n2f2fo
Proiect TURISM INTERNATIONAL
Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir” - Brasov
Satul turistic Bran
Pe baza experientei internationale si a practicilor intalnite in
ultimii ani, in Romania sunt considerate ca favorabile dezvoltarii
turismului zonele montane, litoralul si Delta Dunarii, iar prin actiunile desfasurate
de asociatiile ce au ca obiect de activitate turismul rural si agroturismul,
numarul zonelor si localitatilor rurale atrase in circuitul turistic a
crescut.
Dupa 1990, odata cu intelegerea importantei turismului rural si agroturismului
si corespunzator cu elaborarea unor reglementari legate de dezvoltarea acestora,
primele gospodarii omologate au fost in zona Moeciu -; Bran -;
Rucar. In acest context, studierea experientei satului turistic Bran este
in masura sa ofere elemente de referinta pentru dezvoltarea in aceasta
directie a altor localitati si pentru promovarea turismului rural pe piata internationala.
I. Prezentarea generala a zonei Rucar - Bran
Branul este poarta naturala deschisa la trecerea din Transilvania in Muntenia
si culoarul dintre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, invecinandu-se
cu Tara Barsei in nord si nord-est, la sud si sud-est cu Dambovita
si Valea Prahovei. Din punct de vedere al cadrului natural, zona se prezinta
ca o depresiune inalta intre 800 -; 1.000 m cu orientare NE-SV
ce este delimitata de valea raului Barsa, Muntii Piatra Craiului (cu varfuri
de peste 2.000 m -; Varful Omu 2239 m).
Depresiunea este o platforma cu structuri de conglomerate si calcar in
nord, forme carstice in sud, intinzandu-se catre bazine la
Dragoslavele, despartite de pasul Giulava (1290 m). In zona In zona
se remarca un contrast intre plaiurile prelungi si vaile puternic adancite
de forme carstice: chei (Valea Rudaritei, Valea Cheii), sohodoale, lapiezuri
(Giuvala, Fundatica), ponoare, izbucuri (Rudarita, Fundatica), doline (Fundata),
polii (Obarsia vaii Izvorului), pesteri (pestera Liliecilor), etc.
Localitatea Bran se afla in partea de SV a judetului Brasov, la intrarea
in culoarul Rucar-Bran si are altitudini cuprinse intre 700-900
m. Branul se afla la o distanta de 27 km de Brasov pe DN 73; 109 km de Pitesti;
57 km de Campulung; 179 km de Bucuresti pe drumul european E60. Accesul
pe cale ferata se face folosind reteaua Bucuresti-Brasov (166 km) si Brasov-Zarnesti
(cca. 30 km).
Comuna Bran, atestata pentru prima data in 1367, este specifica satului
montan romanesc si este formata din 5 sate: Poarta, Predelut, Sohodol,
Simon, avand centrul comunal in satul omonim.
Aceasta regiune are o clima temperata de depresiune intramontana cu veri racoroase
si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5°C, iar in zonele
vecine se inregistreaza valori cuprinse intre 4°C (Rucar), 7°C
(Brasov), 8°C (Campulung). In luna iulie, care este cea mai
calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar in luna ianuarie
temperatura variaza intre -10 si -15°C. Zona Bran este bogata in
precipitatii, numarul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. In
sezonul rece, numarul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea
stratului de zapada este de 40-50 cm (propice practicarii sporturilor de iarna).
Vanturile predominante in zona au o viteza de 3-5 m/s.
Din analiza acestor factori climatici reiese amplitudinea termica redusa, adapost
de vanturi puternice, strat de zapada bogat si indelungat, ceea
ce arata ca aceasta zona are valente turistice deosebite.
Reteaua morfo-hidrografica din regiune este desfasurata conform orientarii reliefului
catre bazinul Transilvaniei si spre Campia Romana. Exista ape de
adancime si de suprafata. Apele de adancime reprezentate de izvoarele
aflate la contactul dintre munti si culoarul Rucar-Bran, ele fiind slab mineralizate
si cu o potabilitate buna. In cadrul apelor de suprafata, culoarul Rucar-Bran-Dragoslavele,
are rol de cumpana de ape intre bazinul muntean si cel transilvan. Sunt
doua rauri colectoare: Barsa -; in sectorul nordic si
Dambovita in sud
Din punct de vedere al florei si faunei perimetrul se afla in cadrul padurilor
de fag ce se amesteca la limita inferioara cu gorunul si la cea superioara cu
coniferele. Padurile compacte de molid sau amestec de fag si brad apar in
Muntii Piatra Craiului, Leaota si Bucegi, in special la altitudini de
1400 -; 1700 m, iar la altitudini inalte exista jnepeni, ienupari,
flora subalpina si alpina. Izolat apar portiuni de larice, tisa, amestecate
cu molid, fag, dar din cauza poluarii pajistile si fanetele inlocuiesc
acum zona de padure. Sunt considerate monumente ale naturii: floarea de colt,
garofita Pietrii Craiului, bulbucii de padure, sangele voinicului.
Fauna este reprezentata in special in Muntii Piatra Craiului si
Bucegi de exemplare ca: lupul, capra neagra, ursul, mistretul, veverita, rasul,
vulpea, etc. Avifauna este reprezentata de: cocosul de munte, ierunca, acvila
de munte, ciocanitoarea, cinteza, pitigoiul etc. In apele de munte traiesc
pastravi, scobari, clean, boistean.
Toate aceste elemente pot reprezenta motivatii pentru practicarea diferitelor
forme de turism: in rezervatii, speologic, stiintific, etc.
Din punct de vedere al cadrului socio-economic, Branul se defineste ca fiind
un sat agrar, cunoscuta fiind traditia locuitorilor in cresterea animalelor.
Pozitia si forma satelor sunt o dovada elocventa a adaptarii la formele de relief.
Pe platforme sunt amplasate satele Fundata, Sirnea si Magura, iar pe terase
si coaste, ferite de inundatii, sunt asezate satele Moeciu, Sbarcioara,
Simon, Bran Poarta. Aceste localitati fac parte din categoria satelor de tip
risipit cu gospodariile cunoscute sub forma arhaica de “casa cu curte”
intalnite si in alte zone de munte ale Romaniei, precum
si in Europa, unde poarta denumirea de “gospodarie cu ocol intarit”.
Ocupatiile de baza ale locuitorilor din acest perimetru sunt cresterea animalelor,
lucrul la padure, atat in munti cat si prin pendularea intre
munte si campie. Predominanta a fost cresterea vitelor in propria
gospodarie cu “varatul” la munte, la stanele apartinand
obstei satului si iernatul in gospodarie si la “hodai”.
Agricultura se practica pe scara mai redusa datorita terenului slab productiv
si a climei reci, iar lucrul la padure a fost si ramane ocupatia de baza
a celor din zona. Un loc important in economia acestui sat il ocupa
mestesugurile si industriile taranesti legate mai ales de prelucrarea lanei.
Tesutul este practicat in fiecare gospodarie, iarna, la razboi, realizandu-se
cunoscutele taluri “in vergi” in alternanta cromatica
alb-negru, “saricile” sau straiele din lana turcana cu firul
lung, etc. In cadrul mestesugurilor se mai remarca si prelucrarea lemnului
pentru mobilier.
Alt aspect al vietii satelor din acest spatiu il constituie targurile
de tara bianuale (la 9 august Targul Pantelimonului, la 21 noiembrie Targul
Arhanghelului), unde participa alaturi de braneni si locuitorii din zonele Muscel,
Sibiu, Tara Oltului, Tara Barsei, etc.
II. Potentialul turistic al zonei Bran
Potentialul turistic-cultural la nivelul localitatii Bran este atractiv si variat,
fiind reprezentata de fondul etno-folcloric originar, manifestari folclorice
si sarbatori traditionale, castelul Bran, muzeul de arta medievala, Biserica
de zid cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” sau cladirea vechii
vami din secolul al XVIII-lea. In incinta castelului Bran se afla un important
muzeu etnografic in aer liber ce include gospodarii taranesti, instalatii
tehnice, obiecte specifice satelor din zona.
II.1. Castelul Bran
Pasul Bran, cunoscut ca unul dintre cele mai importante trecatori din Carpatii
Meridionali, este mentionat inca din antichitate in rapoartele geto-dacice.
In urma tratatului de alianta antiotomana incheiat la Brasov in
1395 intre Mircea cel Batran si Sigismund de Luxemburg, Bran a trecut
in stapanirea Tarii Romanesti. Mircea cel Batran, bunicul
de filiatie paterna a viitorului voievod Vlad Tepes, este primul din dinastia
Basarabilor ce stapaneste Branul si tot el a fost cel ce a initiat acordarea
de privilegii comerciale acestei cetati, privilegii care au dus la incurajarea
comertului cu Muntenia.
Intentia de a construi o cetate in pasul Bran exista inca de la
1364. Actul emis la 19 noiembrie 1377 de catre Ludovic I acorda brasovenilor
apanajul de a ridica un nou fort din piatra la Bran „cu propriile lor
osteneli si cheltuieli” si sa niveleze terenul in vederea construirii
cetatii. In schimbul acestui serviciu, brasovenilor li s-au intarit
unele privilegii asupra celor 13 targuri din Tara Barsei, precum
au fost din vechime”, acordandu-li-se si altele noi, ca: dreptul
de folosinta a „campului numit Turches” si reducerea impozitului
regal. Promisiunea mutarii vamii de la Rucar la Bran se includea tot in
noile privilegii acordate Brasovului. Ludovic isi „rezerva”
„totdeauna” dreptul de numire si destituire a judelui, comitelui
si castelanului noii cetati, carora le interzice sa se amestece in „libertatile
si obiceiurile vechi” ale supusilor din Brasov.
Castelanul, numit direct de catre rege, pe langa misiunea lui de comandant
militar, indeplinea si atributiuni administrative si juridictionale, intrucat
indata dupa ridicare (pana la 1382) cetatea a fost inzestrata
cu un domeniu, fapt pe care il aflam dintr-un act de la 1395, cand
posesiunile cetatii Bran, Zarnesti si Tohan sunt daruite parohului Thomas de
la biserica Sf. Maria din Brasov si fratilor sai.
In urma tratatului de alianta antiotomana semnat de Imparatul Sigismund
de Luxemburg si Mircea cel Batran, la Brasov, in 1395, Bran trece
sub conducerea valahilor. Astfel, Mircea cel Batran -; bunicul pe
linie paterna a viitorului Print Dracula, cunoscut in istorie si ca Vlad
Tepes - devine primul print din dinastia basarabilor care stapaneste Branul.
Mircea cel Batran si descendentii sai Mihai I si Radu al II-lea Praznaglava,
au acordat comerciantilor o serie de privilegii dar au si impus interdictii
pentru a preintampina comiterea de abuzuri din partea vamesilor.
Astfel, ei au incurajat dezvoltarea schimburilor comerciale prin drumul
ce trecea prin pasul Bran si au asigurat protectia militara a intregii
zone.
Raspunzand invitatiei imparatului Sigismund de Luxemburg, Vlad Dracul
-; tatal Printului Dracula -; a plecat la Nürenberg, pe 8 februarie
1431, unde a fost numit cavaler al Ordinului Dragonului si a primit recunoasterea
europeana a calitatii de Print al Valahiei. Din aceasta cauza, nu putini sunt
acei cercetatori care considera ca numele „Dracul” deriva din simbolul
Ordinului Dragonului, contrar interpretarii eronate potrivit careia numele sau
are o origine nefasta - „Diavolul”.
Fiul lui Vlad Dracul -; Vlad Dracula zis si Tepes -; s-a nascut in
orasul Sighisoara, nu departe de Brasov. Numele sau vine, indubitabil, conform
modului in care in general numele romanesti sunt formate,
din alaturarea sufixului patronimic „a” sau „ea” la
numele tatalui. Astfel „Dracula” sau „Draculea” inseamna
fiul lui „Dracul”.
Dracula, potrivit descrierii facute de legatul papal Nicolae Modrussa, „era
nu foarte inalt de statura, dar foarte vanjos si puternic, cu infatisare
cruda si infioratoare cu nasul mare si acvilin, narile umflate, fata subtire
si putin rosiatica; in care genele foarte lungi inconjurau ochi
verzi si larg deschisi, iar sprancenele negre si stufoase ii aratau
amenintatori; fata si barbia erau rase, cu exceptia mustatii. Tamplele
umflate sporeau volumul capului. Un gat ca de taur lega ceafa inalta
de umerii lati pe care cadeau pletele negre si incarliontate”.
Desele schimbari de domnie, dupa moartea lui Mircea cel Batran (1418),
pe de o parte, si incursiunile otomane pe de alta parte, (in 1421, turcii
patrund prin pasul Bran in Tara Barsei pustiind Brasovul si localitatile
invecinate) determina pe Sigismund de Luxemburg sa treaca cetatea sub
autoritatea voievodatului Transilvaniei, insarcinat cu paza hotarelor.
Intre 1428 si 1436, Vlad Dracul, viitorul Print al Valahiei, a fost nevoit
sa se autoexileze, refugiindu-se in Transilvania, la Sighisoara. Detinand
un rang inalt in armata imperiala, in noua sa pozitie el s-a
ocupat de apararea granitelor de sud-est si a trecatorilor intracarpatice, cea
mai importanta dintre acestea din urma fiind Branul, principala poarta de intrare
din Valahia. In numele puternicului sau protector -; Sigismund de
Luxemburg -; el si-a exercitat influenta si autoritatea in cele mai
importante orase din sudul Transilvaniei: Brasov, Sibiu, Medias, Sebes.
Primul contact cu Branul al viitorului Print Vlad Dracula s-a petrect in
1438, la sfarsitul marii expeditii de jefuire conduse de Murad al II-lea
in Transilvania, unde a fost nevoit sa ia parte alaturi de tatal si fratele
sau, pentru a-si salva viata.
Zece ani mai tarziu, destinul lui Vlad Tepes Dracula avea sa coincida
din nou cu cel al Branului. Dupa ce a fost incarcerat in inchisoarea
otomana din Egrigöz, Vlad Dracula devine, pentru o luna, Print al Valahiei.
In timpul exilului ce a urmat, Vlad s-a bucurat de sprijinul si compania
lui Iancu de Hunedoara, care avea o relatie stransa cu tinutul Transilvaniei
de Sud.
La 3 iulie 1456, Iancu de Hunedoara, il insarcineaza pe Printul
Vlad cu apararea permanenta a granitelor, incluzand aici, evident, si
zona Branului. Din grija cu care era fortuit castelul Bran se poate deduce cu
usurinta ca Vlad Dracula si Iancu de Hunedoara considerau zona un loc strategic.
Ca persoana de incredere a lui Iancu de Hunedoara si avand la dispozitie
o armata formata in mare parte din soldati munteni, pentra apararea sudului
Transilvaniei, Dracula traverseaza muntii, prin Bran, si odata ajuns in
Valahia, il ataca prin surprindere pe Printul Vladislav, pe care il
detroneaza si ucide.
Imediat dupa ce a ajuns pe tron, Vlad Tepes Dracula, incheia in
6 septembrie 1456, un tratat cu regele Ungariei, prin care acesta ii asigura
protectie in eventualitatea unui atac turc. In acelasi timp, el
incheie si o intelegere cu brasovenii impotriva turcilor,
promitandu-le ca-i va apara si de alti dusmani. Cu acest prilej Tepes
le acorda „dreptul de a face comert liber in Tara Romaneasca,
asa cum facuse si inainte”, cu conditia ca neintelegerile
ivite sa fie judecate de domn sau de reprezentantii sai speciali.
Dar intre Vlad Tepes si brasoveni s-au ivit curand neintelegeri
pricinuite de sprijinul acordat de catre sasi lui Dan al III-lea, pretendent
la tronul Tarii Romanesti.
Tratativele purtate au dus insa la impacarea ambelor parti in
decembrie 1457, mentinandu-se respectarea „conventiilor” facute
anterior. Pentru nerespectarea celor stabilite la sfarsitul anului 1457
Tepes va trece la represalii impotriva negustorilor sasi. Dan al III-lea,
care se gasea inca la Feldioara, langa Brasov, consemna in
1459, ca auzise „cum ca Dracul a tras in teapa pe negustorii din
Brasov si Tara Barsei care au venit cu marfuri din Tara Romaneasca.”
Aprilie 1460 a elucidat situatia de conflict intre Vlad Tepes si Dan al
III-lea. Vlad Tepes patrunde prin Bran in Tara Barsei „atacand
sate, cetati si orase”, unde a dat foc granelor, iar pe cei prinsi
i-a tras in teapa in apropierea capelei Sf. Iacob din Brasov. Apoi,
trecand muntii cu Dan si oamenii acestuia il pedepseste pe pretendentul
la tronul Tarii Romanesti prin slujba de inmormantare, taierea
capului si ingroparea acestuia.
Urmand a se confrunta cu puternica armata otomana condusa de Mahomed al
II-lea, care a invadat teritoriile romanesti la inceputul verii
lui 1462, Dracula aplica cu intelepciune tactica parjolirii pamanturilor
si isi organizeaza armata strategic pentru a apara tinuturile atacate
de turci. Astfel, muntii si batranele paduri din jurul Branului au devenit
refugiul soldatilor, dar si adapost pentru femei si copii.
La15 august 1462, Albert Istemmezö, le-a cerut locuitorilor Brasovului
si Branului sa faca pace cu Radu cel Frumos, bazandu-se pe o atitudine
diplomatica nefavorabila lui Dracula manifestata in cercurile oficiale
transilvanene, care considerau ca Branul, o cale de o esentiala importanta economica,
stategica si militara, trebuie sa fie eliberata de sub influenta lui Vlad, pentru
a putea asigura o legatura intre Radu cel Frumos si sustinatorii sai din
Transilvania.
Dupa epuizanta confruntare cu Mahomed al II-lea, din care Vlad Dracula a iesit
invingator, in ciuda tradarii nobililor care nu-I acceptau intransigenta,
el a plecat la Brasov pentru a intalni armata lui Matei Corvin care,
cu greu, a cucerit orasul pe 20 noiembrie 1462.
Michael Beheims scria ca Vlad, care inca avea o armata puternica, a traversat
Carpatii si a ajuns in Brasov unde a purtat indelungate negocieri
cu Matei Corvin. Dupa aceasta intalnire, printul valah a trecut
inapoi muntii acompaniat de avangarda armatelor aliate, cu al caror ajutor
Vlad spera sa-si urmareasca dusmanii si sa-si continue lupta impotriva
otomanilor. Printul Vlad si capitanul armatei regelui Ungariei, Jan Giska, cu
luptatorii lor, pe atunci in serviciul lui Matei Corvin, au ramas in
munti pentru a astepta restul armatei ungare. La inceput, Jan Giska a
fost trimis sa-l sprijine pe Dracula, dar oponentii sai transilvaneni au realizat
ca valahul trecea printr-un moment critic astfel ca, profitand de atmosfera
nefavorabila, au conceput o falsa scrisoare de tradare chipurile semnata de
Dracula, pe care I-au aratat-o Regelui. Acesta fiind date, Matei Corvin, nedorind
sa sa se implice intr-o actiune atat de riscanta in josul
Dunarii, ordona ca Dracula sa fie arestat. Locul stabilit pentru prinderea lui
Dracula, care se presupune a fi zona Branului, este dificila pentru desfasurarea
unei armate, aici pana si carele treceau doar cate unul in
sir indian, de ingust ce era drumul. Pus in imposibilitatea de a-si
demonstra considerabilele calitati militare, Dracula este capturat la 26 noiembrie
1462. In strmtoarea dintre stancile Pietrii Craiului, Vlad este
legat cu lanturi si, trecand prin Bran -; unde pentru scurt timp
a fost incarcerat in pivnitele Castelului Bran -; el este transportat
la Medias, Alba Iulia si apoi in temnitele regale din Visegrad si Buda.
Documentele care atesta ca Vlad Dracula a trecut de atat de multe ori
prin Bran si a stabilit relatii economice si militare cu Castelul Bran, vorbesc
despre importanta rolului jucat de trecatoare si castel in relatiile dintre
Transilvania si Valahia.
In octombrie 1476, cand Vlad Tepes se afla la Brasov urmand
a trece pe la Bran in Tara Romaneasca pentru a-si ocupa tronul in
cea de-a treia domnie, le acorda brasovenilor libertatea de a face comert „in
toate targurile si locurile din tara domniei mele, cum a fost si mai ’nainte
asezamantul cel vechi din toate cate le va fi de trebuinta si vor
pofti”.
Vlad Tepes a ajuns insa foarte repede in situatia de a incalca
privilegiul acordat brasovenilor intrucat negustorii din tara sa,
cum spune, „nu se pot hrani saracii”. Limitarea negotului brasovean
in Tara Romaneasca nu este numai opera lui Vlad Tepes, deoarece
in 1478-1482 Basarab cel Tanar scria negustorilor orasului de peste
munti „sa se inteleaga” cu negustorii din tara sa ca „sa
luati marfa de la negustorii nostri la hotar”.
In 1897, scriitorul irlandez Bram Stoker publica thrillerul „Dracula”,
apreciat de Oscar Wilde ca fiind „cea mai frumoasa poveste a tuturor timpurilor”.
Asemanarile dintre Castelul Bran si castelul contelui Dracula din roman i-a
determinat pe numerosi cercetatori si jurnalisti sa afirme ca locul unde se
petrec aventurile descrise de Stoker este chiar Castelul Bran, desi romancierul
nu a trecut niciodata in viata sa prin Bran. Trebuie accentuat insa,
o data in plus, ca povestea lui Bram Stoker nu are nici o legatura cu
printul roman, Vlad Tepes, si in consecinta, ea poate atrage o umbra
nefavorabila asupra figurii istorice a acestuia, a carui viata si fapte trebuie
cunoscute de lume asa cum s-au petrecut ele in realitate. Personalitatea
si actele sale trebuie evaluate just, iar reputatia sa este inestimabila.
Numeroasele filme realizate la Bran, nenumaratele articole scrise aici, milioanele
de turisti dornici sa descopere una dintre cele mai fascinante mituri ale secolului,
precum si documentele autentice ce il insotesc, frumusetea locurilor,
ospitalitatea gazdelor, sunt tot atatea motive pentru care merita sa vii
la Bran.
Popularitatea cunoscuta de povestile si anecdotele despre Printul Dracula, precum
si larga circulatie in tarile slave a legendelor despre omorurile savarsite
de „printul -; vampir”, dovedesc, o data in plus, interesul
pe care il trezeste Vlad Tepes si Branul, implicit.
Comparand cu numeroasele dovezi care vin sa motiveze actiunile sale severe,
istoricii considera ca acuzatiile extrem de crude pronuntate impotriva
lui Vlad Dracula sunt in contradictie cu logica istoriei si legile tarii
din acea epoca.
Printul Vlad Tepes-Dracula trebuie sa ramana in memoria istoriei
ceea ce a fost pentru poporul sau: un simbol al justitiei, exponent prin excelenta
al luptei pentru neatarnarea si libertatea tarii sale, model de curaj
si inteligenta puse in slujba celor mai nobile cauze, geniu militar plin
de inventivitate, inegalat diplomat si om politic de prima marime in epoca,
pilduitor exemplu de aparator si iubitor al tarii si neamului sau. Cine cunoaste
istoria poporului roman, poate cu usurinta sa inteleaga ca fara
Dracula Voievod aceasta ar fi lipsita de una din cele mai de seama personalitati,
dar si de un moment de importanta exceptionala pentru libertatea sa.
Stapanirea cetatii si orasului de catre Brasov dupa 1498 aduce insemnate
modificari in primul rand in organizarea si functionarea lor.
Orasul si districtul Brasov (format din 13 targuri si comune libere) alegeau
in fiecare an doi castelani care administrau veniturile si cheltuielile
cetatii Branului si domeniului acestuia. Veniturile cetatii rezultau din venitul
morarilor, venitul din piper, venitul de la bautura vanduta in cetate,
venitul realizat din vama ceta-tii, venitul din birsagurile juzilor din Brasov
si district, venitul din dijma oilor, venitul rezultat din taxa tiganilor din
district, venitul dijmei din satele domeniului, venitul din semana-tul si vanzarea
inului, dijma stupilor din domeniu, dijma porcilor, censul de pe domeniu, taxa
vigesimatorilor pentru slujitorii din cetate, venitul sarii de la Feldioara
si altele.
Dupa expirarea mandatului de un an castelanii puteau fi realesi. Exceptie a
facut romanul Gheorghe Olah (sau Gheorghe Romanul), care a fost
ales pe timp de 10 ani. De la mijlocul secolului al XVI-lea, castelanii nu mai
sunt alesi de intregul district, ci numai de judet si senat, ca apoi judetul
sa fie cel care ii numeste.
Castelanul era in primul rand conducatorul militar al cetatii, apoi
administratorul domeniului si judecator suprem al acestuia. Erau numiti cate
doi tocmai pentru a putea fi gasit intotdeauna unul dintre ei (castelanii)
sau pentru a sta la cetate permanent (vicecastelanii). Castelanii nu primeau
salarii, doar gratificatii si li se plateau deplasarile la cetate sau pe domenii.
Ca administratori ai cetatii si domeniului acestuia, vicecastelanii sau parcalabii
conduceau o serie de lucrari, cum ar fi reparatii de tamplarie, zidarie,
fierarie, sobe „cu cahle lustruite”, ferestre (discuri de sticla
in rama metalica), sau de alta natura, ca pictarea in 1512 a bisericii
din cetate de catre Dominic, executarea a patru blazoane in sala mare
si doua orologii solare in curte de catre Gregorius in 1535, vopsirea
si revopsirea blazoanelor de pe usi, precum si slujbele din biserica cetatii
s.a.m.d. Toate acestea erau platite in raport cu valoarea lucrarii.
Parcalabii aveau grija de inzestrarea cetatii cu arme, dar si cu
mobilier sau alte obiecte, inclusiv alimente si cele necesare bucatariei. Ei
mai aveau in grija si moara de malt de la poalele cetatii, precum si joagarul.
Din anul 1600, administrarea domeniului este preluata de judetul si cojudetul
Brasov. Conducatorii cetatii purtau si alte denumiri, nu numai de castelani,
ci si praefecti, aediles, dispensatores, patroni inspectores. Toate aceste denumiri
vorbesc despre rolul lor administrativ. Acest lucru se reflecta si in
modificarile pe care le-a suferit castelul dupa 1498, cand turnul din
partea de rasarit se dubleaza cu parament de bosaje: se amenajeaza logia din
interior si se inalta zidurile de incinta modificandu-se in
sensul amenajarii cu doua randuri de metereze, cele inferioare pentru
artilerie, iar cele de sus de pe drumul strazii pentru arme usoare individuale.
In aceeasi perioada se inalta si turnul central, donjonul si pilastrii
cu console cu dubluter.
II.2. Biserica din Bran
A fost construita in 1820 si pictata in 1836 si poarta hramul Adormirea
Maicii Domnului. Planul sau are un naos cu patru travee, flancat in extremitatea
estica de doua abside semicirculare in interior si poligonale in
exterior. In vest, deasupra unui vestibul, se afla turnul clopotnitei.
Absida altarului este, de asemenea, semicirculara in interior si poligonala
in exterior. Fatadele sunt tencuite si varuite, iar ferestrele sunt inalte,
fara ancadramente. Cornisa este subliniata de un profil din tencuiala. Turnul
decorat pe toata inaltimea cu pilastri neoclasici confera o nota originala,
constructia pastrand structura originala.
II.3. Vama veche din Bran
Constructia dateaza din secolul al XVIII-lea, aici functionand in
trecut vama din trecatoarea Bran -; Rucar. Astazi este muzeu.
II.4. Case memoriale din zona Bran
A Sextil Puscariu (1877-1948) -; lingvist, filolog si istoric, membru al
Acad. Romane
A Dr. Aurel Stoian (1866-1972) -; Presedintele Consiliului National Romanesc
din Bran, semnatar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil
si primar al localitatii Bran.
A Dr. Iosif Puscariu (1889-1965) -; Fondator al Spitalului de Ochi din
Brasov
A Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) -; om de stiinta si
neurolog de renume mondial, membru al Academiei de Stiinte Medicale.
A Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei
medicinei si membru al unui numar de 23 de societati si academii de stiinte,
legat de Bran prin origine si iubire.
A Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) -; decan al Facultatii
de Istorie din Bucuresti, cercetator si dascal de exceptie, fiu al Branului.
A Fundatia Profesorului Ioan Clinciu.
II.5. Muzeul etnografic in aer liber din Bran
Este amenajat in parcul din vecinatatea Castelului Bran. In acest
muzeu au fost aduse si reconstituite unele din cele mai vechi si mai tipice
constructii din zona. Deschis pentru public in 1961, muzeul numara in
1981, 14 gospodarii taranesti si instalatii tehnice. Monumentele au fost selectionate
si grupate pe baza cercetarilor din 1958-1960.
II.6. Portul popular in zona Bran
Portul popular branean a evoluat lent, pastrandu-si specificitatea, unitatea
stilistica si armonia, dar fiind in acelasi timp influentat de portul
din Muscel. Epoca sa de maxima inflorire este considerata a fi a doua
jumatate a secolului al XVIII-lea si pana in primele decenii ale
secolului nostru. Portul popular din zona Branului, inrudit cu cel al
zonelor invecinate -; Muscel si Dambovita -; scria Titus
Hasdeu in 1979, releva unele trasaturi specifice, explicabile pe de o
parte prin natura ocupatiilor, iar pe de alta prin asimilarea si redarea in
forme locale a unor elemente de fond transilvanean. Diferentierile portului
pe baza de varsta, sex, anotimp, conditii sociale, au dus la o creatie
populara deosebit de interesanta prin varietatea pieselor componente ale costumului,
bogatia coloristica si ornamentala. Din piesele costumului femeiesc se remarca
iile cusute sau alese cu lana sau bumbac in tonuri de rosu si negru
cu fire aurii si argintii, fota larga cu pulpane in vargi, incretita
in spate, stergarul de cap din bumbac sau borangic, laibarica de catifea
neagra.
Costumul barbatesc este mai redus ca numar de piese. Camasa larga din panza
de in sau bumbac, coarecii si laibaricele lucrate din zeghii, pieptare, cojocele,
caciulile si gluga definesc structura portului pastoresc deosebit de bine pastrat
in toata zona.
III. Oferta ospitaliera a localitatii Bran
Fondata in 1992, societatea romana de turism rural, ecologic si
cultural, denumita semnificativ “Bran-Imex”, a reprezentat de-a
lungul timpului un model de agentie profesionala specializata in cazarea
turistilor in gospodarii. In acelasi timp, agentia Bran-Imex este
si initiatoarea constituirii ANTREC.
Initial s-au facut cazari la 4-5 case situate in imediata vecinatate a
Branului, ulterior extinzandu-se posibilitatile de cazare si in
satele si comunele limitrofe. Baza materiala a societatii este constituita din
216 gospodarii expertizate de firma, ele fiind evaluate dupa mai multe caracteristici:
- capacitatea de cazare, numar de camere, locuri;
- capacitatea de asigurare a conditiilor igienico-sanitare;
- spatiile destinate prepararii si servirii meselor;
- posibilitatea de asigurare a hranei si buna depozitare;
- dotarile facultative in camerele de cazare (televizor, radio, telefon,
frigider)
- dotari facultative in gospodarii (parcari, spatii de recreere, terenuri
de sport)
Din aceste gospodarii identificate, primele (din Romania) au fost omologate,
primind la data de 18 ianuarie 1996 primele certificate de clasificare pe stele
a fermelor agroturistice. La aceste gospodarii se mai adauga un numar de ferme
si pensiuni care au fost verificate de catre reprezentantii Ministerului Turismului
si cu ajutorul specialistilor din cadrul ANTREC -; Brasov care fac parte
din Comisia Tehnica de Omologare, acestor gospodarii intocmindu-li-se
dosare, fiind verificate conform criteriilor de omologare elaborate de catre
Ministerul Turismului.
Dezvoltarea turismului rural si ecologic, in ultimii ani, initiat chiar
in Bran, de Societatea Bran-Imex -; a determinat aparitia unui numar
insemnat de pensiuni taranesti, numar in continua crestere (67 in
1997 si 216 in 1998), cu numar de locuri de cazare variind intre
2 si 16. Toate aceste pensiuni sunt omologate, ele figurand in catalogul
ANTREC.
Tabel III.1. Evolutia numarului pensiunilor din zona Bran-Moeciu in perioada
1998-2000
Localitatea 1998 1999 % ‘99/’98 2000 % ‘00/’99
Moeciu-Cheia 4 6 + 50 11 + 83,3
Moeciu de Jos 21 34 + 61,9 41 + 20,6
Predelut 2 6 + 200 14 + 133,3
Moeciu 4 6 + 50 24 + 300
Bran Poarta 1 4 + 300 9 + 125
Bran 24 23 - 4,16 41 + 78,3
Sohodol - 3 + 300 13 + 333,3
Simon 5 12 + 140 19 + 58,3
Poarta 4 6 + 50 17 + 183,3
Sirnea 3 2 - 33,3 12 + 500
Pestera 1 1 0 3 + 200
TOTAL 69 103 +49,27 204 + 98,06
Sursa: Bran-Imex (2001)
Tabel III.2. Evolutia numarului locurilor de cazare din zona Bran-Moeciu (1998-2000)
Localitatea 1998 1999 % ‘99/’98 2000 % ‘00/’99
Moeciu-Cheia 16 79 + 393,75 124 + 56,96
Moeciu de Jos 167 263 + 57,49 299 + 13,69
Predelut 8 33 + 312,5 65 + 96,97
Moeciu 9 39 + 333,3 96 + 146,15
Bran Poarta 6 35 + 483,3 79 + 125,71
Bran 112 166 + 48,21 267 + 60,84
Sohodol 6 29 + 383,33 42 + 44,83
Simon 28 110 + 292,85 192 + 74,54
Poarta 16 35 + 118,75 63 + 80
Sirnea 11 9 - 18,18 39 + 333,3
Pestera 3 8 +166,66 20 + 150
TOTAL 376 806 +114,36 1286 + 62,67
Sursa: Bran-Imex (2001)
Numarul de pensiuni si implicit de locuri de cazare a crescut in fiecare
an (cea mai mare crestere a fost inregistrata in 2000 in Sirnea
unde numarul pensiunilor a crescut cu 500% fata de 1999, an in care, fata
de anul precedent, acest numar scazuse cu 33,3%), aceasta datorita incurajarii
dezvoltarii acestei forme de turism prin acordarea de facilitati pentru persoanele
care investesc in turismul rural.
IV. Circulatia turistica in cadrul unitatilor de cazare
Cele mai multe locuri de cazare apartin pensiunilor incadrate agentiei
Bran-Imex. Acestea reprezinta, de altfel, cea mai reprezentativa forma de cazare
pentru turismul rural. De la infiintarea agentiei, numarul turistilor
care au apelat la serviciile de cazare si masa oferite de pensiunile acesteia
a crescut din ce in ce mai mult, o data cu cresterea numarului gospodariilor
ce fac parte din agentie.
In Bran a fost construit in 1970 un hotel al Cooperatiei -;
Hanul Bran -; menit sa atraga turistii si, in acelasi timp, sa descurajeze
cazarea la fermele particulare. Astazi el functioneaza concurand cu pensiunile
si fermele agroturistice. Totusi, numarul turistilor este destul de ridicat,
mai ales in timpul sezonului de vara.
In tabelul IV.1. prezentam situatia statistica a turistilor cazati in
pensiunile Bran-Imex, in Hanul turistic Bran si in fermele agroturistice,
pentru a ilustra cresterea semnificativa a numarului lor, in paralel cu
cresterea numarului pensiunilor ce colaboreaza cu agentia Bran-Imex pentru oferirea
serviciilor de cazare si masa.
Tabel IV.1. Numarul turistilor in turismul rural - zona Bran-Moeciu (1998-2000)
An Tip echipament Romani % Straini % Total turisti %
1998 Pensiuni turisticeHan turistic Bran 29873002 69,4280,94 1316 707 30,5819,06
43033709 100100
1999 Pensiuni turisticeHan turistic Bran 30312775 66,1987,07 1548 412 33,8012,92
45793187 100100
2000 Pensiuni turisticeFerme agroturisticeMotel Bran 3214 8742163 66,4383,6486,83
1624 171 328 33,5716,3613,17 483810452491 100100100
Sursa: Bran-Imex (2001)
In anul 1998 au fost cazati in pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu
un total de 4303 turisti din care 2987 romani si 1316 straini, iar in
Hanul turistic Bran au fost cazati un total de 3709 turisti, din care 3002 romani,
iar 707 straini, acestia din urma fiind cu 46,27% mai putini decat in
pensiunile turistice atestate ANTREC. Media sejurului a fost de 2 zile in
trimestrele I, II si IV si de 6 zile in trimestrul III, aceasta medie
ramanand valabila si pentru anii urmatori (1999, 2000).
In anul 1999, ca urmare a cresterii numarului de locuri in pensiunile
turistice, a crescut si numarul de turisti, acesta ajungand la 4579 (3031
romani si 1548 straini), cu 6,41% mai mare decat in anul precedent.
Numarul turistilor cazati in Hanul turistic Bran a cunoscut o scadere
cu 14,07% fata de anul precedent, o crestere mai mare constatandu-se in
cazul turistilor straini, care au fost cu 41,73% mai multi decat in
anul precedent, in comparatie cu numarul turistilor romani care
au fost doar cu 7,56% mai putini in 1999 comparativ cu 1998.
In anul 2000 se observa modificari in totalul turistilor cazati
in pensiuni -; 3214 romani si 1624 straini, ambele categorii
cunoscand cresteri, iar in cadrul fermelor agroturistice au fost
cazati in total 1045 turisti (874 turisti romani si 171 turisti
straini).
Dupa 1998, fluxul de turisti a inceput sa creasca si sa nu mai fie concentrat
doar in trimestrul III, ci si in trimestrele I si IV cand
satele din zona Bran-Moeciu sunt solicitate pentru diversele manifestari traditionale.
Tabel IV.2. Evolutia in timp a numarului de turisti cazati in pensiunile
turistice din zona Bran-Moeciu (1998-2000)
An Turisti romani % Turisti straini % Total turisti %
1998 2987 - 1316 - 4303 1999 3031 + 1,47 1548 + 17,63 4579 + 6,41
2000 3214 + 6,03 1624 + 4,9 4838 + 5,65
Sursa: Bran-Imex (2001)
Numarul turistilor romani si straini cazati in pensiunile turistice,
ca urmare a cresterii numarului unitatilor de cazare, a cunoscut o crestere
continua in perioada 1998-2000. Astfel, ponderea in 1999 a numarului
de turisti cazati in pensiuni turistice (fata de 1998) a crescut cu 6,41%
(cresterea mai mare a cunoscut-o numarul turistilor straini cazati), iar in
2000 cresterea a fost de 5,65%, numarul turistilor straini cazati in pensiuni
fiind in crestere, dar nu atat de semnificativa ca in anul
precedent. In 2000 o crestere semnificativa a cunoscut numarul turistilor
romani cazati in pensiunile din zona Bran-Moeciu -; 6,03%.
Calculul coeficientului de utilizare a capacitatii de cazare:
Nr. innoptari turist
CUC = ---------------------------------- x 100 %
Nr. locuri disp. x 365 zile
Tabelul IV.3. Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare (nr. locuri):
1998 1999 2000
Nr. innoptari turist 13.727 22.893 24.190
Nr. locuri cazare 376 806 1286
CUC 10% 7,76% 5,15%
Calculul duratei medii a sejurului:
Nr. innoptari turist
Durata medie a sejurului = ---------------------------- zile
Nr. total al turistilor
Tabel IV.4. Durata medie a sejurului (zile):
1998 1999 2000
Nr. innoptari turist 13.727 22.893 24.190
Nr. total turisti 4303 4579 4838
Dms azilei 3,19 4,99 5
Calculul indicatorului densitatii turistice: a. in raport de populatie:
Nr. turisti dp = ---------------------- % populatia totala
b. in raport de suprafata
Nr. turisti dt = ---------------------- km2 suprafata totala
Tabel IV.5. Calculul indicatorului densitatii turistice in raport cu
populatia si cu suprafata comunei Bran:
1998 1999 2000
Nr. total turisti 4303 4579 4838
Populatia Branului 5669 5752 5794
Suprafata Branului 6218 6218 6218 dp aloci 0,759 0,796 0,835 dt ahai 0,692 0,7364 0,778
Incepand cu 1997, ANTREC a editat anual un catalog ce include oferta
turistica rurala la nivelul intregii tari. Brosura cuprinde oferta turistica
din cele 5 zone ale tarii (Moldova si Bucovina, Dobrogea, Muntenia si Oltenia,
Maramures, Crisana si Banat, Transilvania). Fiecare echipament turistic este
prezentat cu ajutorul unor pictograme ce include:
· numar persoane ce pot fi cazate
· suprafata
· numar camere cu 1,2,3 paturi
· numar de bai
· numar de dusuri
· telefon
· incalzire
· mic dejun
· toaleta
· televizor
· masina de spalat
· acceptare animale
· curte
· limba straina vorbita de gazda (F; G; E; R;I;S)
· distanta la cel mai apropiat oras din zona
O centralizare a tuturor datelor privind gospodariile clasificate din satul
turistic Bran, evidentiaza urmatoarele: suprafata minima de cazare a unei gospodarii
este de 23 m2 cu posibilitatea de a caza 4 persoane, iar suprafata maxima de
162 m2 putand caza 16 persoane. Gospodariile au in general camere
cu 2 paturi si cu baie. Pentru sezonul rece, majoritatea gospodariilor sunt
prevazute cu incalzire. Aproape toate echipamentele au in dotare
masini de spalat, ofera mic dejun si au curte. Proprietarii vorbesc limbi straine
de circulatie internationala: franceza, germana si engleza, dar si italiana
sau spaniola.
Din punctul de vedere al tarifelor practicate in zona Bran, societatea
Bran-Imex, care este singura specializata in turismul rural din acest
perimetru, avea urmatoarea oferta la nivelul anului 1998:
Tabel IV.6. Oferta de preturi in turismul rural -; zona Bran 1998
( tarif/pers.)
Reduceri (grup min.15 pers, min. 2 nopti) sau camera min. 1 luna
Cazare A AA AAA A AA AAA
Single 7 USD 9 USD 10 USD 6 USD 8 USD 9 USD
Dubla 9 USD 11 USD 12 USD 8 USD 10 USD 11 USD
Tripla 11 USD 13 USD 15 USD 9 USD 11 USD 13 USD
Masa Pensiune completa: 10 USD Mic dejunDejunCina 2 USD 4 USD 4 USD Pensiune
completa: 9 USD Mic dejunDejunCina 1,8 USD3,6 USD3,6 USD
Sursa: Oferta ANTREC, Bran-Imex (1998)
Fata de alte zone (exemplu litoral sau Bucovina), in Bran nu sunt practicate
diferentieri de tarife pentru turistii straini si romani, acest lucru
fiind in concordanta cu recomandarile Ministerului Turismului, de practicare
a unor tarife nediferentiate.
V. Concluzii si propuneri de valorificare a zonei Bran
Aspectele turismului in ariile rurale se incadreaza cel mai bine
turismului cultural, cu accent pe intelegerea stilurilor de viata contrastante
si a interschimbului de cunostinte si idei. De aceea, turismul rural ii
atrage pe cei in cautare de contact personal si interactiune cu diverse
culturi, medii si grupuri de oameni. Printre aceste manifestatii se numara:
turismul recreational cu accent pe solicitare fizica si pe activitati legate
de mediu (ciclism sau drumetii montane), turism ecologic cu accent pe natura
si vizitarea peisajelor contrastante (vizite in parcuri si rezervatii
nationale), turismul mostenirii istorice care se concentreaza pe locuri sau
evenimente istorice, adesea cu scop educational. Turismul rural poate, de asemenea,
sa includa calatorii de o zi dintr-un loc in altul, intr-o maniera
secventionala, in contrast cu turismul urban unde accentul cade pe destinatia
urbana ca focus pentru activitati turistice urbane.
In planificarea turismului rural este necesara o cooperare intre
toate organizatiile, comisiile si organismele implicate in aceasta activitate.
In Marea Britanie, Countryside Commission (forul care se ocupa de dezvoltarea
spatiului rural, mai ales din punct de vedere turistic) considera in 1998
ca turismul rural capabil sa se autosustina vine ca o solutie pentru a minimiza
impactele negative asupra mediului, culturii si vietii sociale.
In tarile Europei Occidentale, destinatiile rurale ocupa o pondere tot
mai mare din totalul destinatiilor de vacanta. Stresul cotidian al vietii citadineii
indeamna pe locuitorii marilor metropole sa caute linistea mediului inca
netransformat radical de civilizatie. Si daca in tarile superdezvoltate
din vest acest mediu rural a inceput sa se modernizeze din ce in
ce mai mult, la noi in tara, traditia si obiceiurile sunt inca foarte
bine conservate. In incercarea de a cunoaste o alta tara si oamenii
sai, alte traditii, numerosi turisti straini aleg ca destinatie Romania,
mai ales ca urmare a promovarii ofertei turstice rurale efectuate de ANTREC
la targurile si expozitiile organizate peste hotare.
Conditiile socio-economice actuale au dus la degradarea bazelor de cazare ale
statiunilor de traditie de pe litoral sau din zona montana. Dar in timp
ce hotelurile altadata moderne sunt lasate sa se paragineasca, au aparut alte
baze de cazare, in mediul rural, de dimensiuni mai mici dar mai usor de
intretinut si adaptat la nevoile actuale ale turismului. Casele taranesti
au luat locul complexelor hoteliere in topul preferintelor turistilor.
Dintre motivele cele mai importante avute in vedere in alegerea
ca destinatie a pensiunilor turistice, enumeram:
· confortul din ce in ce mai ridicat pe care il ofera fermele
si pensiunile agroturistice pe fondul preocuparii constante si permanente a
gazdelor pentru satisfacerea cerintelor clientului;
· in statiunile traditionale, de tip citadin, turistul se simtea
doar o parte a unei mase de turisti in timp ce in sate el este privit
individual si tratat aparte; de dorintele lui se tine cont in alcatuirea
meniului, spre exemplu;
· intimitatea sporita conferita de faptul ca pensiunile sunt de dimensiuni
incomparabil mai reduse decat hotelurile;
· crearea unor relatii de prietenie cu familia gazda si mentinerea legaturilor
ani de zile, cu revenirea in aceeasi pensiune mai multi ani la rand;
· oferta de produse proaspete din gospodaria taraneasca, preparate de
turisti sau de gazda la cererea turistilor;
· un mediu mai putin poluat.
Propunere program turistic “Vacanta in zona Bran” pentru
turisti straini
Ziua I: sosire la Aeroportul Otopeni, plecare spre Bran. Cazare in gospodariile
satenilor. Masa de seara.
Ziua II: mic dejun, vizita la Castelul Bran si la complexul muzeal taranesc.
Pranz. Dupa amiaza libera. Spre seara, organizarea unei mici petreceri
in functie de sezon: vara in aer liber, iarna, langa vatra
-; intalnire cu femeile din zona, posibilitate de a vedea si
practica diferite mestesuguri traditionale: torsul lanei, tesut, etc.
Seara romaneasca: masa traditionala, muzica, dansuri populare din zona.
Ziua III: mic dejun, excursie in comuna Moeciu (cu autocarul, biciclete,
carute, sanii, etc). Masa la una din pensiunile turistice. Cina.
Ziua IV: mic dejun, excursie in Brasov si Poiana Brasov, cu vizitarea
orasului, a Bisericii Negre, Primei Scoli Romanesti si Bisericii Sf. Nicolae.
Pranz in Poiana Brasov. Cina la Bran.
Ziua V: mic dejun, excursie in satul Dambovicioara, vizitarea Pesterii
Dambavicioarei si Pesterii Ursilor. Pranz. Vizitarea gospodariilor
taranesti, cu participarea turistilor la activitatile domestice. Intalnire
cu mesteri populari, posibilitatea achizitionarii de produse de artizanat. Cina
la Bran.
Ziua VI: mic dejun, excursie pe cararile din Piatra Craiului. Masa de pranz
in natura. Cina la Bran.
Ziua VII: mic dejun, excursie la Fundata. Intalnire cu mesterii
populari si observarea sau practicarea unor vechi indeletniciri (tesutul
covoarelor, confectionarea costumelor populare), posibilitatea achizitionarii
de produse de artizanat. Masa la o stana. Seara foc de tabara si divertisment.
Ziua VIII: mic dejun. Plecarea spre aeroportul Otopeni. Imbarcarea in
avion.
Costul unei excursii de 7 nopti petrecute in Bran-Moeciu: 199USD (grup
de 42 turisti straini exclusiv biletele de avion)
Conditii de transport-cazare-masa:
- autocar 3 ***
- pensiuni AA
- masa la pensiuni (se ofera gratuitate la mesele servite la stana si
cina de despartire)
- taxe vizita 10USD
Bibliografie
1. Ionescu Dunareanu Ion: “Muntii Piatra Craiului”, Ed. Sport Turism,
Bucuresti, 1986
2. N. Popescu: “Muntii nostri”, Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1986
3. “Castelul Bran” -; Brosura, Colectia Tezaurul Romaniei,
1997
4. Nicolae Stoiceascu, „Vlad Tepes”, Ed. Acad., Bucuresti, 1976
5. XXX (1998-2000) -; Buletine informative ANTREC, Bran