Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
Ergonomia - stiinta interdisciplinara
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 


Esenta managementului contemporan o constituie relatiile cu oamenii, cu grupul uman si cu fiecare individ. i5n11nv
Oamenii reprezinta cheia functionarii efective a oricarei structuri economice sau culturale. O firma poate avea echipamente performante si o cladire minunata, dar daca nu dispune de personal bine pregatit, competent, clientii vor fi nemultumiti de produsele sau de serviciile oferite.
Una dintre cele mai importante functii ale unui manager este sa asigure si sa coordoneze resursele umane ale organizatiei. Dintre toate sarcinile ce revin unui conducator, aceea de a dirija latura umana este definitorie, deoarece totul depinde de cat de bine este asigurat acest aspect.
Majoritatea managerilor cu indelungata experienta afirma ca cele mai multe probleme de conducere cu care sunt confruntati sunt in mare masura legate de personal.
In majoritatea lucrarilor aparute in strainatate si in tara care abordeaza managementul resurselor umane accentul se pune pe recrutarea, pe selectarea, pe pregatirea, pe evaluarea, pe remunerarea si perfectionarea salariatilor, ignorandu-se relatia dintre oameni si munca lor. Profesorul Petre Burloiu considera ca ergonomia este o parte componenta a managementului resurselor umane. Prin aceasta completare managementul resurselor umane ar putea fi definit astfel: “Managementul resurselor umane reprezinta un complex de masuri concepute interdisciplinar, cu privire la recrutarea personalului, selectia, incadrarea, utilizarea prin organizarea ergonomica a muncii, stimularea materiala si morala, pana in momentul incetarii contractului de munca” a1i .
Termenul de ergonomie vine din limba greaca (ergos=munca si nomos=lege, norma). Acesta a fost folosit pentru prima data in anul 1857 de biologul polonez Wojciech Zostryebowski in studiul sau Perspectivele ergonomiei ca stiinta a muncii, dar in limbajul comun de specialitate va fi lansat mult mai tarziu, in anul 1949, de psihologul englez K.F.H. Murrell. Daca la inceput a circulat sub diferite denumiri (stiinta muncii, psihologia muncii, chiar si psihologie inginereasca), astazi denumirea ergonomie este acceptata de majoritatea specialistilor. Desi sensul etimologic este mai larg, el s-a circumscris la inceput tot mai mult la o sfera care cuprindea numai lumea muncii mecanice, efectuata cu ajutorul masinilor. In acest sens Maurice de Montmollin defineste ergonomia ca fiind: “tehnologia comunicatiilor in sistemele om-masina”. Ergonomia isi gaseste, prin insasi telurile si materia cu care lucreaza, un orizont foarte larg si deschis, interdisciplinar, care se preocupa nu numai de relatiile dintre om si masina ci si de perfectionarea acestor relatii. In acest din urma inteles, ergonomia reprezinta studiul muncii in scopul ameliorarii sale. Pe acest drum de adaptare reciproca a omului si a tehnicii merge in special ergonomia anglo-americana, in timp ce scoala franco-belgiana pune accent pe fiziologie si pe psihotehnica.
Ideea interdisciplinaritatii apare in majoritatea definitiilor date ergonomiei. Astfel, profesorul francez Bernard Metz defineste ergonomia ca “un ansamblu integrat de stiinte susceptibile sa ne furnizeze cunostinte asupra muncii umane, necesare adaptarii rationale a omului la masina si a muncii la om”. Profesorul rus V. Munipov arata ca ergonomia este o “disciplina care a luat nastere din stiintele tehnice, psihologice, fiziologice si igiena. Ea cerceteaza posibilitatile omului in procesele de munca, urmarind sa creeze conditii optime de munca”.
Institutiile specializate, prin definitiile pe care le dau ergonomiei, scot in evidenta caracterul interdisciplinar al acesteia. Astfel, in documentele Organizatiei Internationale a Muncii se arata: “Ergonomia este aplicarea stiintelor biologice, umane, in corelatie cu stiintele tehnice, pentru a ajunge la o adaptare reciproca optima intre om si munca sa, rezultatele fiind masurate in indici de eficienta si buna stare de sanatate a omului”.
In timp, conceptul “om-masina” s-a dovedit a fi incomplet, deoarece nu tine seama de ceilalti factori care solicita organismul uman cum ar fi: mediul de munca, conditiile tehnice ale muncii, motivatia pentru munca, relatiile din colectivul de munca, preocuparile personale. Astfel, a aparut conceptul “om-solicitari” (conceptul a fost introdus de profesorul Petre Burloiu la simpozionul din aprilie 1974 tinut la ASE), care exprima ideea echilibrului balantei energetice a organismului uman. Ca urmare, o definitie completa a ergonomiei consideram ca este cea formulata de profesorul Petre Burloiu in lucrarea sa Managementul resurselor umane: “Ergonomia este o stiinta cu un caracter federativ, care pe baza interdisciplinaritatii - care este legea sa fundamentala - integreaza aportul tehnicii, fiziologiei, psihologiei, sociologiei, economiei si al altor stiinte sociale, avand ca obiect orientarea crearii tehnicii contemporane la nivelul posibilitatilor psihofiziologice normale ale omului si utilizarea rationala a acestor posibilitati in conditiile de mediu, sociale si culturale cele mai favorabile care pot fi asigurate de societate, in vederea realizarii reproductiei fortei de munca de la o zi la alta” a2i .
Asa cum rezulta din aceasta definitie, interdisciplinaritatea este o conditie a existentei ergonomiei, este legea ei fundamentala.
In concluzie, ergonomia este o stiinta complexa care sintetizeaza anumite principii ale unor stiinte precum: stiintele medicale, economice, tehnice, antropometrie, psihologia muncii, sociologia muncii in scopul aplicarii acestora la proiectarea echipamentelor, a uneltelor, a mobilierului si la gasirea tuturor masurilor care sa duca la imbunatatirea conditiilor de munca, precum si la formarea executantilor (fig. 1). Cu toate acestea, ergonomia nu trebuie confundata cu nici una dintre stiintele care o compun. Nici una nu poate revendica ergonomia ca “apendice al sau”, dupa cum arata M. de Montmollin.

Fig. 1. Stiinte participante la constituirea ergonomiei

1.2. Obiectul de studiu al ergonomiei

Ergonomia, fiind o stiinta, dispune de un obiect de studiu, de metode si de tehnici de cercetare proprii.
Obiectul de studiu al ergonomiei il constituie “organizarea activitatii umane in procesul muncii prin optimizarea relatiei din sistemul om-masina-mediu, avand drept scop cresterea eficientei tehnico-economice, optimizarea conditiilor satisfactiei, motivatiei si rezultatele muncii, concomitent cu mentinerea bunei stari fiziologice si favorizarea dezvoltarii personalitatii” a3i
Insa aceasta optimizare, in special cea a relatiei om-masina-mediu, necesita indeplinirea urmatoarelor conditii:
- orientarea si selectia riguroasa a factorului uman;
- reorientarea profesionala;
- proiectarea echipamentelor in concordanta cu posibilitatile umane;
- crearea unei ambiante care sa asigure securitate si confort;
- repartizarea rationala a sarcinilor;
- economia energetica a organismului uman.
In opinia specialistilor, ergonomia urmareste obtinerea informatiilor privitoare la munca necesare la fundamentarea in mod rational a adaptarii muncii la om si a omului la munca in scopul cresterii productivitatii, cu alte cuvinte ergonomia are drept obiect cercetarea si indicarea modului in care trebuie proiectata si efectuata orice operatie, avand in vedere realizarea unei economii cat mai importante de energie umana.
In birou ergonomia urmareste studierea elementelor umane si materiale ale procesului de munca in complexitatea si in interdependenta lor; capacitatile umane si modul cum acestea pot fi utilizate in mod optim, pe intregul fond de timp de munca; gradul de complexitate al echipamentului si mobilierului, precum si modalitatile tehnice de largire a ariei de activitate a lucratorilor, in conditiile diminuarii stresului si a oboselii; conditiile de mediu si mijloacele de reducere a influentei lor negative.
Directiile de organizare ergonomica si de perfectionare a activitatii din birou ar trebui sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:
- recrutarea, selectia, incadrarea, promovarea perso-nalului dupa aptitudini, pregatire si performante;
- stabilirea dimensiunii optime a colectivelor de munca;
- stabilirea unor forme specifice de stimulare in munca si aplicarea acestora;
- diminuarea efortului fizic si intelectual prin achizitionarea unor echipamente informatice moderne;
- dotarea birourilor si a serviciilor cu mobilier potrivit caracteristicilor antropometrice ale lucratorilor, pozitiei acestora in timpul muncii, sarcinilor de indeplinit si locului zonei de munca;
- studierea microclimatului, in scopul crearii unui echilibru optim intre om si mediul sau de lucru, reducerii efortului senzorial si cresterii posibilitatilor de concentrare in executarea sarcinilor. Elementele de microclimat (zgomot, temperatura, iluminat, culoare) trebuie adaptate la specificul activitatii din fiecare birou.
Proiectarea ergonomica a locurilor de munca in birou presupune parcurgerea catorva etape:
1. Documentarea in vederea proiectarii noilor locuri de munca;
2. Efectuarea unor studii de fezabilitate in scopul reorganizarii locurilor de munca existente;
3. Examinarea statistica a situatiei existente pe baza informatiilor culese la locul de munca supus reproiectarii;
4. Proiectarea variantelor de organizare a locului de munca, calculul eficientei si alegerea variantei optime.
In concluzie se poate spune ca ergonomia studiaza relatia dintre om si munca sa astfel incat sa determine cresterea productivitatii muncii fie prin organizarea ergonomica a locurilor de munca existente, fie prin proiectarea ergonomica a unor noi locuri de munca.
Lucrarea de fata isi propune o detaliere a directiilor de organizare ergonomica a muncii in birou, mai sus mentionate, precum si proiectarea ergonomica a locurilor de munca urmarind etapele prezentate.

1.3. Principii de organizare ergonomica a muncii

Parintele managementului stiintific este considerat Frederick Winslow Taylor. Scoala managementului stiintific pune accentul pe productivitate maxima cu efort minim, eliminandu-se pierderile/rebuturile si ineficienta. In principala sa lucrare Principiile managementului stiintific, Taylor arata ca “pentru a realiza un management stiintific este nevoie sa fie stabilite o serie de reguli, legi si formule care sa inlocuiasca judecata fiecarui individ in parte, dar care pot fi folosite efectiv numai dupa ce au fost consemnate oficial” a4i . In lucrarea mentionata, Taylor expune o seama de principii ale organizarii stiintifice a muncii ce prevedeau:
1. Sa se concentreze la un loc toata experienta traditionala, care sa fie clasificata, structurata pe categorii si transpusa in reguli, in legi si in formule pentru a-i ajuta pe lucratori in activitatea lor zilnica.
2. Sa se formuleze metode stiintifice pentru fiecare element din activitatea unui om care sa le inlocuiasca pe cele empirice.
3. Lucratorul sa fie selectat, instruit si promovat pe baze stiintifice.
4. Sa se colaboreze cu lucratorii pentru a garanta faptul ca munca este facuta conform principiilor stiintifice formulate.
5. Sa se realizeze o diviziune a muncii si a responsabilitatilor egala intre lucratori si intre manageri, astfel incat acestia sa efectueze activitatile pentru care sunt cel mai bine pregatiti.
Taylor a pus in practica si o multime de experimente care au demonstrat cresterea eficientei prin organizarea stiintifica a muncii:
1. Studiul muncii. Intr-un experiment a trecut la descompunerea proceselor de munca in miscari elementare si eliminarea tuturor gesturilor inutile. In trei ani productivitatea atelierului testat s-a dublat.
2. Unelte standardizate. In alta zona a descoperit ca lopetile folosite pentru incarcarea carbunelui cantareau 6-14 kg. Dupa experimentari s-a constatat ca greutatea adecvata este de 7-8 kg. Din nou dupa trei ani, 140 de oameni faceau munca pentru care inainte fusese nevoie de 400-600 de oameni.
3. Selectarea si instruirea lucratorilor. Intr-un alt atelier Taylor a insistat ca fiecarui muncitor sa i se dea munca pentru care este cel mai potrivit, iar celor care depaseau volumul de munca prevazut sa li se acorde prime/indemnizatii. Asa cum era de asteptat, productivitatea a crescut si s-a mentinut la un nivel ridicat.
Cu toate aceste succese, intotdeauna managementului stiintific i s-a reprosat faptul ca pune prea mare accent pe productivitate, subestimand natura umana.
Studiile lui Taylor au fost completate de sotii Gilbreth, Frank si Lilian. Cei doi s-au ocupat de aspectele umane ale fenomenului de organizare, contribuind la aprofundarea si la largirea conceptelor privind studiul miscarilor si starea de oboseala. Sistemele lor de evaluare au devenit mai tarziu metode de analiza si de apreciere a activitatii/executiei. Cercetarile lor au urmarit descoperirea celor mai bune modalitati de a efectua o activitate in cel mai usor mod posibil. In miscarile executate de lucratori la locul de munca au reusit sa identifice 18 micromiscari elementare (a apuca, a tine, a pozitiona, a cauta), pe care le-au denumit therbligs, adica anagrama numelui sau, Gilbreth. Aceste micromiscari au stat la baza elaborarii normativelor de munca pe timpi predeterminati care apoi au permis fundamentarea stiintifica a normelor de munca si economisirea timpului de normare. O contributie valoroasa a celor doi in dezvoltarea cercetarilor privind munca a constituit-o si enuntarea unui numar de sapte principii ale economiei energetice a miscarii. Studiile lui Taylor si cele ale sotilor Gilbreth s-au completat reciproc, Taylor punand accentul pe cresterea vitezei de productie, iar cei doi au urmarit sa crute muncitorul de oboseala inutila.
Ralph M. Barnes stabileste in lucrarea sa Motion and Time Study, aparuta in anul 1940, un numar de 22 de principii ale economiei miscarii, in scopul rationalizarii operatiilor efectuate in timpul muncii. Asa cum se stie, scopul principal al economiei miscarii este productivitate maxima cu efort minim.
In continuare vom prezenta principiile lui Barnes (numai pe cele care isi gasesc aplicabilitate in organizarea ergonomica a muncii in birou) incadrate pe trei grupe:
1. Principii ale economiei miscarii corpului omenesc.
- Mainile sa inceapa si sa termine miscarile in acelasi timp.
- Mainile sa nu ramana inactive in acelasi timp, cu exceptia perioadelor de odihna.
- Miscarile bratelor sa fie efectuate simultan, in sens opus si simetric.
- Miscarile curbe, continui si line ale mainilor sunt preferabile miscarilor rectilinii.
- Munca sa fie in asa fel organizata incat sa permita un ritm usor si natural, oriunde este posibil.
- Fixarile ochilor sa fie, pe cat posibil, cat mai putine si de durate cat mai scurte.
2. Principii ale economiei miscarii aplicabile in organizarea locului de munca.
- Pe suprafata de lucru sa se mentina numai materialele care se utilizeaza in ziua respectiva (principiu adaugat in lista lui Barnes de catre profesorul Burloiu, in anul 1975, dupa o cercetare efectuata cu o echipa de studenti la fabrica Electromagnetica din Bucuresti).
- Sa existe un loc definit si permanent pentru toate materialele.
- Materialele sa fie plasate aproape de punctul de utilizare.
- Sa se asigure conditii corespunzatoare de vedere. Iluminatul bun constituie prima cerinta pentru o percepere vizuala satisfacatoare.
- Sa se asigure fiecarui lucrator un scaun de un tip si cu o inaltime care sa-i permita o pozitie corecta in munca.
3. Principii ale economiei miscarii aplicabile in proiectarea echipamentelor.
- Mainile sa fie degajate de orice activitate care ar putea fi efectuata mai avantajos de un instrument, de un echipament.
- Obiectele de lucru si materialele sa fie prepozitionate, ori de cate ori este posibil.
- In cazurile in care fiecare deget executa o miscare speciala (dactilografie, operare pe calculator), sarcina sa fie repartizata potrivit capacitatilor specifice ale degetelor.
Economia miscarii prin aplicarea acestor principii inseamna, in esenta, economia de energie a organismului uman. Denumirea lor completa ar fi Principii ale economiei energetice a organismului uman.
Toate aceste principii stau la baza organizarii ergonomice a muncii si servesc la elaborarea masurilor pentru realizarea practica a acesteia.

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite