Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Morfopatologie Semestrul II - Grile
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

 

PATOLOGIA DE GLANDA MAMARA

 

  1. Care e caracteristica histologica hallmark a carcinomului invaziv lobular de san?

  1. Aranjament pseudoglandular

  2. Infiltratia celulelor individuale in stroma

  3. Excrescente papilare

  4. Stroma cu hipercelularitate cu atipii … celulare

 

 

Carcinomul lobular infiltrat apare clinic la bolnavele in varsta, aspectul tumorii fiind asemanator cu alte forme de cancer.



Microscopic, tumorile sunt formate din celule mici, predominante, care infiltreaza stroma si prezinta un aranjament liniar “in sir indian”.

 

 

  1. Care tumora benigna de san e legata de dezvoltarea carcinomului de san in special?

  1. Ectazia ductelor

  2. Necroza lipidica

  3. Schimbari fibrochistice

  4. Fibroadenom

  5. Papilom intraductal

 

Etiologia dezvoltarii carcinomului de san nu este cunoscuta in intregime, dar s-au descoperit urmatorii factori de risc: varsta peste 40 ani, antecedente familiale, nuliparitate sau varsta tarzie la care apare prima sarcina, cancerul de san in antecedente, istoricul de leziuni fibrochistice, mediu hormonal advers.

 

 

  1. Care e unitatea structurala primara a glandei mamare?

  1. Duct

  2. San

  3. Sinus

  4. Lobul

  5. Patrulater

 

 

 

 

 

 

 

  1. Care e cea mai comuna tumora benigna in premenopauza?

  1. Fibrom chistic

  2. Fibroadenom

  3. Lipom

  4. Papilom intraductal

  5. Hemangiom

 

Fibroadenomul este cea mai obisnuita tumora benigna a sanului la femei. Se dezvolta ca rezultat al cresterii unor arii focale ale sanului la estrogeni. Tumora apare la bolnave tinere si se dezvolta oricand dupa pubertate si oricand inainte de 30 ani.

 

 

  1. O femeie cu mamelon bogat vascularizat poate avea posibil:

  1. Displazie Pajet la nivel mamelonar

  2. Papilom intraductal

  3. Carcinom medular

  4. Carcinom mucinos

  5. carcinom intraductal

 

Papilomul intraductal apare la femeile la menopauza ca mici mase localizate in regiunea mamelonului. Frecvent, leziunea este palpabila, dar atrage atentia aparitia unui fluid sanguin prin mamelon, mai frecvent in leziunea benigna decat in cea maligna.

 

 

  1. Care din transformarile sanului este cea mai posibila in timpul lactatiei sii hranirii la san:

  1. Mastita cronica

  2. Ectazia ductelor

  3. Necroza tesutului adipos

  4. Mastita acuta

  5. Transformare fibrochistica

 

Mastita acuta este deobicei o complicatie care apare in timpul lactatiei (mastita puerperala). Agentii etiologici sunt de obicei stafilococi sau streptococi care patrund prin fisurile mamelonului. Sanul este tumefiat, eritematos, dureros.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  1. Care din urmatoarele e cel mai comun tip de cancer de san:

  1. intraductal

  2. medular

  3. papilar

  4. mucinos

  5. cu infiltratie ductala

 

Carcinomul ductal reprezinta majoritatea cancerelor de san; tumora are o reactie desmoplastica severa cu abundent tesut conjunctiv in care sunt identificate celulele tumorale; acestea variaza in talie (sunt pleomorfice), au nucleoli proeminenti si frecvent formeaza structuri glandulare.

 

 

  1. Pentru diagnosticul carcinomului in situ cel mai frecvent:

  1. disectia nodulului limfatic axilar

  2. excizie si radioterapie

  3. examinare fizica atenta ce va determina mase in san contralateral la 20% din pacienti cu carcinom lobular in situ la un san.

  4. Pacient cu risc crescut pentru cancer invaziv de san

  5. Nu e normal la femeile in premenopauza

 

Carcinomul intraductal (in situ) reprezinta 5-10% din toate cancerele mamare. Tumora este pastrata in sistemul ductal si membrana bazala este intacta, avand drept factor de risc varsta de peste 40 ani (premenopauza). Aproximativ 20-25% din cancerele invazive de san pot distruge peretele si deveni carcinoame invazive.

 

 

 

 

  1. In SUA cea mai frecventa cauza de deces la femeile sub 50 ani:

  1. leucemia

  2. IMA

  3. Cancer de san

  4. Carcinom de plaman

  5. Carcinom cervical

 

Cancerul de san ocupa primul loc in decesul femeilor in varsta de peste 40 ani. Aproximativ o femeie din 13 (8%) dezvolta un cancer de san. Incidenta cancerului de san control la bolnavele care au cancer de san cunoscut este mai mare decit incidenta cancerului de san primar in ansamblul populatiei.

 

 

 

 

 

 

10. Tumora phylloides – chistosarcom au ca statut:

  1. tumora e frecventa inainte de menopauza

  2. tumora a fost o masa ce creste greu

  3. tumora metastazeaza prima data in ganglionii limfatici regionali

  4. metastaze distante constituite din celule maligne stromale

 

 

Chistosarcomul phylloides malign apare la femeile in varsta (menopauza). Tumorile sunt agresive (cresc rapid), avand capacitatea de a metastaza pe cale sangvina. Metastazele apar in orice organ, imprastierea fiind hematogena si nu via limfatica.

 

 

11.Factorul important de prognostic pentru pacientii cu carcinom de san include urmatoarele, cu exceptia:

  1. varsta pacientului

  2. tipul histologic al tumorii

  3. prezenta receptorilor pentru estrogeni ai tumorii

  4. prezenta metastazelor

  5. localizarea in san

 

Etiologia carcinomului de san include urmatorii factori de risc: varsta peste 40 ani, cancerul de san in antecedente, istoricul de leziuni fibrochistice, mediu hormonal advers, prezenta metastazelor. Localizarea in san nu este un factor important de prognostic.

 

 

12. Care din urmatoarele sunt caracteristici pentru schimbari fibrochistice, cu exceptia:

A. hiperplazia epiteliului ductal

B. schimbari chistice microscopice

C. transformari agresive (?) ale ductului epitelial

D. adenopatie

E. limfoadenopatie axiala

 

 

 

13. Toate urmatoarele sunt posibile pentru etiologia ginecomastiei adolescentilor, cu exceptia:

A. hipertrofie lobulara

B. estorogeni exogeni

C. unele tumori testiculare

D. pubertate

E. ciroza hepatica

 

Sanul masculin nu este alcatuit din lobi.

PATOLOGIA SISTEMULUI NERVOS

 

1. Un pacient cu rabie are caracteristici histologice la nivelul creierului:

A. … corpi Lervy

B. incurcaturi neurofiliare

C. corpii Negri

D. …. Corpi

E. placi amiloidale

 

Clinic, bolnavul turbat netratat dupa o luna de la muscatura (la membrele inferioare) arata slabiciune si hidrofobie progresiva pana la deces. Morfologic virusii infecteaza SNC-ul, distrug neuronii si produc o glioza reactiva. Corpii Babes-Negri sunt prezenti.

 

 

 

2. Astrocitomul cerebelului se caracterizeaza prin:

A. recurente multiple

B. rata de supravietuire scazuta

C. deficit neurologic continuu pe mult timp in timpul terapiei

D. in adolescenta si copilarie are..

E. transformare Glioblastica

 

 

 

3. Femeie de 27 ani cu orbire in partea dreapta si slabiciune la nivelul piciorului stang, nu are istoric de traume dar totusi a experimentat episoade similare cu 8 luni inainte si a fost diagnosticata ca avand meningita aseptica. Cel mai probabil diagnostic este:

A. carcinomatoza meningeala

B. scleroza multipla

C. anemie pernicioasa

D. meningita la ..

E. tabes dorsal

 

 

4. Un barbat de 39 ani se plange de pierderea a auzului in perioade de 2 ani. Cu exceptia durerii de cap ocazionale nu are alte dureri. Pierderea senzitivo-neuronala a auzului e de partea stanga. RX arata o masa de 1,5 cm in unghiul cerebelo-pontin stang. Masa e cel mai posibil sa fie:

A. Tumora meningeala (meningiom)

B. abces tuberculos

C. glioblastom

D. Schwannom

E. Tumora metastatica din plaman

 

5. Un barbat de 31 ani cu dificultati in deplasare si cu policitemie (hematii scazute). Istoricul familiar releveaza prezenta in familie a tumorilor de creier si rinichi la mai multi membri. CT cerebral evidentiaza leziuni vasculare ale creierului. Cel mai probabil diagnostic:

A. astrocitom

B. meduloblastom

C. hemangioblastom

D. tumora ependimara

E. glioblastom cu multe forme

 

 

6. O femeie de 28 ani cu slabire generalizata progresiva si cu diplopie recenta. Examenul fizic evidentiaza slabire .. a.. si a .. extraocular ca si o generala slabire musculara amplificata de exercitii:

A. LES

B. mioastenia gravis

C. Hodgkin

D. distrofie musculara Duchonne

E. polimiozita

 

 

7. Malformatii congenitale ale SNC pot rezulta din urmatoarele cu exceptia:

A. iradiere in timpul sarcinii

B. infectie virala ..

C. deficienta vitaminica materna

D. anoxie materna

E. trauma la nastere

 

 

8. Care din urmatoarele in boala Alzheimer cu exceptia:

A. atrofia girilor si largirea santurilor

B. atrofia cerebeloasa proeminenta

C. atrofia neurofibrilara

D. boala evolutiva prelungita si progresiva

E. apare in decadele 5-6 de viata

 

 

9.?!

 

 

 

 

 

 

 

  1. Care din urmatoarele componente ale sn si componente neuronale sunt afectate dominant:

  1. neuroni senzoriali periferici

  2. ggl. Bazali

  3. subst. neagra

  4. cortex cerebral

  5. cel. Corn anterior din maduva

 

  1. B. Hungtinton

  2. Charcot Mari

  3. Scleroza laterala amiotrofica

  4. Parkinson

  5. Pick

 

1B,2A,3E,4C,5D

 

 

  1. A. Nelson sindrom

B. Cushing

C. Gigantism

D. Diabet insipid

    1. ADH

    2. ACTH

    3. STH

    4. melanocit MSH

 

1D,2B,3C,4A

 

 

 

 

 

ENDOCRIN

 

 

    1. O femeie de 23 ani cu nodul nedureros pe o parte a gatului. Examenul de rutina nu arata simptome, nici alte mase, tiroida normala la palpare. Rezultatele tirotidei- fara modificari. Biopsia tumorii reveleaza o patologie normala cu tesut tiroidian intr-un ggl. Limfoid marit. Tumora cel mai frecvent intalnita poate fi :

 

  1. tiroida aberanta laterala

  2. carcinom papilar tiroidian

  3. carcinom folicular tiroidian metastazat

  4. duct tireoglos remanent

  5. exista arc branhial

 

Adenocarcinomul papilar este cel mai obisnuit tip de cancer tiroidian (70-80%) din tumorile maligne care apar in tiroida. Tumora are o distributie bimodala (50% sub 40 ani/ 50% intre 60-70 ani); apare frecvent la sexul feminin; prioritate au persoanele care au suferit iradiere la cap si gat. Clinic, se palpeaza o masa putin dureroasa la nivelul anterior al gatului; uneori tumora primara poate fi prea mica pentru a fi evidentiata clinic.

 

 

    1. Infiltratia limfocitara difuza a medulosuprarenalei (!?) e leziunea patologica comuna asociata cu:

  1. sindromul Conn

  2. sindromul Cushing

  3. Waterhouse-Friderichsen

  4. Addison

  5. ACTH ectopic

 

Insuficienta adrenala primara (boala Addison) apare prin distrugerea cortexului corticosuprarenalelor (!!) in cazul tuberculozei, a unor boli autoimune ( sidrom Schmidt, boala Addison asociata cu tiroidita Hashimoto ) sau a unor tumori metastazice, a amiloidozei, a hemoragiilor si a infectiilor micotice.

Sindromul Conn reprezinta excesul de aldosteron ce produce retentie de sodiu, creste presiunea sangvina in artera renala si inhiba secretia de renina.

Sindromul Cushing apare dupa expunerea prelungita la un exces de glucocorticoizi.

Sindromul Waterhouse-Friderichsen

 

    1. Carcinom tiroidian primar care arata multipli foliculi intratiroidieni poate fi :

  1. carcinom papilar si carcinom medular

  2. carcinom folicular si carcinom papilar

  3. carcinom medular si carcinom folicular

  4. carcinom aplazic si carcinom papilar

 

Invazia limfatica in cancerul tiroidian primar este deobicei multipla intratiroidian si apoi in limfoganglionii cervicali (50% din bolnavi in momentul diagnosticului). Carcinomul papilar este cel mai obisnuit tip de cancer tiroidian (70-80% din tumorile maligne care apar in tiroida).

 

 

    1. Care e ordinea celulelor tumorale pancreatice de la cea mai mai benigna la cea mai maligna:

  1. gastrinom, tumori producatoare de VIP, vipom, insulinom

  2. insulinom, gastrinom, glucogonom

  3. insulinom, glucogonom, gastrinom

  4. gastrinom, glucogonom, vipom

  5. insulinom, vipom, glucogonom

 

Insulinomul este o tumora originara in celulele B producatoare de insulina. Morfologic 90% din insulinoame sunt benigne.

Gastrinomul este tumora care se gaseste in pancreas sau in peretele duodenal cu producerea sindromului Zollinger-Ellison. Morfologic 60-70% din gastrinoame sunt maligne.

Glucagonomul este o tumora din celulele alfa insulare responsabile pentru un sindrom clinic neobisnuit. Cele mai multe tumori sunt maligne.

    1. Care din urmatoarele sunt caracteristice pentru carcinom tiroidian aplazic cu exceptia:

  1. reprezinta 5% din cancer tiroidian

  2. ariile tipice de malignitate in tumori pre-existenta

  3. in primul rand afectati adulti tineri

  4. extensia tumori in afara capsulei tiroidiene – e caracteristica pt diagnostic.

  5. Pacientii in prognostic sever

Carcinomul anaplazic (nediferentiat) reprezinta 3-5% din toate cancerele tiroidiene. Este unul dintre cele mai maligne forme, aparand exclusiv la bolnavii de peste 60 de ani cu un istoric indelungat de gusa coloida. Prognosticul este sarac: fatal in 1-2 ani. Tumora invadeaza ariile adiacente ale glandei tiroide si alte structuri ale gatului.

 

 

    1. Carcinom de parathormon e caracterizat de, cu exceptia:

  1. prezenta mitozelor in tumori

  2. hipercalcemie severa

  3. extensia tumori dincolo de capsula glandei

  4. masa tumorala mare

  5. tesut paratiroidian atopic in istmul glandei

 

Cancerul de glanda paratiroida apare ca o tumora mare asociata cu o hipercalcemie severa. Morfologic sunt prezente mitoze, invazie locala si metastaze.

 

 

    1. Care din urmatoarele boli endocrine au patologie autoimuna. Excep:

  1. Addison

  2. Hashimoto

  3. Nelson

  4. Schmidt

  5. Graves

 

Boala Addison apare prin distrugerea cortexului corticosuprarenalelor in cadrul tuberculozei, a unor boli autoimune (sindrom Schmidt: boala Addison asociata cu tiroidita Hashimoto).

Tiroidita cronica Hashimoto sau tiroidita autoimuna este cauza obisnuita de hipotiroidism mai ales in preajma menopauzei. Frecvent se asociaza si alte leziuni de origine autoimuna inclusiv leziuni endocrine.

Boada Graves are probabil un mecanism imunologic; obisnuit este asociata cu alte leziuni autoimune.

 

 

 

PULMONAR

 

  1. Care e cauza frecventa pentru pneumonie interstitiala:

  1. gram pozitivi

  2. gram negativi

  3. virusi

  4. fungi

  5. paraziti

 

Pneumonia interstitiala apare in pneumoconioze, staza pulmonara cronica, LES, postiradiere sau pneumonite virale. Virusii cauzatori de pneumonie interstitiala pot fi: CMV, herpes-virus, virus rujeolic.










Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite