Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
EMBRIOLOGIE
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

In primele doua luni ale etapei intrauterine de dezvoltare a organismului: perioada embrionara sau embriogeneza se formeaza la extremitatea cefalica o cavitate transversala mare: stomodeum (gura primitiva). Aceasta este limitata superior de mugurele frontonazal subdivizat in mugurele nazal intern situat median si 2 muguri nazali externi, lateral de 2 muguri maxilari si inferior de 2 mugurimandibulari (fig1). In saptamana 6-7, din mugurele nazal intern se schiteaza un segment, din care ulterior se vor forma: osul incisiv sau premaxilar, palatul osos si gingia din zona frontala superiooarapana la septul interalveolar dintre incisivul lateral si canin.

aimageifig 1

Centrii de osificare ai acestei zone se produc din saptamanile 6-7 de viata intrauterina.

Din saptamana a 6-a incepe, diferentierea osteoblastilor, cementoblastilor, odontoblastilor, care vor produce os, cement si dentina.

Procesele alveolare, cementul desmodontiul, si gingia din zonele lateralesuperioarepana la canini inclusiv, se formeaza din mugurii maxilari.

Incepand cu luna a III-a pana la nastere se desfasoara perioada fetala sau organogeneza, caracterizata prin procese de morfogeneza si histodiferentiere.

DEZVOLTAREA EMBRIONARA A DINTILOR

 

Dintii se dezvolta din ectoderm –smaltul si din mezenchim –pulpa dentara, dentina si cementul se formeaza prin osificarea directa a tesutului conjunctiv.

Dezvoltarea dintilor incepe printr-o etapa de proliferare din saptamana a sasea, cand celulele mucoasei stomodeum-ului prezinta o intensa multiplicare, formand lama dentara primara, din care, incepand din luna a treia intrauterina, apar intai mugurii dentari temporari si apoi mugurii dintilor frontali permannti, ai premolarilor si molarilor.

In etapa de histodiferentiere, mugurii dentari au forma unui clopot caracterizat prin invaginarea portiunii profunde in raport cu directia de eruptie. (fig 2)

aimageifig 2

Celulele periferice situate la suprafata convexa a mugurelui dentar formeaza epiteliul (stratul) adamantin extern.

Celulele invaginate ale mugurelui dentar sunt inalte, de forma hexagonala si formeaza epiteliul (stratul) adamantin intern. Sunt ameloblasti cu rol in diferentierea celulelor din jur: odontoblastii si fibroblastii pentru viitorul organ pulpar, care in acest stadiu este situat in concavitatea “clopotului”, formand papila dentara.

Intre cele doua straturi: adamantin intern si extern, se formeaza organul smaltului di ncelulele stelate (reticul stelat), care in timp sufera un fenomen de regresiune.

Cele 2 straturi epiteliale (adamantin extern si intern) formeaza epiteiul adamantin redus sau unit, care in portiunea bazala stabileste jonctiunea smalt-dentina. De la acest nivel, in sens caudal(in continuarea epiteliului adamantin) se constituie teaca epiteliala a radacinii, teaca HERTWIG.

Sacul dentar care deriva din mezenchim va forma cementul desmontiului si sacul alveolar. Concomitent cu formarea papilei dentare si a organului smalului mezenchimul din jurul mugurelui dentar se organizeaza in sacul dentar care impreuna cu continutul sau alcatuiesc in luna a 3-a intrauterina foliculul dentar.

Sacul dentar inconjoara organul smaltului si papila dentara ca o capsula constituita din fibre circulare.

Stratul extern al sacului dentar contribuie activ, prin osteoblaste, la depunere de os, atat la maxilar, cat si la mandibula, capatul extern al fibrelor sale fiind cuprinse in osul alveolar.

Stratul intern al sacului dentar format din cementoblaste contribuie la formarea cementului radicular in care este inglobat capatul intern al fibrelor sale.

Sacul dentar se constituie in portiunea sa centrala prin actiunea firoblastelor in desmodontiu cu ligamentul periodontal.

Epiteliul oral

 

a EPITELIUL ADAMANTIN EPITELIUL

ORGANUL EXTERN ADAMANTIN C ECTODERM – invaginatie SMALTULUI a PULPA SMALTULUI REDUS O

(RETICUL STELAT) (UNIT) R

a EPITELIUL ADAMANTIN O

INTERN TEACA A

HERTWIG N

AMELOBLASTI A

SMALT

PAPILA ODONTOBLASTI (celule KORFF) aDENTINA

DENTARA CELULE MEZENCHIMALE a PULPA R

MEZENCHIM ODONTOBLASTI (celule KORFF) a DENTINA A

MEZODERM D

FOLICUL SAC aOSTEOBLASTI a OS ALVEOLAR A

DENTAR DENTAR aFIROBLASTI a DESMODONTIU C

I

aCEMENTOBLASTI a CEMENT N

A

Fig 3 Originea componentelor dintilor si parodontiului marginal (modificat dupa NOYES si SCHOUR)

FORMAREA RADACINII

 

La nivelul urmatoarei jonctiuni smalt-cement,inainte de a incepe formarea radacinii, teaca HEWING se curbeaza spre interior in unghi drept si formeaza diafragma epiteliala suspendata printr-un ligament oblic “in hamac”.

Radacina se formeaza si se alungeste pe masura ce diafragma epiteliala coboara.

La monoradiculari, teaca HERTWIG se prezinta ca o singura structura tubulara.

La pluriradiculari, deschiderea centrala a diafragmei epiteliale este traversata de lambouri orizontale care o impart in 2 sau 3 orificii corespunzatuare bifurcarii sau trifurcarii viitoarei radacini. Fragmente din teaca HERTWIG pot persista sub forma resturilor epiteliale ale lui MALASSEZ, fiind localizate in lungul radacinii si in zonele de bifurcare sau trifurcare ale acesteia.

Resturile epiteliale MALASSEZ sunt mai frecvente la tineri, dar persista toata viata si au putut fi evidentiate si la 70 de ani (NOYES, SCHOUR). Se presupune ca resturile lui MALASSEZ degenereaza prin calcifiere si formeaza cementiculi. In urma inflamatiei aceste resturi epiteliale, pot genera formatiuni chistice sau profileaza in locurile unde se produc fenomene osteice, in zonele de bi- si trifurcatie radiculara, ca si in lungul radacinii.

Astfel se creeaza conditii pentru o patologie inflamatorie, resorbitiva, la aceste niveluri.

PARODONTIUL MARGINAL

Parodontiul marginal cuprinde totalitatea tesuturilor care asigura mentinerea si sustinerea dintilor in oasele maxilare.

Parodontiul marginal are 2 componente principale (fig 4):

A. Parodontiul superficial sau de invelis format din:

- gingie cu: epiteliu gingival;

corion gingival;

ligamente supraalveolare;

B. parodontiul profund, de sustinere sau “functional”, format din:

-cement radicular

-desmodontiu

-os alveolar

aimageifig 4

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bibliografie:

PARODONTOLOGIE

Prof. Dr. Horia Traian Dumitriu

Prof. Dr. Silvia Dumitriu

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2014| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite