviciului, uniforma, insemne, ecusoane distincte si, dupa caz, echipament de protectie, care se atribuie gratuit. Modelul si durata de intrebuintare a acestora se vor stabili prin statutul personalului vamal. Agentii vamali isi exercita atributiile in cadrul operatiunilor de vamuire si supraveghere vamala numai pe baza legitimatiilor de serviciu, in care sunt inscrise competentele conferite prin normele legale.
Organele de politie sunt obligate sa acorde, la cerere, sprijin autoritatilor vamale in exercitarea atributiilor care le revin.
Agentii vamali, in exercitarea atributiilor de serviciu, beneficiaza de ocrotirea speciala prevazuta de lege pentru ofiterii de politie.

Personalul vamal care are dreptul de a purta si face uz de arma va fi stabilit de directorul general al Directiei Generale a Vamilor, cu aprobarea ministrului finantelor.
Personalul vamal, indiferent de functia detinuta, este obligat sa pastreze confidentialitatea datelor si a operatiunilor efectuate.
Personalul vamal este obligat sa fie loial institutiei, sa aiba o atitudine corecta si integra, actionand cu competenta si fermitate pentru prevenirea, combaterea si sanctionarea incalcarilor aduse reglementarilor vamale.
La angajarea in serviciu, personalul vamal depune urmatorul juramant: "Jur sa respect Constitutia si legile tarii, sa indeplinesc cu devotament atributiile de serviciu si sa aplic ferm si impartial reglementarile vamale".
Directia Generala a Vamilor va organiza cursuri de initiere in vederea angajarii personalului vamal, precum si cursuri de specializare si perfectionare pentru personalul vamal incadrat.

Regimurile vamale suspensive

Dispozitii comune

Regimurile vamale suspensive sunt operatiuni cu titlu temporar, care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale.
Regimul vamal suspensiv se solicita in scris de titularul operatiunii comerciale. Autoritatea vamala aproba cererea numai in cazul in care poate asigura supravegherea si controlul regimului vamal suspensiv. Cheltuielile suplimentare ocazionate de acordarea regimului vamal suspensiv vor fi suportate de titularul operatiunii.
Prin aprobarea emisa se fixeaza termenul pentru incheierea regimului vamal suspensiv.
Prelungirea termenului pentru incheierea regimului vamal suspensiv se face la cererea expresa si justificata a titularului operatiunii, cu aprobarea autoritatii vamale.
Titularul aprobarii este obligat sa informeze de indata autoritatea vamala asupra oricaror modificari care influenteaza derularea operatiunii sub regimul vamal aprobat.
Autoritatea vamala cere constituirea unei garantii care sa asigure incasarea drepturilor de import ce ar putea fi datorate.
Regimul vamal suspensiv aprobat se incheie atunci cand marfurile primesc un alt regim vamal.
Autoritatea vamala poate dispune, din oficiu, incheierea regimului vamal suspensiv atunci cand titularul nu finalizeaza operatiunile acestui regim in termenul aprobat.
Titularul regimului vamal suspensiv poate cesiona, cu acceptul proprietarului marfurilor si cu acordul autoritatii vamale, drepturile si obligatiile aferente regimului vamal respectiv.

Tranzitul vamal

Tranzitul vamal consta in transportul marfurilor straine de la un birou vamal la alt birou vamal, fara ca acestea sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala.
Marfurile vamuite la un birou vamal de interior, in vederea exportului, sunt in tranzit pana la biroul vamal de frontiera.
Regimul de tranzit vamal se incheie atunci cand marfurile si documentele corespunzatoare sunt prezentate la biroul vamal de destinatie.
In cazul in care acesta este un birou vamal de interior, la cererea declarantului vamal, marfurile primesc o alta destinatie vamala.
Titularul regimului de tranzit este obligat sa prezinte biroului vamal de destinatie marfurile in stare intacta, cu masurile de marcare si sigilare aplicate potrivit art. 58, in termenul stabilit de autoritatea vamala.
In cazul in care exista documentele intocmite potrivit conventiilor si intelegerilor internationale la care Romania este parte, autoritatea vamala le accepta fara sa mai emita documente interne.

Antrepozitul vamal

Prin antrepozit vamal se intelege locul aprobat de autoritatea vamala, aflat sub controlul acesteia, in care marfurile pot fi depozitate. In aprobarea data de autoritatea vamala se stabileste si termenul in cadrul caruia titularul de antrepozit este obligat sa solicite acordarea unui nou regim vamal
In antrepozitul v¼mal se permite intrarea marfurilor straine, inainte ca ele sa fie supuse obligatiei de plata a datoriei vamale sau unor masuri de p¼litica comerciala, precum si a marfurilor romane vamuite, care sunt depozitate pana la expedierea lor in strainatate.
Antrepozitul vamal poate fi public sau privat.
Antrepozitul public este destinat depozitarii de marfuri de catre orice persoana.
Antrepozitarul este titularul declaratiei vamale prin care marfurile sunt plasate in regimul de antrepozit vamal.
Antrepozitul privat este destinat depozitarii marfurilor de catre cel caruia ii apartine depozitul.
Antrepozitele vamale pot fi infiintate numai de persoane juridice romane, pe baza aprobarii date de autoritatea vamala.
Autoritatea vamala stabileste, prin aprobare, si conditiile de organizare si functionare a antrepozitului vamal autorizat
Detinatorul antrepozitului vamal este administratorul si gestionarul marfurilor depozitate in acesta si are, fata de autoritatea vamala, urmatoarele obligatii: a) sa indeplineasca conditiile de organizare si de functionare a antrepozitului vamal, stabilite in aprobare; b) sa asigure supravegherea marfurilor, astfel incat sa nu fie posibila sustragerea acestora de sub controlul vamal; c) sa respecte normele privind conservarea marfurilor depozitate.
Autoritatea vamala poate cere detinatorului de antrepozit sa constituie o garantie care sa asigure plata drepturilor de import pentru marfurile nevamuite, aflate in antrepozit.
Detinatorii de antrepozite si antrepozitarii sunt obligati sa tina o evidenta operativa, in forma stabilita de autoritatea vamala, a marfurilor aflate in antrepozit.
Inscrierea in evidenta operativa se face imediat ce marfurile au fost introduse in depozit.
In antrepozitele vamale pot fi depozitate si marfuri care sunt supuse operatiunilor specifice regimului de perfectionare activa sau de transformare sub control vamal. Aceste marfuri fac obiectul regimurilor vamale corespunzatoare si nu al regimului de antrepozit vamal.
In perioada de antrepozit vamal nu pot fi efectuate alte operatiuni decat cele de ambalare, marcare sau testare in vederea pregatirii pentru vanzare, care, in prealabil, au fost aprobate de autoritatea vamala.
In vederea efectuarii operatiunilor mentionate la alin. (1), marfurile pot fi scoase temporar din antrepozitul vamal.
Autoritatea vamala poate permite ca marfurile aflate intr-un antrepozit vamal sa fie transferate in alt antrepozit vamal.
Pentru marfurile scose din antrepozitul vamal si vamuite la import, cheltuielile de antrepozitare, inclusiv cele de conservare, nu se adauga la valoarea in vama.

Perfectionarea activa

Regimul de perfectionare activa consta in supunerea, pe teritoriul Romaniei, la una sau mai multe operatiuni de transformare sau prelucrare a: a) marfurilor straine destinate a fi reexportate in afara teritoriului vamal al Romaniei, sub forma de produse compensatoare, fara a face obiectul incasarii drepturilor de import sau al masurilor de politica comerciala; b) marfurilor importate, introduse in circuitul economic, daca ele sunt exportate in afara teritoriului Romaniei sub forma de produse compensatoare.
Regimul de perfectionare activa prevazut la alin. (1) lit. b) se efectueaza cu incasarea drepturilor de import si restituirea acestora la efectuarea exportului.
In regimul de perfectionare activa se pot face urmatoarele operatiuni: a) prelucrarea marfurilor, inclusiv montajul, asamblarea si adaptarea lor la alte marfuri; b) transformarea marfurilor; c) repararea marfurilor, inclusiv remontarea in forma initiala; d) utilizarea unor marfuri, care desi nu se regasesc in produsele compensatoare, permit sau faciliteaza obtinerea acestor produse, chiar daca ele dispar total sau partial in timpul folosirii lor.
Produsele compensatoare sunt rezultatul obtinut in urma procesului de perfectionare.
Marfurile echivalente sunt marfurile romane utilizate in locul marfurilor de import pentru fabricarea produselor compensatoare.
Rata de randament reprezinta cantitatea sau procentajul de produse compensatoare obtinute in urma procesului de perfectionare activa a unor cantitati determinate de marfuri importate.

Transformarea sub control vamal

Regimul de transformare sub control vamal permite folosirea, pe teritoriul Romaniei, fara plata drepturilor de import si fara aplicarea de masuri de politica comerciala, de marfuri straine pentru a fi supuse unor operatiuni care le transforma felul sau starea initiala. Produsele rezultate, numite produse transformate, se introduc in circuitul economic, cu plata drepturilor de import.
Aprobarea de transformare sub control vamal se acorda de autoritatile vamale, la cererea persoanei care efectueaza operatiunea.
Pentru marfurile netransformate sau aflate intr-un stadiu intermediar de transformare, care se importa, elementele de taxare sunt cele in vigoare in momentul inregistrarii declaratiei vamale.
Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul in care termenul de incheiere a operatiunii de transformare a marfurilor, stabilit in aprobare, nu este respectat.
Drepturile de import la care sunt supuse produsele transformate se calculeaza potrivit unui tratament tarifar preferential, nu numai atunci cand acesta este prevazut in momentul importului, ci si daca acesta era prevazut pentru marfurile care urmau a fi transformate la data inregistrarii declaratiei vamale de plasare sub regimul vamal.
Tratamentul preferential la care se face trimitere in alin. (1) se aplica si in cazul cand acesta este prevazut pentru produse identice cu produsele transformate.
Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul contingentelor tarifare si plafoanelor tarifare, dar numai daca acestea sunt prevazute pentru produsele transformate, nu si pentru produsele identice cu acestea.
Lista marfurilor care pot fi plasate in regim de transformare sub control vamal este stabilita prin hotarare a Guvernului.

Admiterea temporara

Regimul de admitere temporara permite utilizarea pe teritoriul Romaniei, cu exonerarea totala sau partiala a drepturilor de import si fara aplicarea masurilor de politica comerciala, a marfurilor straine destinate a fi reexportate in aceeasi stare, cu exceptia uzurii lor normale.
Autoritatea vamala fixeaza un termen in cadrul caruia marfurile trebuie sa fie reexportate sau sa primeasca o noua destinatie vamala. Termenul aprobat trebuie sa permita ca scopul utilizarii sa poata fi realizat.
Autoritatea vamala, cu acordul titularului regimului, poate scurta sau, in cazuri exceptionale, temeinic justificate, poate prelungi termenul initial.
In cazul marfurilor plasate sub regim de admitere temporara cu exonerarea partiala a taxelor vamale, cuantumul taxelor vamale se incaseaza in proportie de 3 % din suma care se datora, daca marfurile ar fi fost importate. Cuantumul se calculeaza pentru fiecare luna sau fractiune de luna a duratei in care marfurile se afla sub regim de admitere temporara, fara a putea depasi cuantumul datorat in cazul in care aceleasi marfuri ar fi fost importate.
In cazul in care titularul regimului de admitere temporara cesioneaza operatiunea, fiecare titular achita drepturile de import aferente perioadei de utilizare a bunului. Cand, in cazul aceleiasi luni, utilizarea s-a facut de ambii titulari, drepturile de import se achita de catre cedent.
In cazul in care marfurile aflate in regim de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import sunt importate, elementele de taxare sunt cele in vigoare la data inregistrarii declaratiei vamale de import.
Pentru marfurile plasate in regim de admitere temporara cu exonerare partiala de drepturi de import si care, ulterior, se importa, cuantumul consta in diferenta dintre sumele incasate potrivit art.121 si sumele calculate potrivit alin. (1).

Perfectionarea pasiva

Regimul de perfectionare pasiva permite exportul temporar de marfuri romanesti in afara teritoriului tarii, in vederea supunerii acestora unor operatiuni de transformare sau prelucrare si, ulterior, a importului produselor astfel rezultate, cu exonerarea totala sau partiala de drepturi de import.
Exportul temporar de marfuri romanesti, in vederea perfectionarii pasive, este supus acelorasi masuri de politica comerciala care se aplica exportului definitiv de marfuri.
Nu pot fi plasate sub regim de perfectionare pasiva marfurile care: a) prin exportul lor ar da nastere la rambursari sau restituiri de drepturi de import; b) inaintea exportului, au fost importate, in exonerare totala de drepturi de import, pentru a fi utilizate intr-un anumit scop.
Autoritatea vamala fixeaza termenul in care produsele compensatoare vor fi reimportate. La cererea titularului aprobarii, autoritatea vamala, in cazuri temeinic justificate, poate prelungi termenul initial.
In aprobare, autoritatea vamala stabileste rata de randament sau metoda de determinare a acesteia.
Produsele compensatoare sunt produsele rezultate in urma procesului de perfectionare pasiva.
Rata de randament reprezinta cantitatea sau procentajul de produse compensatoare, obtinuta dintr-o cantitate determinata de marfuri supuse procesului de perfectionare pasiva.

Regimurile vamale definitive

Importul

Importul consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul economic.
La importul marfurilor, autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de incasare a datoriei vamale aferenta drepturilor de import, aplicand si masurile de politica comerciala.
Taxele vamale de import se determina pe baza Tarifului vamal de import al Romaniei, care se aproba prin lege.
Tariful vamal de import al Romaniei se elaboreza pe baza nomenclaturii combinate a marfurilor.
Taxa vamala este exprimata in procente si se aplica la valoarea in vama a marfurilor, exprimata in lei.
Taxele vamale aplicabile sunt cele prevazute la data inregistrarii declaratiei vamale de import.
In situatia in care, ulterior inregistrarii, in timpul efectuarii procedurii de vamuire, pana la acordarea liberului de vama, intervin taxe vamale preferentiale, titularul operatiunii comerciale sau reprezentantul acestuia va solicita autoritatii vamale aplicarea taxei vamale corespunzatoare regimului preferential.
Unele categorii de marfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, in functie de felul marfii sau destinatia lor specifica, potrivit reglementarilor vamale sau a acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte.
Prin tratament tarifar favorabil se intelege o reducere sau exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicata si in cadrul unui contingent tarifar.
Prin lege se stabilesc cazurile in care, din motive si imprejurari speciale, se acorda scutiri de drepturi la importul de marfuri.
Guvernul, in cazuri temeinic jus