Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?


Ultimele referate descarcare de pe site
  OBIECTUL PSIHOLOGIEI SOCIALE (psihologie)
  MANAGEMENTUL CALITATII PROIECTULUI (marketing)
  Etnologia juridica - Judecata cetelor de batrani (drept)
  Societatea comerciala (marketing)
  EXCLUDEREA ASOCIATILOR DIN SOCIETATILE COMERCIALE (drept)
  Controlul financiar - Conceptul de control financiar (economie)
  Contabilizarea amortizarii imobilizarilor corporale (economie)
  MANAGEMENT EDUCATIONAL (marketing)
  RADIATIILE X (fizica)
  LACUL de Mihai Eminescu - argumentare ca este opera lirica - (romana)
 



Ultimele referate cautate in site
   contabilitate de gestiune
   legende istorice bolintineanu
   o noapte furtunoasa
   Conul leonida fata cu reactiunea
   conflict pozitiv
   conexiune graf
   hiperkinetism
   camariteanca
   mesterul manole si monastirea argesului diferente
   economia intreprinderii clasa a x a
 
 
despre:
 

inteligenta emotionala

 
 


Licenta
PREFATA
"Inteligenta singura nu creeaza lideri".

Se pot preda competentele personale? Se pot preda competentele emotionale? Cu siguranta managerii, membrii unei echipe, liderii de echipe pot invata cum sa se inteleaga mai bine pe ei insisi si pe cei din jurul lor si cum sa identifice emotiile. Mai pot invata cum sa isi foloseasca emotiile si sa nu se lase condusi de emotii.
Liderii de succes au mai mult decat istetime analitica. Ei au ceea ce se cheama inteligenta emotionala (IE).
IE este abilitatea de a incuraja oamenii, de a ii face sa lucreze impreuna si de a ii motiva sa dea tot ce au mai bun pentru realizarea unui anumit scop. De aceea mai multe studii au clasificat inteligenta emotionala ca fiind cea mai importanta competenta de baza care determina succesul unei companii.
Inteligenta emotionala este un alt fel de istetime. Este puterea de a actiona sub presiune, increderea de a construi relatii fructuoase, curajul de a lua decizii si viziunea de a crea viitorul. IE este in legatura cu leadership si creativitate si este o abilitate care poate fi invatata. Consta in puterea de a constientiza sentimentele si de a identifica sursa lor.
"Managerii trebuie sa incerce sa invete in permanenta despre propria lor situatie. In acest sens, autocunoasterea este esentiala." (Danaiata I., Bibu A. Nicolae, Prediscan M. -; Management-bazele teoretice, 2002)
Am ales aceasta tema la propunerea domnului Prof. univ. dr. Nicolae A. Bibu, atras fiind de noutatea acestui subiect si de faptul ca inteligenta emotionala este inca un concept extrem de mediatizat in occident, supus unor numeroase controverse intre recunoscuti specialisti din diverse domenii: management organizational, leadership, psihologie, sociologie.
Specialistii din Romania sunt inca la stadiul de familiarizare cu acest concept, putine fiind firmele de consultanta in management sau recrutare care sustin programe de dezvoltare a inteligentei emotionale, precum si mai putine la numar fiind organizatiile din tara noastra care constientizeaza impactul acestuia in conducerea unei afaceri.
Imi doresc ca aceasta lucrare sa aduca un plus de valoare informatiilor pana acum cunoscute, efortul depus constand in mare parte in imbinarea si asezarea intr-o forma cat mai cuprinzatoare si mai pe intelesul tuturor a parerilor si cercetarilor unor specialisti recunoscuti in domeniu.
Multumesc pe aceasta cale domnului Prof. univ. dr. Nicolae A. Bibu pentru intelegerea de care a dat dovada pe parcursul acestui an, precum si pentru sfaturile si indrumarile de o reala valoare care s-au concretizat in aceasta lucrare.

Bogdan Pode

Capitolul 1. INTRODUCERE ASUPRA CONCEPTELOR DE INTELIGENTA SI INTELIGENTA EMOTIONALA

1.1 DEFINITII ALE INTELIGENTEI

Termenul de INTELIGENTA provine de la latinescul INTELLIGERE, care inseamna a relationa, a organiza sau de la INTERLEGERE, care presupune stabilirea de relatii intre oameni.
Chiar terminologia sugereaza faptul ca inteligenta depaseste gandirea care se limiteaza la stabilirea relatiilor dintre insusirile esentiale ale obiectivelor si fenomenelor si nu a relatiilor intre oameni. Cat de complexa este aceasta latura a personalitatii reiese din modul ei de abordare in istoria filozofiei si psihologiei. Parerile fata de inteligenta au oscilat de la acceptarea si sublinierea rolului ei in cunoastere, pana la diminuarea semnificatiei ei sau chiar pana la eliminarea ei din existenta umana.
Socrate si Platon considerau ca inteligenta ii permite omului sa inteleaga ordinea lumii si de a se conduce pe sine insusi, iar Boudha milita pentru eliberarea omului de inteligenta pentru a ajunge la cea mai inalta forma de fericire. Pentru gandirea occidentala, inteligenta aparea a fi atributul esential, fundamental al omului, care face din om ceea ce el este, pentru gandirea orientala, inteligenta era redusa la minimum.
Au fost foarte controversate si functiile inteligentei. Unii autori si-au manifestat increderea aproape nemarginita in puterea inteligentei, iar altii au minimalizat-o. Pentru Hegel, inteligenta era un gardian al intregii vieti psihice (el spune ca \"adevarul si rationalitatea inimii si vointei se pot gasi numai in universalitatea inteligentei si nu in singularitatea sentimentului\"), pentru Montaigne inteligenta forma imagini eronate despre Dumnezeu, oameni si lume. De aceea ea trebuie sa se centreze pe sine insasi si opiniile cu privire la relatiile dintre inteligenta si alte functii psihice, sunt impartite.
Kant o vede in uniune cu sensibilitatea, numai din aceasta intrepatrundere totala si absoluta izvorand cunoasterea. Leonardo Da Vinci legase inteligenta de sensibil, inaintea lui Kant. Cadillac, senzualistul pentru care toate cunostintele vin prin simturi, adauga ca inteligenta apare ca un distilator, ca un mecanism ce permite rafinarea materialului brut furnizat de simturi. Pascal, considera ca inteligenta este inhibata de afectivitatea debordanta. Si Schopenhauer vede inteligenta ca fiind subordonata vointei, singurul element primar si fundamental.
Toate aceste pareri contradictorii s-au repercutat asupra definirii inteligentei si asupra stabilirii componentelor si functiilor ei.
Descartes, se pare ca a dat definitia cea mai apropiata de intelegerea moderna a inteligentei. Filozoful francez definea inteligenta: \"mijlocul de a achizitiona o stiinta perfecta privitoare la o infinitate de lucruri. In aceasta definire, gasim intuirea celor doua pozitii actuale ale notiunii de inteligenta: ca sistem complex de operatii; ca aptitudine generala. Vorbind despre inteligenta ca sistem complex de operatii care conditioneaza modul general de abordare si solutionare a celor mai diverse situatii si sarcini problematice, avem in vedere operatii si abilitati cum ar fi: adaptarea la situatii noi, deductia si generalizarea, corelarea si integrarea intr-un tot unitar a partilor relativ disparate, consecintele si anticiparea deznodamantului, compararea rapida a variantelor actionale si retinerea celei optime, rezolvarea corecta si usoara a unor probleme cu grade crescande de dificultate. Toate aceste abilitati si operatii releva cel putin trei caracteristici fundamentale ale inteligentei:
1. capacitatea de a solutiona situatiile noi;
2. rapiditatea, mobilitatea, supletea, flexibilitatea ei;
3. adaptabilitatea adecvata si eficienta la imprejurari.

Inteligenta apare ca o calitate a intregii activitati mintale, ca expresia organizarii superioare a tuturor proceselor psihice, inclusiv a celor afectiv - motivationale. Pe masura ce se formeaza si se dezvolta mecanismele si operatiile tuturor celorlalte functii psihice vom intalni o inteligenta flexibila si supla.
Leibniz intuieste cel mai bine acest aspect, referindu-se la inteligenta ca expresie a efortului evolutiv al constiintei. In psihologie, Jean Piaget a descris magistral aceasta caracteristica in epistemologia sa genetica.
La inceputul secolului nostru, psihologul englez C. Sperman distingea, in seria aptitudinilor umane, un factor G (general) ce participa la efectuarea tuturor fenomenelor de activitate, si numerosi factori S (speciali), care corespund, operational, numai conditiilor concrete ale activitatii respective (stiintifice, artistice, sportive, etc). Factorul general este de ordin intelectual, intrucat intelegerea si rezolvarea problemelor este necesara in orice activitate. De aceea factorul G a fost confundat cu inteligenta.
Termenul de inteligenta are o acceptiune dubla: pe de o parte de proces de asimilare si prelucrare a informatiilor variabile, in scopul unor adaptari optime, iar pe de alta parte, de aptitudine rezidand in structuri operationale dotate cu anumite calitati (complexitate, fluiditate, flexibilitate, productivitate), prin care se asigura eficienta conduitei. Aceste calitati sunt caracteristice subiectului, reprezinta invariatii ce pot fi evaluate statistic si sunt situatii la un anumit nivel sau rang de valoare functionala. Inteligenta apare astfel ca sistem de insusiri stabile proprii subiectului individual si care la om se manifesta in calitatea activitatii intelectuale centrata pe gandire. Procesul central al gandirii este strans legat, chiar imbinat organic cu toate celelalte. Psihologul american Thunstone, in aceasta perspectiva, operand pe baza de cercetari stabileste mai multi factori ai inteligentei, si anume: de rationament (deductiv si inductiv), de memorie, de capacitate de calcul, de rapiditate perceptuala, de operare spatiala, de intelegere a cuvintelor si de fluenta verbala. Sunt, deci, in jur de 7 sau 8 factori ai inteligentei, evaluati dupa efectele sale finale.
De altfel, in psihologia gandirii, s-au operat diverse diferentieri intre analitic si sintetic, pragmatic si teoretic, reproductiv si productiv, cristalizat si fluid, convergent si divergent etc.
In legatura cu lateralizarea cerebrala, considerandu-se ca emisfera stanga este specializata in ordinea verbala si semantica, iar emisfera dreapta detine functiile de manipulare a relatiilor spatiale si de configurare a imaginilor, se vor contura probabil prin cercetari variante de inteligenta cu dominanta logico-semantica sau spatio-imagistica.
De fapt, si testele de inteligenta sunt verbale si nonverbale (figurative), precum sunt si baterii de teste ce uzeaza de ambele tipuri de probe (Wachslen).
J.Piaget, prin psihologia genetica promovata, confirma punctul de vedere al inteligentei ca aptitudine generala cu o anume baza nativa. Adaptarea consta din echilibrarea dintre asimilarea informationala la schemele preexistente si acomodarea sau restructurarea impusa de noile informatii ce nu se potrivesc perfect cu vechile scheme. Echilibrarea pe care Piaget o identifica cu inteligenta se produce precumpanitor in baza acomodarilor, a restructurarilor sau reorganizarilor mentale. Masura inteligentei este echivalenta cu rata acomodarilor ce permit o buna intelegere si rezolvare de probleme. Daca asimilarea este superficiala, iar acomodarea (prin prelucrarea informatiilor) nu se produce decat lent si insuficient, atunci si echilibrarea inteligenta este insuficienta, cei care s-au ocupat de debilitatea mentala acuzand fenomene de \"vascozitate\" mintala sau fixitate functionala opusa flexibilitatii.
Considerand faptul inteligentei ca o structura instrumentala, proprie personalitatii individuale, trebuie sa aratam ca insasi experienta de viata si cu deosebire experienta scolara si profesionala o pune in evidenta si permite evaluarea ei. Empiric, inteligenta se poate evalua dupa randamentul invatarii, dupa usurinta si profunzimea intelegerii si dupa dificultatea si noutatea problemelor pe care subiectul este in stare sa le rezolve.
Astazi, persista in psihologie intrebarea daca inteligenta este capacitatea generala de achizitie a cunostintelor, de ratiune si rezolvare de probleme sau ea implica diferite tipuri de abilitati. Cei mai multi opteaza pentru prima ipoteza.
Noile cercetari facute din perspectiva psihologiei cognitive si a neuropsihologiei, care leaga comportamentul inteligent de eficienta neurologica, ar putea aduce precizari pretioase in acest sens.


1.2 TIPOLOGII ALE INTELIGENTEI

Istoricul cercetarilor realizate asupra inteligentei a condus specialistii spre mai multe opinii, diferite la prima vedere insa, apropiate dupa o mai atenta observatie.
Astfel, in acceptiunea lui Stephen Covey, avem de-a face cu 4 tipologii ale inteligentei prezentate in figura 1:

Figura 1.


Figura 1. Conceptia lui S. Covey despre tipurile de inteligenta

in care cele mai cunoscute si des analizate sunt:
· Gandirea (IQ) -; reprezinta abilitatea de a analiza, rationaliza si comunica;
· Simtul (EQ) -; numit si "creierul stang", reprezinta constiinta de sine, auto-cunoasterea, empatia.

Robert Cooper sustine ca omul are trei creiere (inteligente) in:
· Cap (ceea ce numim noi creier in mod uzual)
· Inima
· Zona intestinelor.

Creierul din intestine se situeaza in cavitatea intestinala. R. Cooper sustine ca, in urma cercetarilor medicale amanuntite asupra acestei cavitati, s-a ajuns la concluzia ca aici se gasesc peste un milion de neuroni, un numar cu mult mai mare decat cei identificati in maduva spinarii. Specialistul sustine ca ar fi vorba de un sistem independent insa, in acelasi timp, conectat la ceea ce numim noi creier. Un exemplu al acestei inteligente situate in cavitatea intestinala este sentimentul de "fluturasi in stomac" care deseori preced o intalnire importanta, acesta fiind un mijloc de avertizare al organismului uman asupra unor reactii care au loc in interiorul sau.
Creierul din inima este tot un sistem care actioneaza independent de creier (organ), aceasta ipoteza pornind de la ideea ca in dezvoltarea unui fetus uman, inima este organul care apare mult inaintea creierului din cap. Concluzia la care a ajuns echipa de cercetatori condusa de R. Cooper in cadrul "Center for Creative Leadership" este ca singurul lucru demonstrat statistic ca diferenta intre un lider de top si unul mediocru este ceea ce se numeste "grija fata de ceilalti" (adica inima, in limbaj popular).
Capacitatea maxima a unei persoane revine cand sunt folosite toate cele trei tipuri de inteligenta descrise mai sus concomitent, in stransa interdependenta. Tot R. Cooper sustine ca 96% din succesul unei persoane in viata personala si profesionala depinde de "creierul din intestine" si "creierul din inima", darn u demonstreaza cu rezultate sustinute de cercetarea stiintifica.
Howard Gardner (1993) este parintele modelului Inteligentelor Multiple (Multiple Intelligences). In acceptiunea lui, avem de a face cu sapte inteligente. Unii cercetatori vorbesc de "module ale mintii", altii despre o "societate a mintii", in cazul acesta fiind vorba despre "inteligente multiple". Acestea sunt reprezentate in tabelul de mai jos, cu explicatiile date de catre teoretician fiecareia dintre inteligentele identificate:

Inteligente Multiple Tabel 1.

Inteligenta vizual-spatiala Abilitatea de a percepe vizual ceea ce ne inconjoara.Acest tip de inteligenta este cel mai des folosit in activitati ca: construit, citit, scris, pictat, echilibru, interpretarea unor imagini.
Inteligenta verbal-lingvistica Abilitatea de a folosi cuvintele si de a vorbi.Acest tip de inteligenta este cel mai des folosit in activitati ca: ascultarea, vorbitul, scrisul, jocul de cuvinte, explicarea unor concepte.
Inteligenta logic-matematica Abilitatea de a folosi ratiunea, logica si numerele.Acest tip de inteligenta este cel mai des folosit in activitati ca: rezolvarea unor probleme, lucrul cu anumite concepte abstracte, calcule matematice.
Inteligenta kinestetica Abilitatea de a-ti controla miscarile corpului si de indemanare in lucrul cu diferite obiecte.Acest tip de inteligenta este cel mai des folosit in activitati ca: dansul, sportul, limbajul trupului, teatru, mima.
Inteligenta muzicala Abilitatea de a produce si de a aprecia muzica.Acest tip de inteligenta este cel mai des folosit in activitati ca: fluieratul, cantatul, folosirea de instrumente muzicale, compunerea de melodii.
Inteligenta interpersonala Abilitatea de a-i intelege si de a relationa cu ceilalti.Acest tip de inteligenta este folosit cel mai des in activitati ca: ascultare, folosirea empatiei, consiliere, lucrul in echipa, observarea starilor sufletesti.
Inteligenta intrapersonala Abilitatea de auto-reflectie si de constientizare a propriului eu.Acest tip de inteligenta este folosit cel mai des in activitati ca: cunoasterea propriilor puteri si slabiciuni, auto-evaluarea, descoperirea sinelui.

(Sursa: Gardner, Howard 1993 -; Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences)

Autorul spune ca desi aceste inteligente nu sunt neaparat dependente una de alta, rareori ele sunt folosite independent. Orice persoana normala are un anumit coeficient din fiecare dintre aceste inteligente, in schimb modalitatile in care acestea variaza sau se combina sunt la fel de diferite precum chipurile sau personalitatile indivizilor.
Conform teoriei inteligentelor multiple, nu numai ca indivizii poseda numeroase reprezentari mentale si limbaje ale intelectului, insa indivizii difera unul de altul prin formele acestor reprezentatii, marimea lor sau usurinta cu care se folosesc de ele, dar si modul prin care aceste reprezentari pot fi schimbate.

1.3 SCURT ISTORIC AL INTELIGENTEI EMOTIONALE

Cand psihologii au inceput sa scrie si sa se gandeasca la conceptul de inteligenta, acestia s-au concentrat pe aspecte cognitive, ca si memoria sau solutionarea unor probleme. In acelasi timp, au aparut si alti cercetatori care au inceput sa se concentreze pe aspectele non-cognitive. Ca de exemplu, David Wechsler defineste inteligenta: "capacitatea globala a individului de a actiona in vederea atingerii unui anumit scop, de a gandi rational si de a se adapta eficient mediului in care traieste" (Wechsler, 1958). Chiar din 1940 el face referinta la elemente ale intelectului si elemente ale non-intelectului, adica la factori afectivi, personali si sociali. Mai departe, la inceputul anului 1943, Wechsler sustine ca aceste abilitati ale non-intelectului sunt esentiale in prezicerea succesului unei persoane in viata. El spunea:
"Principala necunoscuta este daca abilitatile afective (elementele non-intelecte) reprezinta factori majori ai inteligentei generale. Parerea mea este nu numai ca reprezinta, ci si ca sunt foarte importanti. Am incercat sa demonstrez ca, pe langa factori ai intelectului, exista si factori ai non-intelectului care determina un comportament inteligent. Daca observatiile mele sunt corecte, acest lucru ar insemna ca nu ne putem astepta la a fi capabili in a masura inteligenta integral pana cand testele noastre nu vor include si acesti factori."
(Wechsler, 1943)
Weschler nu a fost singurul cercetator care a identificat aceste aspecte non-cognitive ale inteligentei ca importante pentru capacitatea de adaptare si pentru succes. Robert Thorndike, de exemplu, vorbea despre "inteligenta sociala" la sfarsitul anilor 30 (Thorndike & Stein, 1937). Din nefericire, munca acestor pionieri a fost trecuta cu vederea pana in anul 1983, cand Howard Gardner a inceput sa vorbeasca depre "inteligenta multipla". Gardner sustinea ca atat inteligenta "interpersonala", cat si cea "intrapersonala" ocupa un loc la fel de important ca si ceea ce consideram noi IQ-ul si testele prin care se masoara acesta.
Sub aspectul psihologiei inteligentei in organizatii, sub indrumarea lui Hemphill (1959) este sugerat faptul ca "consideratia" reprezinta un important aspect al leadershipului. Mai specific, studiul sugereaza ca liderii care reusesc sa stabileasca "raporturi de incredere, respect si anumita caldura reciproce" cu membri ai grupului lor sunt mult mai eficienti. Cam in aceeasi perioada, este dezvoltat un proces de intelegere bazat pe cercetarile anterioare ale lui Murray (1938) care includeau evaluarea atat a abilitatilor cognitive, cat si a celor non-cognitive.
In 1985, un absolvent al unui colegiu de arte liberale alternative din Statele Unite a scris o lucrare de dizertatie in care se includea termenul de "inteligenta emotionala".
Mai tarziu, in 1990, a fost publicata lucrarea a doi profesori americani, John Mayer si Peter Salovey, sub forma a doua articole intr-o publicatie academica. Mayer (Universitatea din New Hampshire) si Salovey (Yale), incercau sa dezvolte o metoda stiintifica de masurare a diferentelor dintre oameni in ceea ce priveste abilitatile in domeniul emotiilor. Ei au descoperit ca unii oameni sunt mai priceputi in identificarea propriilor sentimente, a sentimentelor celor din jur si in rezolvarea problemelor cu conotatii emotionale.
In ultimii zece ani, acesti doi profesori au dezvoltat doua teste care incearca sa masoare cat mai exact ceea ce ei numesc "inteligenta noastra emotionala". Din cauza ca aproape toate scrierile lor s-au facut in mediul academic, numele si rezultatele cercetarilor lor nu sunt foarte cunoscute.
In schimb, persoana al carui nume este cel mai des asociat cu termenul de "inteligenta emotionala" este un scriitor din New York, pe nume Daniel Goleman. Inainte de a deveni faimos, Goleman a scris mai multe articole in revista Popular Psychology si apoi, pentru ziarul New York Times. La sfarsitul anului 1994, inceputul anului 1995 era evident ca avea de gand sa scrie o carte despre conceptul "literatura emotionala". Pentru a se documenta, acesta a facut mai multe vizite in scoli pentru a vedea ce programe deruleaza pentru dezvoltarea literaturii emotionale. A studiat mult si materiale in ceea ce priveste emotiile, in general. Citind, acesta a ajuns la lucrarile lui Mayer si Salovey. Se pare ca la un moment dat, acesta sau editorul sau au hotarat sa schimbe numele viitoarei carti in "Inteligenta Emotionala", cel mai probabil pentru ca se putea vinde mai bine.
Astfel, in 1995, a aparut cartea "Inteligenta Emotionala". Cartea a reusit sa ajunga pe coperta revistei Time, cel putin in ceea ce priveste piata americana. In urma unui efort promotional sustinut, Goleman a inceput sa apara la show-uri televizate, cum ar fi cele ale lui Oprah Winfrey sau Phil Donahue. A inceput, de asemenea, un obositor turneu de conferinte pentru promovarea cartii. Drept rezultat, cartea a devenit un best seller international.
Incepand cu anul 1995, de la prima publicare a cartii lui Daniel Goleman pe aceasta tema, inteligenta emotionala a devenit unul dintre conceptele cele mai dezbatute in Statele Unite ale Americii. De exemplu, cand Harvard Business Review a publicat un articol in anul 1998, acesta a atras un numar mai mare de cititori decat a facut-o oricare alt articol din aceasta publicatie in ultimii 40 de ani. Cand managerul general al Johnson & Johnson a citit acest articol, a fost atat de impresionat incat a trimis copii ale acestuia la mai mult de 400 de top-manageri din intreaga lume.
In cartea sa, Goleman prezinta o multitudine de informatii interesante legate de creier, emotii si comportament. Totusi, Goleman descria foarte putine idei originale, desi cartea cuprindea si cateva din propriile paradigme si credinte. In principal, ceea ce a facut el a fost sa colecteze munca mai multor oameni, sa o organizeze si sa ii dea o forma comerciala. Din 1995, Goleman s-a concentrat mai mult asupra cercetarii stiintifice despre inteligenta emotionala.
Daniel Goleman, Ph.D, este in prezent CEO al firmei Emotional Intelligence Services din Sudbury, Massachusetts, si co-presedinte al Consortiului pentru Cercetare asupra Inteligentei Emotionale in Organizatii, din cadrul Facultatii de Psihologie Aplicata si Profesionala a Universitatii Rutger din Piscataway, statul New Jersey.
Imbinand propriile analize si cercetari cu rezultatele obtinute pana atunci in domeniu, Goleman arata in prima carte ca, in esenta, avem doua creiere, respectiv doua minti: cea rationala si cea emotionala. Inteligenta emotionala - ale carei componente sunt: autocunoasterea, auto-reglarea, auto-motivarea, empatia si abilitatea de a stabili relatii cu ceilalti -; determina modul in care ne descurcam cu propriile emotii si cu ale celorlalti.
Un alt nume in domeniul inteligentei emotionale este David Carusso. Acesta a continuat munca de cercetare inceputa de Mayer si Salovey. Mergand pe aceeasi idee, Carusso sugereaza ca IE este adevarata forma de inteligenta, care, insa, nu a fost masurata in mod stiintific pana cand nu s-a inceput munca de cercetare.
Toti cei care si-au adus contributia la acest domeniu nu au facut \"gaura in cer\", dar au pus laolalta si au dat un alt nume, "inteligenta emotionala", unor calitati umane apreciate de cind lumea: bunul simt, intelepciunea, empatia, caracterul, tactul etc.
De altfel, motto-ul cartii lui Goleman (1995) este un citat din Etica Nicomahica a lui Aristotel: \"Oricine se poate infuria - asta e usor. Dar sa fii furios pe cine trebuie, in masura in care trebuie, la momentul potrivit, din motivul potrivit si la modul potrivit, asta nu e usor\".

1.4 CONCEPTUL DE INTELIGENTA EMOTIONALA

Goleman arata, bazandu-se si pe o analiza facuta pe mii de barbati si femei, ca atunci cand e vorba de totalul inteligentei emotionale, femeile nu sunt mai \"destepte\" decit barbatii si nici barbatii nu sunt superiori femeilor, fiecare avand un profil personal de puncte forte si slabiciuni in fiecare din domeniile inteligentei emotionale. De asemenea, arata ca nivelul nostru de inteligenta emotionala nu este fixat genetic si nu se dezvolta numai la inceputul copilariei.
Inteligenta noastra emotionala determina potentialul pe care-l avem pentru a invata abilitatile practice bazate pe cele cinci elemente ale inteligentei emotionale: auto-cunoasterea, auto-motivarea, auto-reglarea, constiinta sociala si abilitatile sociale. Fiecare element are o contributie unica la performanta obtinuta la locul de munca dar, in acelasi timp, se \"trage\" intr-o anumita masura din celelalte.
Competenta emotionala - care combina gandirea cu simtirea -; arata cat din acel potential am translatat in abilitatile pe care le avem la serviciu.
Celor cinci dimensiuni ale inteligentei emotionale le corespund 25 de competente emotionale, dar nimeni nu le are pe toate. Insa pentru a atinge performante remarcabile e nevoie sa fim tari doar in cateva din aceste competente - in jur de sase - si ca acestea sa fie "imprastiate\" in toate cele cinci domenii ale inteligentei emotionale.
In continuare este prezentat cadrul competentelor emotionale, prezentat de Daniel Goleman in cartea sa "Working with Emotional Intelligence" (1998):

Cadrul competentelor emotionale Tabel 2.

COMPETENTE PERSONALE
Auto-cunoastere
Constiinta emotionala · iti constientizezi propriile emotii si motivul acestora· poti face legatura intre ceea ce simti, gandesti, zici si faci· stii care dintre sentimente iti pot afecta performantele· te ghidezi dupa valori si obiective personale
Auto-evaluare precisa · iti stii punctele tari si slabe· inveti din experientele anterioare· esti deschis spre feed-back, perspective noi, esti auto-didact
Incredere de sine · stii sa te faci observabil; ai prezenta de spirit· ai puterea sa sustii anumite lucruri in care crezi dar care nu sunt imbratisate de majoritatea lumii· capabil sa iei decizii, in ciuda unor presiuni sau incertitudini
Auto-reglare
Autocontrol · iti poti depasi usor pornirile impulsive sau frustrarile· iti poti pastra calmul chiar si in cele mai tensionate momente· gandesti si te poti concentra chiar si sub presiune
Demn de incredere · actionezi etic si impecabil· iti castigi increderea prin autenticitate si originalitate· iti recunosti propriile greseli· sustii anumite principii in care crezi, chiar daca nu sunt imbratisate de restul majoritatii
Constinciozitate · iti iei angajamente si iti tii promisiunile· te simti responsabil pentru atingerea obiectivelor personale· esti organizat in munca
Adaptabilitate · poti face mai multe lucruri deodata, esti flexibil in prioritati· iti adaptezi actiunile conform mediului de desfasurare· esti flexibil in perceptia anumitor evenimente
Inovativitate · cauti idei noi din mai multe surse· gasesti solutii originale· generezi idei noi· ai o perspectiva moderna asupra lucrurilor
Auto-motivare
Ambitie · esti orientat spre rezultate, dorind sa-ti atingi obiectivele si standardele stabilite· iti propui obiective indraznete si iti asumi riscuri· cauti orice informatie pentru solutii noi· inveti cum sa-ti imbunatatesti performantele
Implicare · faci usor sacrificii personale pentru binele grupului· te conformezi valorilor si credintelor grupului atunci cand iei decizii sau faci anumite alegeri· cauti neincetat oportunitati pentru atingerea obiectivelor de grup
Initiativa · identifici imediat oportunitatile· iti urmaresti obiectivele pana la extrem· treci peste reguli cand e vorba de atingerea obiectivelor· ai capacitatea sa-i mobilizezi si pe ceilalti
Optimism · persisti in ciuda obstacolelor sau greutatilor care apar· lucrezi gandindu-te la succes, nu la posibilitatea de a gresi

COMPETENTE SOCIALE
Constiinta sociala
Empatie · esti sensibil la emotiile celor din jur si stii sa asculti· intelegi punctele de vedere ale celorlalti· sari in ajutor pe baza intelegerii sentimentelor sau trairilor celorlalti
Asertivitate · intelegi nevoile clientilor si le potrivesti cu produsele sau serviciile oferite· cauti cai de crestere a satisfactiei si loialitatii clientilor· oferi cu usurinta asistenta sau consultanta
Dezvoltarea celorlalti · vezi si recunosti capacitatile si rezultatele celorlalti· dai feed-back constructiv si identifici nevoile de dezvoltare ale celorlalti· esti vazut ca un mentor sau coach
Toleranta · respecti si manifesti intelegere fata de oameni din diferite medii sociale· intelegi diferite puncte de vedere si observi usor diferentele din cadrul grupurilor· vezi diversitatea ca pe o oportunitate· te opui intolerantei
Constiinta politica · identifici usor relatiile de inalt nivel· detectezi retelele sociale importante· intelegi fortele care dau forma punctelor de vedere sau actiunilor clientilor sau competitorilor· constientizezi cu claritate realitatile externe organizatiei tale
Abilitati sociale
Influenta · te pricepi la a face presiuni· folosesti modalitati foarte convingatoare de prezentare, adaptate situatiei· te folosesti de strategii complexe precum influentarea indirecta pentru a-ti atrage sustinerea sau intelegerea de partea ta· te folosesti de dramatismul unor evenimente pentru a sublinia anumite opinii personale
Comunicare · faci fata cu rapiditate unor situatii diferite· esti un bun ascultator, cauti intelegerea mutuala si accepti schimbul sau impartasirea unor informatii· sustii comunicarea deschisa si esti receptiv atat la vestile bune, cat si la cele proaste
Leadership · subliniezi entuziast si sustii o viziune si misiune comuna· preiei rolul de conducator daca e nevoie, indiferent de pozitie sau situatie· ii calauzesti pe ceilalti inspre reusita· conduci prin exemplu
Catalizator al schimbarii · recunosti nevoia de schimbare si dai la o parte barierele· provoci obisnuitul pentru a identifica nevoia de schimbare· faci din schimbare o prioritate si ii antrenezi si pe ceilalti in atingerea ei
Managementul conflictelor · te descurci cu persoanele si situatiile dificile folosindu-te de diplomatie si tact· identifici potentialele conflicte, neintelegeri si ajuti la solutionarea lor· incurajezi discutiile de grup sau dezbaterile· conduci spre solutii win-win
Construirea de relatii · cultivi si mentii retelele informale· cauti relatii care sunt benefice pentru ambele parti· construiesti raporturi interumane si ii implici si pe altii· iti faci si intretii relatii personale de prietenie cu colegii sau partenerii
Colaborare si cooperare · echilibrezi munca cu relatiile personale· colaborezi, faci schimb de idei, informatii si resurse· promovezi un climat pozitiv, de prietenie si intelegere· identifici sau intretii relatiile de colaborare
Aptitudini de echipa · modelezi calitatile echipei precum respectul, cooperarea si intrajutorarea· atragi toti membrii echipei in activitati entuziaste si participative· construiesti identitatea echipei, spiritul de echipa si implicarea

\"Cu alte cuvinte, sunt multe drumuri spre excelenta\", spune Daniel Goleman, aratand ca, oricum, seturile-cheie de competente emotionale cerute de la angajati difera de la o companie la alta si de la o industrie la alta.
\"Se credea odata despre componentele inteligentei emotionale ca \"e bine daca le are\" un lider in afaceri; dar acum stim ca, pentru a obtine performante, acestea sunt ingrediente pe care \"trebuie sa le aiba\", concluzioneaza Goleman.
Sa muncesti inteligent emotional -; aceasta este provocarea. Dupa doi ani de cercetari, Goleman a scris cea de-a doua carte, in care arata importanta inteligentei emotionale in mediul de afaceri si faptul ca, pe masura ce un om urca in ierarhia unei companii, abilitatile sale in acest domeniu devin tot mai relevante. El a descoperit ca liderii cei mai eficienti au in comun un aspect de importanta cruciala: toti au un grad inalt de inteligenta emotionala. \"Asta nu inseamna ca IQ-ul si abilitatile tehnice sunt irelevante; conteaza, dar numai ca niste cerinte de nivel minim de acces pentru pozitiile executive din cadrul companiilor\", precizeaza Goleman in articolul \"Ce anume te face lider?\", publicat in Harvard Business Review..
Una din definitiile pe care Caruso, impreuna cu predecesorii sai o propun este "abilitatea de a procesa informatiile emotionale, in special pe cele care presupun perceptia, asimilarea, intelegerea si controlul emotiilor". (Mayer si Cobb, 2000)
Mai departe acesta merge si mai in detaliu, explicind ca aceasta consta in urmatoarele "patru ramuri ale abilitatii mentale":

1. Identificarea emotionala, perceptia si exprimarea
2. Facilitarea emotionala a gandurilor
3. Intelegerea emotionala
4. Managementul emotional

Intr-una din publicatiile recente ale acestora, aceste ramuri sunt descrise in felul urmator:
Prima, Perceptia Emotionala, include abilitati precum: identificarea emotiilor pe fete, in muzica si din povestiri.
A doua, Facilitarea Emotionala a Gandurilor, include abilitati precum: conectarea emotiilor cu alte senzatii mentale cum ar fi gustul sau culoarea (conexiuni care pot da nastere la lucrari de arta), si folosirea emotiilor in argumentare si rezolvarea problemelor.
A treia arie, Intelegerea Emotionala, include rezolvarea problemelor emotionale, cum ar fi care dintre emotii sunt similare, care sunt opuse si ce relatii exista intre ele.
A patra arie, Managementul Emotional, include intelegerea implicatiilor actiunilor sociale asupra emotiilor si controlarea emotiilor proprii si ale celor din jur.
In 1997, un articol a lui Mayer si Salovey a enumerat aceste patru ramuri dupa cum urmeaza si a oferit un grafic detaliat care reflecta gindurile proprii. In acel articol, ei sustineau ca ramurile prezentate in grafic sunt "aranjate de la procesele psihologice cele mai simple inspre cele complexe. De exemplu, cel mai de jos nivel cuprinde abilitatile (relativ) simple de a percepe si exprima emotiile. In contrast, cel mai inalt nivel cuprinde constiinta, controlul reflexiv al emotiilor". Abilitatile care apar relativ repede in dezvoltare sunt situate in stinga ramurii, cele care apar mai tirziu sunt la dreapta. (Adaptat dupa "Ce este Inteligenta Emotionala", de John Mayer si Peter Salovey si "Dezvoltarea Emotionala si Inteligenta Emotionala: Implicatii Educationale", de Peter Salovey si David Sluyter, 1997.)
Cele patru ramuri ale inteligentei emotionale:

1. Perceptia, Cunoasterea si Exprimarea emotiilor
2. Facilitarea emotionala a gindirii
3. Intelegerea si analiza emotiilor; folosirea cunostintelor emotionale
4. Controlul reflexiv al emotiilor, calea spre dezvoltarea emotionala si intelectuala

Perceptia, Cunoasterea si Exprimarea emotiilor Tabel 3.

Abilitatea de a identifica emotiile din starea fizica, sentimente si ganduri. Abilitatea de a identifica emotiile altor persoane, din operele de arta, design etc., prin limbaj, sunet, aparente si comportamente. Abilitatea de a iti exprima emotiile clar si de a-ti exprima nevoile legate de acele sentimente. Abilitatea de a distinge intre exprimarea sentimentelor clara sau confuza, sincera sau falsa.

Facilitarea emotionala a gandurilor Tabel 4.

Emotiile ajuta la prioritizarea gandirii prin directionarea atentiei spre informatiile importante la un moment dat. Emotiile sunt suficient de disponibile si de "vii" incat pot fi generate ca suport pentru exprimarea judecatilor. Schimbarile in starile emotionale pot schimba perspectivele individuale de la optimism la pesimism, incurajand luarea in consideratie a mai multor puncte de vedere. Starile emotionale incurajeaza in mod diferit diferitele aspecte ale abordarilor solutiilor unei anumite probleme ca de exemplu fericirea, care faciliteaza creativitatea.


Intelegerea si analizarea emotiilor, folosirea cunostintelor emotionale Tabel 5.

Capacitatea de a categorisi emotiile si de a realiza relatiile dintre cuvinte si emotii pe care le genereaza. Abilitatea de a interpreta modalitatile prin care emotiile converg spre relatii, cum ar fi tristetea care insoteste deseori o pierdere. Capacitatea de a intelege sentimentele complexe: sentimente simultane de dragoste si ura sau combinatii de sentimente cum ar fi indignarea ca combinatie intre revolta si surpriza. Abilitatea de a constientiza tranzitia dintre sentimente, cum ar fi tranzitia de la suparare la satisfactie sau de la suparare la jena.

Reglarea reflexiva a emotiilor, calea spre dezvoltarea emotionala si intelectuala Tabel 6.

Capacitatea de a fi deschis la sentimente, atat cele placute cat si cele neplacute. Abilitatea de a te implica sau detasa in mod constient intr-o emotie in functie de utilitatea sa. Abilitatea de a monitoriza in mod reflexiv emotiile in relatie cu tine insuti sau cu cei din jur, cum ar fi cat de logici, puternici, sau influentabili sunt. Abilitatea de a controla emotiile proprii sau ale celor din jur prin moderarea celor negative si incurajarea celor pozitive, fara a ascunde sau exagera anumite informatii.

IE isi are radacinile in conceptul "inteligenta sociala", pentru prima data identificata de E. L. Thorndike in 1920.
Psihologii au descoperit si alte forme de inteligenta si le-au grupat in trei categorii principale: inteligenta abstracta (abilitatea de a intelege si de a te folosi de verbe si simboluri matematice), inteligenta concreta (abilitatea de a intelege si de a manipula obiecte) si inteligenta sociala (abilitatea de a intelege si a relationa cu oamenii) (Ruisel, 1992). Thorndike (1920), definea inteligenta sociala ca fiind "abilitatea de a te intelege si de a conduce barbatii si femeile, baietii si fetele -; de a actiona intelept in relatiile umane". In 1983 va include in teoria sa referitoare la inteligente multiple termenele de inteligenta inter si intrapersonala. Aceste doua inteligente sunt vazute a compune inteligenta sociala.
Definitia conceptului este urmatoarea:
"Inteligenta interpersonala este abilitatea de a intelege alti oameni: ce ii motiveaza, cum lucreaza, cum sa lucrezi in echipa cu ei. Agentii de vanzari de succes, politicienii, profesorii si liderii religiosi este foarte probabil sa fie indivizi cu un grad inalt de inteligenta interpersonala. Inteligenta intrapersonala este o abilitate corelativa, indreptata inspre interiorul persoanei. Este capacitatea de a-ti forma modele veridice si corecte despre cineva si de a folosi acele modele eficient in viata." (Thorndike, 1983)

Pe de alta parte, inteligenta emotionala este "un tip de inteligenta sociala care include abilitatea de a monitoriza propriile emotii si cele ale altor persoane, de a face distinctie intre ele si de a folosi informatiile pentru a ghida modul de gandire si de actiune a unei alte persoane" (Mayer & Salovey, 1993). Dupa Salovey si Mayer (1990), IE insumeaza conceptele folosite de Gardner de inteligenta inter si intrapersonala si include abilitati ce pot fi categorisite in cinci domenii:

· Constiinta de sine:
Auto observarea si constientizarea sentimentelor pe masura ce acestea apar.

· Controlul emotiilor:
Controlul emotiilor astfel incit ele sa fie adaptate situatiei; constientizarea cauzei care a generat un anumit sentiment; gasirea de metode de a controla temerile si nelinistile, mania si tristetea.

· Auto-motivarea:
Canalizarea emotiilor inspre atingerea unui anume scop; auto controlul emotiilor.

· Empatia:
Sensibilitate fata de sentimentele si problemele celorlalti si capacitatea de a privi din punctul lor de vedere; constientizarea faptului ca oamenii simt diferit fata de diferite lucruri.

· Capacitatea de a crea relatii:
Controlul emotiilor celorlalte persoane; competenta sociala si abilitatile sociale.

Inteligenta emotionala reprezinta abilitatea unei persoane de a constientiza, a accesa si genera emotii si de a-si asista propriile ganduri, de a intelege emotiile si cunostintele emotionale si de a-si controla reflexiv propriile emotii precum si de a promova dezvoltarea intelectuala si emotionala. (Mayer & Salovey, 1997).
Inteligenta emotionala inseamna multe lucruri pentru persoane diferite. Pentru anumite persoane inseamna "a fi baiat de treaba". Altele vad inteligenta emotionala ca un oximoron: nu pot crede ca sentimentele pot fi inteligente.
Studiile facute de catre David Caruso se bazeaza pe cercetarile si teoritizarile facute anterior de Jack Mayer si Peter Salovey. Mayer si Salovey sunt creatorii teoriei inteligentei emotionale. Lor le apartine modelul abilitatilor inteligentei emotionale. Ei definesc inteligenta emotionala ca fiind capacitatea de a constientiza si controla emotiile. Pentru ei, inteligenta emotionala combina sentimentele cu gandirea si gandirea cu sentimentele.
Cu siguranta ca exista si alte abordari ale inteligentei emotionale. Lucrarea lui Daniel Goleman in domeniu a fost initial bazata pe lucrul celor doi psihologi, insa Goleman a imbunatatit ceea ce predecesorii sai au inceput, incluzand in definitii mai multe elemente ce fusesera anterior studiate, dar au fost denumite altfel.

1.5 Inteligenta emotionala IE comparativ inteligenta generala IQ

Desi lucrarea de fata doreste explicarea avantajelor folosirii inteligentei emotionale, nu trebuie scapata din vedere inteligenta generala, masurata prin IQ. In realitate multi psihologi inca considera ca IQ este singura care poate garanta succesul. Daca esti o persoana desteapta, daca ai un inalt coeficient de inteligenta, daca ai absolvit o universitate recunoscuta, sau ai o calificare superioara, poti sa nu-ti mai faci griji. IQ este foarte importanta, insa, pentru a-ti creste competitivitatea, trebuie sa iti construiesti planurile de dezvoltare ulterioara cuprinzind si propria inteligenta emotionala.
Plecand de la rolul adaptiv al afectivitatii s-a constatat ca persoanele care au un coeficient intelectual (IQ -; indice al nivelului de dezvoltare a inteligentei, stabilit prin raportarea varstei mentale la varsta cronologica) inalt sau o inteligenta academica foarte bine dezvoltata se descurca mult mai putin in viata de zi cu zi, in timp ce alta categorie de subiecti, desi au un IQ mai redus in comparatie cu primii, au rezultate deosebite in practica. De unde a aparut intrebarea: "Cum reusesc acestia sa aiba succese in situatii critice, sa faca fata oricand in imprejurari de viata?". Sternberg (1988) a rugat oamenii de pe strada sa arate ce inteleg ei printr-o persoana inteligenta. In urma analizei raspunsurilor la acest sondaj a ajuns la concluzia ca ei dispun de o alta abilitate decat inteligenta academica, datorita careia reusesc sa depaseasca obstacolele vietii de zi cu zi. Aceasta abilitatea a fost raportata initial la inteligenta sociala, care desemneaza capacitatea de a intelege si de a stabili relatii cu oamenii. (Williams, W.M., Sternberg, R.J. 1988 -; Group Intelligence. How Some Groups are Better than Others).
Thorndike definea inteligenta emotionala ca fiind capacitatea de a intelege si de a actiona inteligent in cadrul relatiilor interumane. Revenind la prima parte a acestei lucrari, H. Gardner rezerva un loc foarte important acelor forme de inteligenta care permit omului o adaptare superioara la mediul social -; inteligenta interpersonala si inteligenta intrapersonala - Gardner, Howard 1993 -; Frames of Mind: The Theory of Multiple Intelligences.
Spre deosebire de IQ, care se schimba destul de putin dupa adolescenta, inteligenta emotionala pare sa fie, in mare parte, invatata si continua sa se dezvolte pe masura ce trecem prin viata si invatam din experienta. Competenta noastra in acest domeniu poate continua sa creasca, iar pentru aceasta exista un cuvant popular: maturizare.
Spre deosebire de IQ, inteligenta emotionala (IE) s-a dovedit a fi un predictor mai de incredere al succesului in viata personala si profesionala. IQ si IE nu reprezinta competente opuse ci, mai degraba, separate, dar prima nu poate functiona la potentialul ei maxim fara cea de-a doua.
Analizand lista de competente necesare pentru 181 de posturi din 121 de mari companii si organizatii din lume, inclusiv companii ca Lucent Technologies, British Airways si Credit Suisse, Daniel Goleman a aflat ca 67% - doua din trei -; din abilitatile considerate esentiale pentru performanta erau competente emotionale.
Deci fata de IQ si experienta, competenta emotionala conta de doua ori mai mult. Un studiu independent i-a confirmat concluziile.
Cand a facut o comparatie, la nivelul pozitiilor de senior leadership, intre cei care erau staruri din punct de vedere al performantelor si cei cu performante medii, a constatat ca aproape 90% din diferenta dintre profilele lor putea fi atribuita mai degraba factorilor inteligentei emotionale decat abilitatilor cognitive. Alti cercetatori au confirmat ca inteligenta emotionala nu numai ca ii distinge pe liderii remarcabili, dar poate fi legata si de performante economice ridicate. "Pe scurt, cifrele incep sa arate legatura dintre succesul unei companii si inteligenta emotionala a liderilor sai", spune Goleman. (Goleman, D. 1998b -; What makes a leader?, Harward Business Review.)
Se pare ca tot mai multi specialisti recunosc importanta inteligentei emotionale, atat in viata sociala, cat si la locul de munca. Iata motivul pentru care multe dintre cercetarile in domeniu se concentreaza pe identificarea unor modalitati de masurare a nivelului acestei inteligente.

Capitolul 2. METODE DE MASURARE A INTELIGENTEI EMOTIONALE

2.1 TIPURI DE METODE

Exista mai multe metode de masurare a Inteligentei Emotionale. Modalitatile de masurare a propriei inteligente emotionale sunt instrumente create pentru a ajuta oamenii sa isi inteleaga mai bine emotiile, punctele tari si cele slabe.
Pentru a putea evalua mai corect testele de masurare a inteligentei emotionale trebuie avute in vedere doua lucruri:
1) cum defineste testul IE?
2) ce metoda de testare foloseste?

Referitor la prima intrebare pot exista mai multe raspunsuri: inteligenta emotionala poate fi privita ca o colectie de sentimente personale, ca un set de competente fara legatura sau ca un set unic de abilitati mentale.
Raspunsurile la a doua intrebare pot fi:

2.1.1 METODA AUTO-EVALUARII

Anumite teste folosesc metoda auto-evaluarii. Aceasta metoda este cea mai folosita in masurarea sentimentelor personale. Acestea includ: caldura, empatie, ingrijorare s.a.
Un exemplu de test de personalitate bazat pe auto-evaluare:

- Deseori imi fac griji fara nici un motiv
- Adorm greu noaptea
- Ma simt deseori deprimat

Testele de auto-evaluare se folosesc de zeci de ani si sunt foarte utile. Insa, ca metoda de evaluare a inteligentei emotionale au cateva minusuri, cum ar fi: este destul de ciudat sa iti pui intrebari legate de propria inteligenta, precum: sunt foarte destept, stiu sa rezolv foarte bine probleme, am un vocabular bogat.
Acest tip de test ar putea fi foarte bun daca ai dori sa afli ce gandesti despre inteligenta ta si ar putea reflecta foarte bine imaginea pe care o ai despre tine, dar nu poate fi folosit pentru a masura abilitatile.

2.1.2 TESTE DE ABILITATE

Aceste tipuri de teste sunt probabil cele mai potrivite pentru masurarea inteligentei emotionale a unei persoane.
Cum se poate determina daca o persoana are sau nu abilitatile necesare postului vizat? Prin masurarea directa a acestor abilitati. Daca doresti sa afli daca o persoana stie sa utilizeze calculatorul, il testezi dandu-i sa efectueze o aplicatie pe calculator. Un test de abilitate nu intreaba persoana respectiva sau un evaluator extern cat de bine stie sa lucreze la calculator, ci pune efectiv subiectul la treaba.
Modelul dezvoltat de Mayer si Salovey al abilitatilor inteligentei emotionale defineste IE ca un set de competente sau abilitati. Aceste abilitati pot fi masurate ca orice alta competenta. Un test de masurare a abilitatilor legate de inteligenta emotionala poate cuprinde intrebari de genul:

Cand un manager da unui angajat un feedback negativ neasteptat in fata celorlalti membri din echipa, cum se va simti, cel mai probabil angajatul respectiv:
- Furios
- Suparat
- Acceptabil
- Fericit?

Care este raspunsul corect in astfel de cazuri? Exista un raspuns corect?
Exista trei metode de evaluare folosite in cazul unui astfel de test de abilitate: consens, expert si grup tinta.
Metoda expert consta in folosirea raspunsurilor unor experti in domeniul sentimentelor. Ei definesc pur si simplu "raspunsul corect", bazandu-se pe propria analiza referitoare la intrebarile cuprinse in chestionar si la raspunsurile posibile.
Metoda grupului tinta se refera la interogarea unor persoane care se confrunta cu o situatie specifica in legatura cu ceea ce simt. De exemplu, in cazul unui test de abilitate care consta in analizarea expresiilor faciale, cel care conduce testul ia o poza a unei anumite persoane si ii chestioneaza pe subiecti in legatura cu sentimentele pe care le au fata de acea expresie (folosind o scala detaliata de evaluare a emotiilor).
Cea mai potrivita metoda de evaluare in cazul unui test de masurare a abilitatilor in ceea ce priveste inteligenta emotionala este metoda consensului. Daca oamenii cad de acord ca o anumita expresie faciala sugereaza teama, atunci aceasta va ramane ca exprimand frica. Consensul este posibil pentru ca emotiile cuprind informatii foarte importante, informatii care au chiar valoare de supravietuire. Dupa cum indicau cercetarile lui Darwin, exista chiar un consens al expresiilor emotionale intre diferite specii, care ne permite sa recunoastem corect sentimente de teama in cazul unui animal sau a unui om.
In urma cercetarilor efectuate de catre Mayer, Caruso si Salovey in 1999 a rezultat faptul ca aceste trei metode - expert, grup tinta, consens -; cad de acord la modul general una cu cealalta. Asta inseamna ca exista raspunsuri care sunt mai corecte decat altele in cazul unor astfel de teste de abilitate.
Testele de abilitati legate de inteligenta emotionala sunt noi. Ele aduc informatii importante legate de competente personale care nu au mai fost definite sau masurate pana acum.

2.1.3 ALTE TIPURI DE TESTE

Daca inteligenta emotionala este in legatura cu "abilitatile personale" ale oamenilor, atunci este normal sa solicitam informatii de la cei din jurul nostru referitor la ce gandesc despre noi.
O forma a acestei metode, denumita si Evaluarea Observatorilor este prezentata in cele ce urmeaza:

Observatorilor, care pot fi, de exemplu, membrii din echipa, li se da cate un formular care cuprinde intrebari despre persoana evaluata. Cateva exemple ce pot aparea pe chestionar:
- Este capabil sa "citeasca" oamenii din jurul sau?
- Isi controleaza eficient emoitiile?
- Ia in considerare sentimentele celorlalti?

Aceste tipuri de teste se bazeaza pe observarile proprii ale membrilor echipei si cuprind si resentimentele existente. O anume persoana poate avea anumite diferende cu cel evaluat si, prin urmare, il poate nota slab la toate capitolele. Sau, daca observatorul este sub directa ta subordonare ar putea avea dificultati in a-ti aprecia negativ stilul de conducere. In afara de asta, este putin probabil ca cineva sa accepte evaluarea propriei inteligente de catre cei din jurul sau.
Cercetari recente au dovedit faptul ca evaluatorii sunt subiectivi in judecarea abilitatilor mentale ale altor persoane. De obicei aceste abilitati sunt private si neobservabile. Mai mult, o strategie foarte inteligenta poate parea o prostie pentru persoane mai putin instruite sau care nu reusesc sa o inteleaga in totalitate.

2.2 SCARA MULTIFACTORIALA DE MASURARE A INTELIGENTEI EMOTIONALE (SMIETM)

Daca doresti sa masori abilitatile emotionale ale unei persoane, privite a fi capacitatea de a constientiza si controla sentimentele, atunci trebuie folosit un test de abilitati.
SMIE este un bun exemplu de astfel de test. Alte teste folosesc auto-evaluarea (ceea ce crezi despre tine insuti) sau evaluarea din partea observatorilor (feedback de 360 grade, sau cat de destept te considera ceilalti).
Modelul abilitatilor inteligentei emotionale dezvoltat de Mayer si Salovey este nou si unicat. Mai mult decit atat, el defineste un set de abilitati, competente care ofera profesionistilor in resurse umane, managerilor si oricarei alte persoane interesate in domeniu un instrument explicit pentru definirea, masurarea si dezvoltarea abilitatilor emotionale.
Inteligenta emotionala reprezinta un set de competente care pot fi masurate. Instrumentul de masura ce este prezentat mai jos se bazeaza pe abilitati si poate fi adaptat in functie de situatie. Instrumentul se cheama Scala Multifactoriala de masurare a Inteligentei Emotionale (SMIETM) si se poate adapta in functie de cerintele individuale sau ale organizatiei.
Acest instrument a fost creat de catre David Caruso si Charles J. Wolfe.
Dr. David Caruso este un psiholog ale carui lucrari cuprind cursuri de pregatire pentru manageri, de dezvoltare organizationala si de cercetare. Este fondatorul companiei Work.Life Strategies si vicepresedinte al Harris-McCully Associates, o companie de consultanta din New York, printre clientii careia se numara: Merrill Lynch, Chase Manhattan, Credit Lyonnais, Estee Lauder, GFT, Winstar Communications si Christie's.
El este specialistul in Inteligenta Emotionala, in trecut lucrand chiar cu cei care au dezvoltat initial conceptul: John Mayer si Peter Salovey.
Charles (Chuck) J. Wolfe este presedintele Charles J. Wolfe Associates, o companie de consultanta in management, lucrul in echipa si dezvoltare organizationala pentru mai mult de 100 de clienti din Statele Unite. El a fost si speaker la conferinta pe Inteligenta Emotionala tinuta in Londra in luna mai a anului 2000.
Printre clientii sai se numara: Fidelity, Merrill Lynch, GE, New York Times, Sheraton Hotels, Xerox, Viacom, Exxon, The Hartford, Aetna, Fleet Bank, Kaiser Permanente, Yale New Haven Hospital.
Anterior, Charles Wolfe a lucrat ca director al departamentului de dezvoltare a managementului in cadrul companiei de asigurari Hartford Insurance, director al departamentului de Training si Dezvoltare Organizationala in cadrul companiei Exxon, si ca cercetator asociat al Programului pentru dezvoltarea managementului derulat de Harvard Business School.
Viziunea celor doi este de a oferi cele mai noi si mai bune produse si servicii in domeniul inteligentei emotionale, bazate, in principal pe modelul Mayer Salovey si include impartasirea a ceea ce au invatat prin studiile proprii si experienta practica.
Una dintre cele mai importante aspecte ale modelului Mayer Salovey este faptul ca se bazeaza pe abilitati si ca orice persoana, de orice varsta isi poate imbunatati scorul si poate invata cum sa fie mai inteligent emotional.
Scala Multifactoriala de masurare a Inteligentei Emotionale (SMIETM) este un test de abilitate conceput pentru masurarea urmatoarelor patru ramuri ale modelului de abilitati ale inteligentei emotionale descris de Mayer si Salovey:

· Identificarea Emotiilor -; abilitatea de a recunoaste cum te simti tu si cei din jurul tau.
· Folosirea Emotiilor -; abilitatea de a genera emotii, si apoi motive pentru aceste emotii.
· Intelegerea Emotiilor -; abilitatea de a intelege emotiile complexe precum si "lanturile" emotionale, cum evolueaza emotiile de la un stadiu la altul.
· Controlul emotiilor -; abilitate ce iti permite sa lucrezi cu emotiile atat interne cat si ale altor persoane.

Sistemul SMIETM a fost realizat de doi dintre co-dezvoltatorii teoriei inteligentei emotionale - Dr. John D. Mayer si Peter Salovey. Mayer si Salovey au coordonat cercetarile despre inteligenta emotionala din anii 1980 si au fost cei care au stabilit directia in acest domeniu. Acestora li s-a alaturat un psiholog, Dr David R. Caruso, care a contribuit la dezvoltarea SMIETM.
Jack Mayer, profesor la Universitatea din New Hampshire si Peter Salovey de la Yale, cei care au creat initial modelul Mayer-Salovey al Inteligentei Emotionale, au facut echipa cu David Caruso pentru a da nastere la testul SMIE.
David si Charles Wolfe au folosit SMIE in practica, iar acum s-au asociat pentru a-l transforma intr-o forma comerciala. Cumparatori avizati, precum profesionisti de servicii externe sau specialisti interni vor dori sa utilizeze SMIE pentru activitati precum programe de pregatire pe leadership, lucrul in echipa, dezvoltarea carierei, management si dezvoltarea personalului, managementul schimbarii sau planificarea succesiunii.
Mai jos este exemplificat un model de test SMIE. Acest test necesita 20-35 minute pentru a fi completat si evalueaza abilitatile in ceea ce priveste inteligenta emotionala per total cat si pe cele patru ramuri specifice, dupa cum au fost definite de Mayer si Salovey: Identificarea, Utilizarea, Intelegerea si Controlul emotiilor.

Identificarea emotiilor

Identificarea emotiilor -; partea I
Instructiuni:
In cadrul acestei parti, veti vedea o fata. Priviti-o cu atentie si indicati ce sentiment exprima. Veti indica emotiile pe care credeti ca fiecare din fetele prezentate le exprima, folosind termenii de mai jos. Puteti folosi orice punctaj din grila de mai jos pentru fiecare figura.

Identificarea emotiilor -; partea I Tabel 7.
Scor ( 1 = Cu siguranta nu este prezent, 5 = Cu siguranta prezent )
Furie 1 2 3 4 5
Tristete 1 2 3 4 5
Fericire 1 2 3 4 5
Dezgust 1 2 3 4 5
Teama 1 2 3 4 5

Identificarea emotiilor -; partea a II-a
Instructiuni:
In aceasta parte veti citi o intamplare si veti indica ce emotii credeti ca avea persoana care povesteste. Povestirea provine de la o fetita de 11 ani:
"Nu vreau sa cant la vioara! Tatal meu spunea ca trebuie, dar apoi m-a rugat sa fac altceva. Asta din cauza ca urasc sa exersez. Voi face celalalt lucru pe care mi l-a spus tata, ca sa pot sa aman exercitiile la vioara. Fratele meu canta la pian, dar parintii nu-i cer si lui sa exerseze, asa cum trebuie eu sa fac."

Identificarea emotiilor partea a II-a Tabel 8.
Scor ( 1 = Cu siguranta nu este prezent, 5 = Cu siguranta prezent )
Furie 1 2 3 4 5
Fericire 1 2 3 4 5
Teama 1 2 3 4 5
Surpriza 1 2 3 4 5
Tristete 1 2 3 4 5

Folosirea emotiilor

Instructiuni:
Pentru aceasta parte va trebui sa creati o emotie usoara pe care o veti folosi apoi la rezolvarea problemelor. Scopul este sa NU generati emotii puternice. Vi se va cere sa va imaginati un eveniment din viitor care va va face sa va simtiti intr-un anume fel. Apoi, in timp ce va simtiti astfel, dati o nota sentimentului. Daca intampinati dificultati la notare, atunci raspundeti doar la intrebari cum ati fi raspuns daca chiar ati fi simtit asa. Acum imaginati-va un eveniment care sa va faca sa va simtiti incitat. Imaginati-va acest eveniment pana cind incepeti sa va simtiti un pic gelos. Descrieti-va sentimentele pentru fiecare din urmatoarele:

Folosirea emotiilor Tabel 9.
Puternic 1 2 3 4 5 Usor
Placut 1 2 3 4 5 Neplacut
Bun 1 2 3 4 5 Rau
Dulce 1 2 3 4 5 Amarui

Intelegerea emotiilor

Intelegerea emotiilor -; partea I
Instructiuni:
Anumite emotii complexe sunt compuse din doua sau mai multe emotii simple. In aceasta parte, veti fi rugat sa indicati ce emotii simple formeaza o emotie complexa. Exemplu: Tristetea, combina, cel mai probabil care din cele patru seturi de doua emotii? (Alegeti un singur raspuns)

1. Furie si surpriza
2. Teama si furie
3. Dezamagire si acceptare
4. Resentimente si buna dispozitie

Intelegerea emotiilor -; partea a II-a
Instructiuni:
Veti citi o scurta povestire despre doua persoane. Apoi, vi se va cere sa indicat

 
 
 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: 0 (media unui numar de 144 de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2008| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite