Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir” -; BRASOV

Proiect TURISM INTERNATIONAL

Turismul rural, ecologic si cultural in comuna Moeciu y6d2df
Atat in practica turistica internationala, cat si in literatura de specialitate, se constata o indreptare a populatiei oraselor spre recreere catre mediul rural. In acelasi timp se remarca faptul ca formele de turism organizate in mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide, monotone, cu deplasari dintr-un mediu aglomerat in altul (adeseori mai aglomerat si mai trepidant) nu mai satisfac aspiratiile, motivatiile, optiunile turistilor, ale unei insemnate parti din randul populatiei urbane, ca urmare cautarea mediului rural pentru odihna si recreere este o tendinta generala in practica mondiala a turismului si in ultimii ani si in Romania.
Treptat insa, turismul rural a inceput sa fie privit ca o posibilitate concreta de dezvoltare a perimetrelor rurale. Aceasta s-a dovedit a fi o sansa reala pentru zonele rurale defavorizate, dar si pentru toate regiunile rurale: valorificarea unui bogat potential natural si cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, imbunatatirea nivelului de trai al populatiei acestor perimetre, stabilizarea fortei de munca locala prin crearea de noi locuri de munca in domeniul serviciilor, constructiilor, cresterea rapida a echipamentelor de cazare datorita cheltuielilor mici necesare dotarii lor, accesul unor categorii sociale defavorizate la aceste oferte de petrecere a concediilor, etc.

1. Comuna Moeciu -; prezentare generala

MOECIU

Comuna Moeciu este situata in centrul tarii, la extremitatea sudica a judetului Brasov, intre masivele Piatra Craiului si Bucegi, in culoarul Rucar-Bran. Aflata la o altitudine cuprinsa intre 800 si 1200 m, ocupa o suprafata de 103,4 km, cu o populatie de 5.575 locuitori si dispune de o suprafata impadurita de 5482 ha.
Aceasta asezare a fost atestata documentar in anul 1405, in cadrul acesteia existand ca monumente istorice de arta si arhitectura: Biserica ortodoxa-romana “Sf. Nicolaie” din sec. XVIII si “Adormirea Maicii Domnului”, din1818.
Comuna Moeciu face parte din unitatea geografica social-economica a localitatilor branene. Este situata la 30 km distanta de resedinta de judet -; Brasov -;, pe DN 73 si are in componenta sase sate care au fuzionat in 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Magura si Pestera. Accesul in Moeciu din Bucuresti pe drumul european E60, distanta intre localitati fiind de 182 km. Accesul pe cale ferata se face folosind reteaua Bucuresti-Brasov (166 km) si Brasov-Zarnesti (cca. 30 km). Cat priveste accesul cu autobuzul, acesta se face din Autogara II-Bartolomeu, plecarile efectuandu-se zilnic, din 30 in 30 de minute, sambata si duminica din ora in ora, desi nu este foarte confortabil si circula cu viteza relativ redusa.
Profilul de baza al comunei este unul agricol, in special zootehnic, si este dat de ocupatiile pastorale ale locuitorilor, de altfel vestiti crescatori ai ovinelor si bovinelor). De-a lungul timpului locuitorii acestei asezari si-au castigat un bun renume cu produsele lactate fabricate din retete stravechi. Comuna este slab industrializata, sectorul de stat fiind reprezentat in trecut de trei societati ce activau in domeniul transportului de calatori, intretinerii pasiunilor si exploatarii fondului forestier.
Clima din zona Moeciu este temperata de depresiune intramontana caracterizata prin veri racoroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5°C, iar in zonele vecine se inregistraza valori cuprinse intre 4°C (Rucar), 7°C (Brasov), 8°C (Campulung). In luna iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27°C, iar in luna ianuarie temperatura variaza intre -10 si -15°C. Zona Moeciu este bogata in precipitatii, numarul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. In sezonul rece, numarul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea stratului de zapada este de 40-50 cm. Vanturile predominante in zona au o viteza de 3-5 m/s.
Deschiderea depresiunii catre capete conditioneaza permanenta miscare a maselor de aer, inversiunile termice fiind prezente pe vaile adanci ale raurilor. Sunt prezente si brizele de munte-vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termica redusa, adapost de vanturi puternice, umezeala relativ redusa, strat de zapada bogat si indelungat, insolatie ridicata cu valente turistice deosebite.
Reteaua hidrografica este bogata, caracterizata in general de prezenta cursurilor de apa temporara. Intreg teritoriul se incadreaza in bazinul hidrografic al raului Turcu, afluent al raului Barsa.
Fauna: pe crestele montane cu deosebire in Bucegi si Piatra Craiului turistii pot admira capra neagra. Dintre mamiferele cu valoare cinegetica amintim: ursul, lupul, vulpea, mistretul, veverita, capriorul, rasul, toate fiind ocrotite.
Avifauna este reprezentata de cocosul de munte, acvila de munte, ciocanitoarea, mierla, cinteza, pitigoiul. In apele de munte traiesc pastravi, scobari, clean si boistean.
Flora: altitudinea culoarului incadreaza Moeciul in zona padurilor de fag, care la limita inferioara se afla in amestec cu gorunul iar la partea superioara cu coniferele. Paduri compacte de molid sau in amestec cu fag, brad apar in masivul Leaota, Piatra Craiului, Muntii Bucegi indeosebi in versantii nordici. Ca urmare a popularii indelungate, regiunea a fost puternic despadurita, pajistile si fanetele luand locul codrilor de altadata.
Dintre plantele medicinale care se gasesc in zona sunt: sunatoarea, musetelul, coada soricelului. Pentru iubitorii de zmeura si mure, Moeciu este o destinatie ideala. Nu lipsesc nici livezile de pomi fructiferi: meri, peri, visini, ciresi.
Cadrul natural prezinta particularitati deosebite, datorita imbinarii armonioase a diferitelor forme de relief (munte inalt, platou, forma valurita de-a lungul raurilor si vaIlor ce strabat terenul modelat de o retea hidrografica bogata), toate acestea creand un valoros potential economic si turistic, slab exploatat pana in prezent. Zona montana in care este amplasata comuna Moeciu, intre cele doua parcuri nationale Bucegi si Piatra Craiului, creeaza conditii favorabile organizarii si dezvoltarii turismului rural. Ca puncte de atractie pentru turisti se enumera obiectivele: Pestera Liliecilor, Cheile Moeciului, Prapastiile Magurei, etc.

2. Bogatia cultural-istorica a zonei Bran-Moeciu

Comuna Moeciu pastreaza o instalatie traditionala pentru prelucrarea lanei, o piva, un joagar, o moara, acestea numarandu-se printre putinele piese originale ramase in Romania. Satul Pestera reprezinta un alt punct de atractie prin existenta “Pesterei cu lilieci”. Satul Magura atrage turistii prin casa traditionala Runceanu, construita in totalitate din lemn, in vreme ce satul Simon este o localitate recunoscuta prin portul popular, tesaturi, impletituri din lana si arta cojocaritului.
- Vecinatatea Castelului Bran, precum si toate aceste valori culturale si istorice reprezinta atractive destinatii pentru turistii ce viziteaza zona Bran, iar aceasta nu a fost nici un moment in istorie straina de practicile turismului rural, insa incepand cu anul 1994 aceasta forma de turism a fost aplicata intr-o maniera organizata prin sprijinul Asociatiei nationale de turism rural, ecologic si cultural - ANTREC, in zona Bran -; Moeciu activand principala filiala a asociatiei coordonata de Mioara Stoian.
- Muzeul etnografic in aer liber din Bran este amenajat in parcul din vecinatatea Castelului Bran. In acest muzeu au fost aduse si reconstituite unele din cele mai vechi si mai tipice constructii din zona. Deschis pentru public in 1961, muzeul numara in 1981, 14 gospodarii taranesti si instalatii tehnice. Monumentele au fost selectionate si grupate pe baza cercetarilor din 1958-1960.
- Muzeul Vamii, supraveghea trecatoarea care face legatura intre Transilvania si Muntenia. Din 1377-1382 cand a fost construit, pana astazi, el a fost martorul unor evenimente-reper pentru istoria locurilor pentru care, prin pozitia si rangul sau, era pus sa dea seama.
- Jos, in vale, la baza stancii, odihneste simbolic inima Reginei Maria, semn al pretuirii de care Branul si branenii s-au bucurat in anii de glorie ai monarhiei romanesti.
- Case memoriale din zona Bran
A Sextil Puscariu (1877-1948) -; lingvist, filolog si istoric literar, membru al Academiei Romane
A Dr. Aurel Stoian (1866-1972) -; Presedintele Consiliului National Romanesc din Bran, semnatar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil si primar al localitatii Bran.
A? Dr. Iosif Puscariu (1889-1965) -; Fondator al Spitalului de Ochi din Brasov
A Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) -; om de stiinta si neurolog de renume mondial, membru al Academiei de Stiinte Medicale.
A? Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei medicinei si membru al unui numar de 23 de societati si academii de stiinte, legat de Bran prin origine si iubire.
A Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) -; decan al Facultatii de Istorie din Bucuresti, cercetator si dascal de exceptie, fiu al Branului.
- Cheile Moeciului cu Cascadele Moeciului
- Biserica Adormirea Maicii Domnului construita in 1820 si pictata in 1836

Principalele targuri si sarbatori din zona Bran
· 1 ianuarie -; obiceiul sorcovitului
· martie, aprilie -; obiceiuri legate de sarbatoarea Invierii Domnului
· martie -; urcarea oilor la munte
· 25 aprilie -; masurarea laptelui, alegerea celui mai bun crescator de animale
· 24 iunie -; Olimpiada de vara Sirnea
· 20 iulie -; Santilie
· 25-26 iulie -; Targul de vara de la Moeciu
· 9 august -; Sf. Pantelimon
· august -; Nedeeia muntilor (Fundata)
· 25 octombrie -; Focul lui Sumedru
· octombrie - ravasitul oilor
· 8 noiembrie -; targul de Sf. Arhangheli Mihail si Gavril
· 24 decembrie -; colindatul -; Buna dimineata la Mos Ajun
· 25 decembrie -; Sarbatoarea Craciunului
· 31 decembrie -; revelion

3. Circulatia turistica in cadrul unitatilor de cazare
Majoritatea locurilor de cazare din cadrul turismului rural practicat in zona Moeciu, asemeni intregii zone a Branului, apartin pensiunilor incadrate agentiei Bran-Imex. Acestea reprezinta, de altfel, cea mai reprezentativa forma de cazare pentru turismul rural. De la infiintarea agentiei, numarul turistilor care au apelat la serviciile de cazare si masa oferite de pensiunile acesteia a crescut din ce in ce mai mult, o data cu cresterea numarului gospodariilor ce fac parte din agentie.
In tabelul III.1. prezentam situatia statistica a turistilor cazati in pensiunile Bran-Imex si in fermele agroturistice, pentru a ilustra cresterea semnificativa a numarului lor, in paralel cu cresterea numarului pensiunilor ce colaboreaza cu agentia Bran-Imex pentru oferirea serviciilor de cazare si masa.

Tabel III.1. Numarul turistilor in turismul rural - zona Bran-Moeciu (1998-2000)
An Tip echipament Turisti cazatiRomani Straini Total turisti
1998 Pensiuni turistice 2987 1316 4303
1999 Pensiuni turistice 3031 1548 4579
2000 Pensiuni turisticeFerme agroturistice 3214 1624874 171 48381045
Sursa: Bran-Imex (2001)

In anul 1998 au fost cazati in pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turisti din care 2987 romani si 1316 straini Media sejurului a fost de 2 zile in trimestrele I, II si IV si de 6 zile in trimestrul III, aceasta medie ramanand valabila si pentru anii urmatori (1999, 2000).
In anul 1999, ca urmare a cresterii numarului de locuri in pensiunile turistice, a crescut si numarul de turisti, acesta ajungand la 4579 (3031 romani si 1548 straini), cu 6,41% mai mare decat in anul precedent.
In anul 2000 se observa modificari in totalul turistilor cazati in pensiuni -; 3214 romani si 1624 straini, ambele categorii cunoscand cresteri, iar in cadrul fermelor agroturistice au fost cazati in total 1045 turisti (874 turisti romani si 171 turisti straini).
Dupa 1998, fluxul de turisti a inceput sa creasca si sa nu mai fie concentrat doar in trimestrul III, ci si in trimestrele I si IV cand satele din zona Bran-Moeciu sunt solicitate pentru diversele manifestari traditionale.

Tabel III.2. Ponderea in timp a numarului de turisti cazati in pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu (1998-2000)

An Romani % Straini % Total turisti %
1998 2987 - 1316 - 4303 1999 3031 + 1,47 (‘99/’98) 1548 + 17,63 (‘99/’98) 4579 + 6,41
2000 3214 + 6,03 (‘00/’99) 1624 + 4,9 (‘00/’99) 4838 + 5,65
Sursa: Bran-Imex (2001)

Numarul turistilor romani si straini cazati in pensiunile turistice, ca urmare a cresterii numarului unitatilor de cazare, a cunoscut o crestere continua in perioada 1998-2000. Astfel, ponderea in 1999 a numarului de turisti cazati in pensiuni turistice (fata de 1998) a crescut cu 6,41% (cresterea mai mare a cunoscut-o numarul turistilor straini cazati), iar in 2000 cresterea a fost de 5,65%, numarul turistilor straini cazati in pensiuni fiind in crestere, dar nu atat de semnificativa ca in anul precedent. In 2000 o crestere semnificativa a cunoscut numarul turistilor romani cazati in pensiunile din zona Bran-Moeciu -; 6,03%.

Tabel III.3. Evolutia numarului pensiunilor din zona Bran-Moeciu in perioada 1998-2000

Localitatea 1998 1999 % ‘99/’98 2000 % ‘00/’99
Moeciu-Cheia 4 6 + 50 11 + 83,3
Moeciu de Jos 21 34 + 61,9 41 + 20,6
Predelut 2 6 + 200 14 + 133,3
Moeciu 4 6 + 50 24 + 300
Bran Poarta 1 4 + 300 9 + 125
Bran 24 23 - 4,16 41 + 78,3
Sohodol - 3 + 300 13 + 333,3
Simon 5 12 + 140 19 + 58,3
Poarta 4 6 + 50 17 + 183,3
Sirnea 3 2 - 33,3 12 + 500
Pestera 1 1 0 3 + 200
TOTAL 69 103 +49,27 204 + 98,06
Sursa: Bran-Imex (2001)

Tabel III.4. Evolutia numarului locurilor de cazare din zona Bran-Moeciu (1998-2000)

Localitatea 1998 1999 % ‘99/’98 2000 % ‘00/’99
Moeciu-Cheia 16 79 + 393,75 124 + 56,96
Moeciu de Jos 167 263 + 57,49 299 + 13,69
Predelut 8 33 + 312,5 65 + 96,97
Moeciu 9 39 + 333,3 96 + 146,15
Bran Poarta 6 35 + 483,3 79 + 125,71
Bran 112 166 + 48,21 267 + 60,84
Sohodol 6 29 + 383,33 42 + 44,83
Simon 28 110 + 292,85 192 + 74,54
Poarta 16 35 + 118,75 63 + 80
Sirnea 11 9 - 18,18 39 + 333,3
Pestera 3 8 +166,66 20 + 150
TOTAL 376 806 +114,36 1286 + 62,67

Sursa: Bran-Imex (2001)

Numarul de pensiuni si implicit de locuri de cazare a crescut in fiecare an (cea mai mare crestere a fost inregistrata in 2000 in Sirnea unde numarul pensiunilor a crescut cu 500% fata de 1999, an in care, fata de anul precedent, acest numar scazuse cu 33,3%), aceasta datorita incurajarii dezvoltarii acestei forme de turism prin acordarea de facilitati pentru persoanele care investesc in turismul rural.

Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare:

Nr. innoptari turist
Indicatorul ofertei = --------------------------- Nr. locuri disponibile

Tabelul III.5. Calculul indicatorului ofertei de locuri de cazare (nr. locuri):

1998 1999 2000
Nr. innoptari turist 13.727 22.893 24.190
Nr. locuri cazare 376 806 1286
Indicatorul ofertei 36,5 28,4 18,8

Calculul duratei medii a sejurului:
Nr. innoptari turist
Durata medie a sejurului = ---------------------------- zile
Nr. total al turistilor

Tabel III.6. Durata medie a sejurului (zile):

1998 1999 2000
Numar innoptari turist 13.727 22.893 24.190
Nr. total turisti 4303 4579 4838
Dms azilei 3,19 4,99 5

Calculul indicatorului intensitatii turistice: a. in raport de populatie:
Nr. turisti dp = ---------------------- loc populatia totala

b. in raport de suprafata
Nr. turisti dt = ---------------------- km2 suprafata totala

Tabel III.7. Calculul indicatorului densitatii turistice in raport cu populatia si cu suprafata comunei Moeciului:

1998 1999 2000
Nr. total turisti 4303 4579 4838
Populatia Moeciului 5575 5652 5714
Supraf. Moeciului 103,4 103,4 103,4 dp aloci 0,7718 0,8102 0,8467 dt akm2i 41,615 44,284 46,786

Tabel III.8. Structura populatiei -; comuna Moeciu (1998)

Specificatia Comuna MOECIU Judetul Brasov
Populatia totala 5575 643.201
Populatia activa 2444 298.210
Populatia ocupata 1737 280564
Nr. someri in evidenta 286 17646
Rata somaj (pop. activa) 11,7% 5,9%
Sursa: prelucrare date statistice Primaria Bran (1998)

La nivelul anului 1998, totalul populatiei comunei Moeciu era de 5575 locuitori, cu o densitate de 54 locuitori/km2. Pe categorii de varsta intre 16-30 ani erau 1201 locuitori si intre 30-62 ani, 1243 locuitori. Populatia activa insuma 2444 locuitori; angajati in industrie in orasele invecinate 1281 locuitori, iar lucratori individuali in agricultura erau 409 locuitori. Populatia ocupata numara 1737 locuitori, iar numarul somerilor in evidenta era de 286.
Din datele oferite de tabelul III.8. se pot desprinde urmatoarele concluzii: populatia activa reprezenta 43% din populatia totala; raportul dintre populatia angajata in industrie la nivelul comunei si populatia totala era de 21%, rata somajului este de 11,5% insa cu perspective de a ajunge la 25% din cauza restructurarii industriei; categoriile expuse somajului sunt tinerii, populatia in varsta pana la 30 de ani, in special femeile.
Incepand cu 1997, ANTREC a editat anual un catalog ce include oferta turistica rurala la nivelul intregii tari. Brosura cuprinde oferta turistica din cele cinci zone ale tarii (Moldova si Bucovina, Dobrogea, Muntenia si Oltenia, Maramures, Crisana si Banat, Transilvania). Fiecare echipament turistic este prezentat cu ajutorul unor pictograme ce include:
· numar persoane ce pot fi cazate
· suprafata
· numar camere cu 1,2,3 paturi
· numar de bai
· numar de dusuri
· telefon
· incalzire
· mic dejun
· toaleta
· televizor
· masina de spalat
· acceptare animale
· curte
· limba straina vorbita de gazda (F; G; E; R;I;S)
· distanta la cel mai apropiat oras din zona
O centralizare a tuturor datelor privind gospodariile clasificate din satul turistic Bran, evidentiaza urmatoarele: suprafata minima de cazare a unei gospodarii este de 23 m2 cu posibilitatea de a caza 4 persoane, iar suprafata maxima de 162 m2 putand caza 16 persoane. Gospodariile au in general camere cu 2 paturi si cu baie. Pentru sezonul rece, majoritatea gospodariilor sunt prevazute cu incalzire. Aproape toate echipamentele au in dotare masini de spalat, ofera mic dejun si au curte. Proprietarii vorbesc limbi straine de circulatie internationala: franceza, germana si engleza, dar si italiana sau spaniola.
Din punctul de vedere al tarifelor practicate in zona Bran, societatea Bran-Imex, care este singura specializata in turismul rural din acest perimetru, avea urmatoarea oferta la nivelul anului 1998:

Tabel III.9. Oferta de preturi in turismul rural -; zona Moeciu 1998 ( tarif/pers.)
Reduceri (grup min.15 pers, min. 2 nopti) sau camera min. 1 luna
Cazare A AA AAA A AA AAA
Single 7 USD 9 USD 10 USD 6 USD 8 USD 9 USD
Dubla 9 USD 11 USD 12 USD 8 USD 10 USD 11 USD
Tripla 11 USD 13 USD 15 USD 9 USD 11 USD 13 USD
Masa Pensiune completa: 10 USD Mic dejunDejunCina 2 USD 4 USD 4 USD Pensiune completa: 9 USD Mic dejunDejunCina 1,8 USD3,6 USD3,6 USD
Sursa: Oferta ANTREC, Bran-Imex (1998)

Fata de alte zone (exemplu litoral sau Bucovina), in Moeciu nu sunt practicate diferentieri de tarife pentru turistii straini si romani, acest lucru fiind in concordanta cu recomandarile Ministerului Turismului, de practicare a unor tarife nediferentiate.

Tabel III.10. Numarul turistilor in turismul rural - zona Bran-Moeciu (1998-2000)

An Tip echipament Romani % Straini % Total turisti %
1998 Pensiuni turisticeHan turistic Bran 29873002 69,4280,94 1316 707 30,5819,06 43033709 100100
1999 Pensiuni turisticeHan turistic Bran 30312775 66,1987,07 1548 412 33,8012,92 45793187 100100
2000 Pensiuni turisticeFerme agroturisticeMotel Bran 3214 8742163 66,4383,6486,83 1624 171 328 33,5716,3613,17 483810452491 100100100
Sursa: Bran-Imex (2001)

In anul 1998 au fost cazati in pensiunile turistice din zona Bran-Moeciu un total de 4303 turisti din care 2987 romani si 1316 straini, iar in Hanul turistic Bran au fost cazati un total de 3709 turisti, din care 3002 romani, iar 707 straini, acestia din urma fiind cu 46,27% mai putini decat in pensiunile turistice atestate ANTREC. Media sejurului a fost de 2 zile in trimestrele I, II si IV si de 6 zile in trimestrul III, aceasta medie ramanand valabila si pentru anii urmatori (1999, 2000).
In anul 1999, ca urmare a cresterii numarului de locuri in pensiunile turistice, a crescut si numarul de turisti, acesta ajungand la 4579 (3031 romani si 1548 straini), cu 6,41% mai mare decat in anul precedent. Numarul turistilor cazati in Hanul turistic Bran a cunoscut o scadere cu 14,07% fata de anul precedent, o crestere mai mare constatandu-se in cazul turistilor straini, care au fost cu 41,73% mai multi decat in anul precedent, in comparatie cu numarul turistilor romani care au fost doar cu 7,56% mai putini in 1999 comparativ cu 1998.
In anul 2000 se observa modificari in totalul turistilor cazati in pensiuni -; 3214 romani si 1624 straini, ambele categorii cunoscand cresteri, iar in cadrul fermelor agroturistice au fost cazati in total 1045 turisti (874 turisti romani si 171 turisti straini).
Dupa 1998, fluxul de turisti a inceput sa creasca si sa nu mai fie concentrat doar in trimestrul III, ci si in trimestrele I si IV cand satele din zona Bran-Moeciu sunt solicitate pentru diversele manifestari traditionale.

4. Propuneri cu privire la amenajarea turistica a zonei
In Romania, turismul rural s-a practicat de multi ani, dar nu a existat o legislatie adecvata care sa permita diferentierea pensiunilor dupa criterii de clasificare specifice in clase de confort, fapt ce s-a realizat ulterior (a se vedea anexa 1) si nu erau agentii specializate in cazarea la ferme taranesti. Mergand la Bran, am intalnit turisti care veneau pentru prima data si erau impresionati de buna organizare a localitatii din punct de vedere turistic. Cel mai clar poti afla neajunsurile sau lucrurile bune din Bran-Moeciu, de la turistii care se opresc in Bran cu ocazia petrecerii vacantelor sau de la cei care doar tranziteaza zona; sunt multi cei care vin aici special pentru a vizita Castelul Bran.

Pentru imbunatatirea imaginii statiunii, precum si pentru inlesnirea accesului, mai ales in zona muzeului, unii turisti au sugerat construirea unei parcari si a unei sosele laterale, ce ar diminua traficul in localitate. De asemenea, a fost considerata o necesitate stringenta amenajarea unei piete agroalimentare pentru asigurarea unei mai bune aprovizionari, cu atat mai mult cu cat, o parte a turistilor nu au asigurata masa in unitatile de cazare. Crearea unei piete ar oferi turistilor posibilitatea sa cumpere renumitele branzeturi de Bran.
O diversificare a paletei de servicii a firmelor de turism din localitate ar avea un efect benefic pentru dezvoltarea turismului. Vecinatatea muntilor nu poate constitui decat un factor extrem de favorabil pentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii, numerosi turisti neincumetandu-se sa porneasca singuri pe carari de munte, necunoscand zona.
Se constata nevoia orientarii ghizilor si catre un alt segment de varsta al vizitatorilor Castelului Bran, asupra copiilor.
Zona Branului este o zona turistica care se bucura de un cadru natural foarte pitoresc si sanatos, de o bogatie cultural-istorica inestimabila si de o baza materiala de cazare si alimentatie bine pusa la punct. Ceea ce nu este inca bine pus la punct la Bran este modalitatea de petrecere a timpului liber al turistilor intr-un mod care sa ii faca pe acestia sa cheltuiasca mai mult. Pentru aceasta propunem:
- amenajarea unui parc de distractii cu dimensiuni medii in apropierea Castelului;
- organizarea in incinta Castelului Bran unor intalniri pe inserat cu Contele Dracula (legenda care a adus atat de multi turisti la Bran, mai ales straini);
- amenajarea unui centru de echitatie, turistii urmand sa invete sa calareasca si totodata avand posibilitatea realizarii unor plimbari calare in imprejurari;
- prezenta abundenta a zapezii face posibila amenajarea unei partii de schi;
- valorificarea Cetatii Rasnovului aflata la 14 km de Bran;
- asigurarea serviciului de ghid in zona;
- dezvoltarea cailor de acces (mijloace de transport care sa asigure un nivel calitativ mai ridicat al serviciului de transport);
Branul va continua sa atraga turistii atata timp cat va sti sa le ofere noi atractii. Priceperea si talentul conducatorilor din turism se vor demonstra prin determinarea turistilor care au fost deja in Bran sa revina, nu prin faptul ca vin turisti pentru prima data, caci acestia din urma sunt atrasi in special de renumele castelului sau de calitatile naturale ale zonei.

Anexa 1
ORDONANTA GUVERNULUI ROMANIEI nr. 62/24 august 1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre
Publicata in Monitorul Oficial nr. 245 din 30 august 1994

In temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei si ale art. 1 lit c). din Legea 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:
Art. 1. - Pentru dezvoltarea turismului si promovarea initiativei private, statul roman sprijina persoanele fizice si asociatiile familiale, autorizate potrivit legii, care asigura servicii turistice in pensiuni sau ferme agroturistice situate in mediul rural din zona montana de peste 500 m altitudine, din Delta Dunarii si litoralul Marii Negre.
Art. 2. -; Persoanele fizice si asociatiile familiale, autorizate potrivit legii, care desfasoara activitati de turism in structuri de primire de tipul pensiunilor turistice sau al fermelor agroturistice delimitate la art. 1, beneficiaza de facilitatile acordate intreprinderilor mici si mijlocii, chiar daca nu indeplinesc conditiile de numar de angajati si venit anual, precum si de urmatoarele inlesniri: a). consiliile locale pot pune la dispozitie din terenurile disponibile, in formele si in conditiile prevazute de lege, suprafetele de teren necesare construirii, dezvoltarii si exploatarii de pensiuni si ferme agroturistice; b). acordarea de prioritati la instalarea de linii pentru telecomunicatii (telefon, telex, fax); c). asistenta tehnica de specialitate sub toate formele din partea Ministerului Turismului si a asociatiilor profesionale; d). cuprinderea ofertei turistice a pensiunilor si fermelor agroturistice in materiale de promovare turistica, editate de Ministerul Turismului; e). prezentarea ofertei pensiunilor si fermelor agroturistice in actiunile de promovare intreprinse de birourile de informare turistica din strainatate ale Ministerului Turismului; f). includerea in programele institutiilor de invatamant cu profil de turism sau agricol a problemelor specifice pensiunilor si fermelor agroturistice; g). scutirea de plata a impozitului pe venit pe o perioada de 3 ani a pensiunilor si fermelor agroturistice care au ca obiect de activitate, inscris in autorizatia de functionare, servicii turistice.
Art. 3. -; Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru gazduire si servire a mesei, cu capacitate cuprinsa intre 3 si 20 de camere, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor si servicii de pregatire si servire a mesei. Ferma agroturistica este o structura de primire pentru gazduire si servirea mesei, cu capacitate cuprinsa intre 3 si 20 camere, functionand in cadrul gospodariilor taranesti care asigura alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale.
Autorizarea pentru constituirea de pensiuni turistice si ferme agroturistice se face prin consiliile locale, in conditiile reglementarilor privind organizarea si defasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative.
Art. 4. -; Activitatea de turism din cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare, de masa, de agrement precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioada sejurului;
Art. 5. -; In scopul protectiei turistilor, activitatea pensiunilor si fermelor agroturistice se va desfasura cu respectarea actelor normative ce reglementeaza turismul in Romania. In functie de nivelul de dotare si de calitatea serviciilor oferite, pensiunile si fermele agroturistice se atesta si se clasifica de Ministerul Turismului conform normelor elaborate de acesta.
Clasificarea pe categorii de incadrare a pensiunilor si fermelor agroturistice se face in termen de 60 de zile de la data cererii persoanelor fizice si asociatiilor familiale.
Art. 6. - Nerespectarea obiectului de activitate si a criteriilor care au stat la baza clasificarii pensiunilor si fermelor agroturistice constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 250.000 la 500.000 lei.
Art. 7. -; Contraventiei prevazute la art. 6 din prezenta ordonanta ii sunt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu exceptia art. 25 si 26 din lege, completata si modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 12/1994.
Art. 8. -; Contraventiile se constata si amenzile se aplica de catre organele Garzii financiare si de catre organele de specialitate din Ministerul Turismului cu atributii speciale in acest domeniu.

Legea nr. 145 din 31 decembrie 1994
Pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre
Publicata in Monitorul Oficial nr. 374 din 31 decembrie 1994

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Articol unic -; Se aproba Ordonanta Guvernului nr. 62 din 24 august 1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 245 din 30 august 1994, emisa in temeiul art. 1 lit c). din Legea nr. 72/1994 privind abilitatea Guvernului de a emite ordonante, cu urmatoarele modificari:
1. Articolul 1 va avea urmatorul cuprins:
“Art. 1 -; Pentru dezvoltarea turismului si promovarea initiativei private, statul roman sprijina persoanele fizice si asociatiile familiale, autorizate potrivit legii, care asigura servicii turistice in pensiuni sau ferme agroturistice situate in mediul rural din zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre”.

2. Articolul 2 litera g). va avea urmatorul cuprins:
“g). scutirea de plata a impozitului pe venit pe o perioada de 10 ani a pensiunilor si fermelor agroturistice care au ca obiect de activitate, inscris in autorizatia de functionare, servicii turistice”.
3. Aticolul 3 va avea urmatorul cuprins:
“Art. 3 - Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru gazduire si servire a mesei, cu capacitate cuprinsa intre 3 si 20 de camere, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor si servicii de pregatire si servire a mesei. Ferma agroturistica este o structura de primire pentru gazduire si servirea mesei, cu capacitate de pana la 20 camere, functionand in cadrul gospodariilor taranesti care asigura alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale.
Autorizarea pentru constituirea de pensiuni turistice si ferme agroturistice se face de catre consiliile locale, in conditiile reglementarilor privind organizarea si defasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative”.

Anexa 2
FEDERATIA ROMANA PENTRU DEZVOLTARE MONTANA
CRITERII privind incadrarea gospodariilor din zona montana in clasa de confort agroturistic montan

1. Clasa de confort agroturistic montan -; spatii de cazare:
Clasa I: - camera cu 1 -; 2 paturi (10 -; 16 m2), cu posibilitati de incalzire asigurate si grup sanitar propriu fiecarei camere, cu WC, lavoar, dus (cada), cu apa rece si calda.
Clasa II: - camera cu 1 -; 2 paturi (10 -; 16 m2), cu posibilitati de incalzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti, cu WC, lavoar, dus (cada), cu apa rece si calda.
Clasa III: - camera cu 1 -; 3 paturi (10 -; 20 m2), cu posibilitati de incalzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti si cu proprietarul, cu WC, lavoar, dus (cada), cu apa rece si calda.
Clasa IV: - camera cu 1 -; 3 paturi (10 -; 20 m2), cu posibilitati de incalzire asigurate si latrina separata de locuinta comuna cu proprietarul si o incapere pentru spalat cu lavoar, cu apa rece, comuna cu alti turisti.
2. Clasa de confort agroturistic montan -; spatii pentru prepararea si servirea meselor:
Clasa A: - camera de servit masa si recreere, dotata cu un loc pentru prepararea hranei, in folosinta exclusiva a turistilor;
Clasa B: - camera de servit masa si recreere, in folosinta comuna a turistilor cu proprietarul, cu acces la bucataria proprietarului;
Clasa C: - fara camera de servit masa si de recreere, dar cu acces la bucataria proprietarului.

Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, Nr. 242 bis/31.V.1999
CRITERII MINIME privind clasificarea pensiunilor turistice si a pensiunilor agroturistice
Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand maximum 30 de locuri in mediul rural, si, pana la 20 de camere in mediul urban, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor in conditiile de pregatire si servire a mesei.
Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din alimentatia turistilor cu produse din productia proprie.
Amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale si a pensiunilor agroturistice trebuie realizata in locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune in pericol sanatatea sau viata turistilor.
Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse in exclusivitate la dispozitia acestora. In interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatarului (articole de imbracaminte, incaltaminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea stanjeni turistii).
Spatiile pentru prepararea si servirea mesei in cazul in care sunt destinate si pentru consumatorii din afara, numarul locurilor la mese fiind mai mare decat al celor de cazare, dar mai mic de 20 de locuri la mese, se clasifica ca unitatile de alimentatie pentru turism, potrivit normelor speciale elaborate de Autoritatea Nationala pentru Turism.
Pensiunile agroturistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si dimensiunea parcelelor, potrivit anexei 1.6.

Criterii/ stele - margarete Pensiuni turistice cat.:Urban -; steleRural -; margarete4 3 2 1 Pensiuni agroturistice cat. margarete3 2 1
1. Criterii generale:- cladirile, inclusiv anexele gospodaresti, sa fie in stare:· foarte buna· buna- caile de acces propriu si spatiile inconjuratoare sa fie bine intretinute- curte proprie, cu spatii verzi si imprejmuiri estetice eficiente- suprafete de joaca pentru copii- garaj sau parcare proprieNumarul locurilor de parcare va fi de cel putin 30% din numarul camerelor. x x - - - - x xx x x x- - - -- - - -x - - - x - -- x xx x xx x -x - -- - 2. Organizarea spatiilor:- accesul in camerele de dormit si in grupurile sanitare sa fie direct, fara a se trece prin alte camere folosite pentru dormit.- holul de primire, in suprafata minima de 12m2, sa fie mobilat si decorat- spatii corespunzatoare si igienice pentru prepararea si servirea mesei cu bucatarie dotata cu echipamente de preparare si conservare a alimentelor.- sufrageria dotata cu mobilier adecvat, de calitate superioara si cu inventar de servire de calitate- spatiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) si inventar de servire- camere cu grup sanitar propriu- grup sanitar comun (la pens. agroturistice de o stea se admit in WC uscate si spalatoare exterioare alimentate la surse naturale din rezervoare) x x x xx - - -x x x xx - - -- x x -x x - -- - x x x x x- - - x x x - - - x x -x - -- x x
3. Instalatii:- incalzire centrala sau cu gaze la soba de teracota- incalzire cu soba de teracota sau cu alte echipamente admise de normele P.S.I.- sursa proprie de incalzire in camerele de baie (incalzire centrala sau alte mijloace admise de normele P.S.I.)- instalatie de apa curenta calda/rece la bucatarie- instalatie de apa curenta rece la bucatarie- aer conditionat- racord la reteaua publica de canalizare sau la mijloace proprii de colectare si epurare- cladirea sa fie racordata la reteaua electrica publica x x - -- - x xx x - - x x x -- - - xx - - -x x x xx x x x - - -x x xx x -x x -- x -- - -x x xx x 4. Suprafata minima a camerelor (m2):- camera cu 1 pat- camera cu 2 paturi- camera cu 3 paturi- camera cu 4 paturi- dormitorul din apartamente- salonul din apartamente 15 10 9 818 13 12 11 - - 16 14 - - - 1618 14 12 1118 14 12 11 10 9 813 12 11- 16 14- - 1614 12 1114 12 11
5. Numar maxim de paturi simple intr-o camera 2 2 3 4 2 3 4
6. Echipare sanitara:- camerele dispun de grup sanitar propriu (cada sau cuva cu dus, lavoar si WC)- grup sanitar comun compus din:· 1 cabina WC la 10 locuri· 1 spalator cu un lavoar cu apa curenta calda/rece la 10 locuri· 1 cabina de dus cu apa calda/rece la 15 locuri x x - -- - x x- - x x- - x x x - -- x x- x x- x x
7. Dotarea camerelor:- pardoseli acoperite cu covoare sau mocheta de bune calitate (pardoselile din parchet, marmura si alte materiale similare pot fi acoperite si partial)- pardoseli acoperite integral sau partial cu covoare sau carpete- mobilier uniform ca stil si calitate- pat cu somiera cu saltea sau pat cu saltea relaxa- pat cu saltea- saltea cu grosime de 5 cm- plapuma, pled sau paturi (cate 2 bucati/ persoana)- perne mari- cearsaf pentru pat si cearsaf- plic pentru pled, patura sau plapuma x - - -- x x -x x - -x x - -- - x xx - - -x x x x x x x xx x x xx x x x x - -x x -x - -x - -- x x- - -x x xx x xx x xx x x

5. Bibliografie

- Primaria Moeciu -; date statistice 1999

- Ionescu Dunareanu Ion: “Muntii Piatra Craiului”, Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1986

- N. Popescu: “Muntii nostri”, Ed. Sport Turism, Bucuresti, 1986

- Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, Nr. 242 bis/31.V.1999

- Monitorul Oficial nr. 374 din 31 decembrie 1994

- Monitorul Oficial nr.245 din 30 august 1994