Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
HIPERCOLESTEROLUL: BOLILE CARDIO-VASCULARE SI DIETETICA
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

e8t21ti
Principalul scop al cartii de fata este acela de a va invata cum sa va schimbati obisnuintele alimentare, pentru a pierde excesul de kilograme pe care il puteti avea si pentru a face in asa fel incat sa va stabilizati definitiv greutatea, mancand orice, fara nici o restrictie.
In capitolele precedente ati vazut ca lipidele consumate nu sunt raspunzatoare pentru constituirea grasimilor de rezerva decat atunci cand le mancati in acelasi timp cu glucidele si, in special, cu glucidele rele.
Unii s-ar putea gandi ca au voie sa manance -; fara a suferi nici un fel de urmari -; toate grasimile pe care le vor, cu conditia sa nu fie intr-o combinatie alimentara interzisa.
Bineinteles ca nu este deloc asa si am avut grija sa precizez acest lucru, ori de cate ori s-a ivit ocazia.
Schimbarea obisnuintelor alimentare, pentru ca sa slabiti, este un lucru bun, dar la fel de important este s-o faceti in scop preventiv cu perspectiva suplimentara de a va ameliora starea de sanatate.
Mi s-a reprosat ca in prima versiune a cartii mele am trecut sub tacere problema colesterolului. Totusi, aveam inca de la inceput intentia sa vorbesc despre el si, de aceea, am luat legatura cu mai multi specialisti. Nici unul dintre ei nu mi-a vorbit riguros exact in aceiasi termeni despre colesterol si -; cum eu nu sunt medic -; nu mi s-a parut intelept sa aleg dintre aceste raspunsuri unul anume chiar daca experienta personala mi-a permis sa-mi fac o parere in acest domeniu.
Astazi, adica dupa cinci ani, problema colesterolului face obiectul unui consens, iar numarul de publicatii care se ocupa de el este impresionant.
Colesterolul a devenit una dintre marile preocupari ale epocii noastre, data fiind implicarea sa in bolile cardio-vasculare. De aceea, ma voi opri asupra lui, in cele ce urmeaza.
Un fals intrus
Colesterolul nu este un intrus. El este chiar indispensabil pentru producerea unor anumiti hormoni. Corpul contine circa 100 grame de colesterol, repartizat intre tesuturile sistemului nervos, nervi si diferite celule.


El este, in mare parte, produs de catre organism (70%), in special de bila, care il deverseaza, in cantitate de 800-1200 mg/zi, in intestinul subtire.
Colesterolul care ne preocupa, in general, este cel de origine alimentara, desi aflat in minoritate (30%).
COLESTEROLUL BUN SI COLESTEROLUL RAU
Colesterolul nu se gaseste izolat in sange, deoarece este fixat pe proteine. Acestea sunt de doua categorii:
1 lipo-proteinele cu densitate mica sau LDL (Low Density Lipoproteins), ce distribuie colesterolul la celule si, mai ales la celulele peretilor arteriali, care devin victimele acestor depozite grasoase.
De aceea, LDL -; colesterolul a fost botezat “colesterol rau”, fiindca, in timp, el se depune pe peretii vaselor de sange si le astupa.
Aceasta opturare a arterelor poate duce la un accident vascular:
• arterita a membrelor inferioare,
• o angina pectorala sau un infarct miocardic,
• un accident vascular cerebral, urmat, eventual, de o paralizie.
2 lipo-proteinele cu densitate mare sau HDL (High Density Lipoproteins), care conduce colesterolul in ficat, pentru a fi eliminat.
HDL -; colesterolul se numeste “colesterol bun”, pentru ca el nu genereaza nici un depozit pe peretii vaselor. Dimpotriva, el are proprietatea de a curata arterele de depozitele lor ateromatoase. De. aici, se deduce ca riscul de accident cardio-vascular este cu atat mai redus, cu cat procentul de HDL este mai mare.
DOZAJUL SANGUIN
Normele actuale sunt mult mai putin largi decat cele care au fost luate in consideratie ani de-a randul. Trebuie sa retineti trei notiuni:
-; colesterolul total (HDL + LDL) trebuie sa fie mai mic sau egal cu 2 grame la litrul de sange,
-; LDL -; colesterolul trebuie sa fie mai mic de 1,30 g/l,
-; HDL -; colesterolul trebuie sa fie mai mare de 0,45 g/l, la barbati, si 0,55 g/l, la femei.
RISCURILE CARDIO-VASCULARE
Riscurile cardio-vasculare sunt de doua ori mai mari, daca procentul de colesterol este de 2,2 g/l si de patru ori, daca este mai mare de 2,6 g/l.
Dar s-a putut observa ca 15% dintre infarcturi surveneau la subiecti care aveau un procent de colesterol total inferior valorii de 2 g/l. De aceea, aceasta notiune nu mai are decat o semnificatie relativa.
Cel mai important este dozajul LDL si HDL si, mai ales, raportul dintre colesterolul total si HDL, acesta trebuind sa fie in mod imperativ mai mic de 4,5.
45% dintre francezi au procente mai mari decat normal, iar circa 8 milioane au un colesterol mai mare de 2,50 g/1. Or, stiind ca scaderea procentului de colesterol cu 12,5% permite reducerea cu 19% a numarului de infarcturi de miocard, avem tot interesul sa-l luam in serios aceasta problema.
TRATAMENTUL DIETETIC
In cazul hipercolesterolului, medicul va putea prescrie anumite medicamente, dar acest lucru ar trebui facut doar in ultima instanta.
O buna gestiune a alimentatiei va fi, in majoritatea cazurilor, suficienta.
Iata recomandarile pe care le puteti urma, atat pentru scaderea colesterolului, daca este prea mare, cat si pentru prevenirea lui.
1. -; Pierderea in greutate
S-a constatat ca slabirea duce, in cele mai multe cazuri, la o ameliorare a tuturor parametrilor biologici. Scaderea procentului de colesterol este, cu siguranta, cea care va apare cel mai repede, cu conditia sa nu faceti greseala de a consuma in exces lipidele rele.
2. -; Limitarea aportului de colesterol din alimentatie
Alimentele contin un procent de colesterol variabil. Galbenusul de ou, organele si drojdia de bere il au in cantitate mare.
Organizatia Mondiala a Sanatatii a preconizat, o lunga perioada, sa nu se depaseasca un aport zilnic de 300 mg.
Or, lucrarile recente au aratat, paradoxal, ca acest aspect al dieteticii era foarte secundar. Un aport alimentar de 1000 mg de colesterol pe zi nu ar duce decat la o marire a colesterolului cu circa 5%.
De aceea, se va putea neglija cantitatea de colesterol din alimente. In schimb, va trebui sa se tina cont de gradul de saturatie a acizilor grasi ingerati.
3.- Lipidele trebuie alese
In capitolul II, despre clasificarea alimentelor, am vazut deja ca grasimile se impart in trei categorii:



-; Grasimile saturate, care se gasesc in carne, mezeluri, pasare, oua, lapte, branzeturi.
Aceste grasimi maresc procentul de colesterol total si mai ales pe cel de LDL -; colesterol care se depune pe peretii arterelor, favorizand, astfel, accidentele vasculare.
Publicatii recente arata, totusi, ca ouale ar avea un efect mult mai putin important decat s-a crezut multa vreme.
Cat despre pasare, daca i se indeparteaza pielea, procentul de grasime saturata este mic. Deci consumul acestora ar avea efect redus asupra cresterii colesterolului.
Acizii grasi poli-nesaturati, de origine animala
Acestia sunt, in mod esential, acizii grasi continuti in grasimea de peste.
S-a crezut mult timp ca eschimosii, care consuma o hrana compusa in procent de 98% din grasime de peste, nu sufera de boli cardiovasculare datorita unor motive genetice. Apoi, s-a ajuns la concluzia ca tocmai natura hranei lor era cel mai bun factor de prevenire.
Consumul grasimii de peste duce, intr-adevar, la o importanta scadere a trigliceridelor si previne trombozele.
Se intelege, atunci -; contrariu a ceea ce s-a crezut multa vreme -; ca pestele, cu cat este mai gras, cu atat are o influenta mai buna pe plan cardio-vascular. De aceea, trebuie incurajat consumul de somon, ton, sardine, scrumbie, ansoa si heringi.
Acizii grasi mono-nesaturati
Primul dintre acestia este acidul oleic, care se gaseste in special in uleiul de masline.
Se poate spune ca uleiul de masline este campionul la toate categoriile de grasimi care au influenta benefica asupra colesterolului. El este singurul care face sa scada efectiv colesterolul rau (LDL) si sa creasca cel bun (HDL).
Unii au inteles, de acum, ca tonul cu ulei de masline devine, astfel, o adevarata “pavaza” impotriva problemelor circulatorii.
4. -; Trebuie marita ratia de fibre alimentare
Prezenta fibrelor in tubul digestiv amelioreaza metabolismul lipidelor.
S-a observat, in special, ca procentul de colesterol scade simtitor daca se consuma pectina (mancand mere), ceea ce se petrece si in cazul tuturor celorlalte fibre solubile continute de ovaz si leguminoase (fasole uscata, linte).
5. -; Trebuie limitat consumul de cafea
Studii facute in SUA si in Norvegia au aratat ca, la peste sase cafele pe zi, colesterolul total creste simtitor, iar HDL scade usor.
Acest efect negativ nu se datoreaza cofeinei, de aceea, chiar daca beti cafea decofeinizata nu veti imbunatati valorile.
6. -; Se poate bea putin vin
Profesorul Maquelier a izolat, din vin, o molecula, “procianidina”, care are avantajul de a scadea colesterolul total.
Insula Creta, a carei populatie consuma vin si mult ulei de masline, este regiunea europeana cu cel mai scazut procent de boli cardio-vasculare.
Totusi, nu trebuie sa depasiti trei pahare pe zi, cand vinul este bogat in tanin.
7. -; Trebuie ameliorata igiena de viata
Stresul, tabagismul si sedentarismul au, si ele, o actiune negativa asupra colesterolului. O mai buna igiena de viata se impune nu numai ca masura curativa, ci si preventiva.
REZUMATUL MASURILOR CARE TREBUIE PUSE IN PRACTICA DE CEI CARE AU HIPERCOLESTEROL
-; Daca sunteti obezi, trebuie sa slabiti.
-; Diminuati-va consumul de carne (maximum l50 g/zi).
-; Alegeti carne fara grasime (cal, vaca slaba).
-; Inlocuiti uneori carnea cu pasare (fara piele).
-; Evitati mezelurile si organele.
-; Preferati pestele (minimum 300 g/saptamana).
-; Mancati unt putin (maximum 10 g/zi).
-; Limitati-va consumul de branzeturi.
-; Mancati lapte degresat si lactate cu 0% materii grase.
-; Mariti-va consumul de fibre (fructe, cereale, legume).
-; Mariti-va consumul de acizi grasi mono si poli-nesaturati vegetali (ulei de masline, floarea soarelui, rapita).
-; Asigurati-va un aport suficient de vitamina A si E, de seleniu si crom.
-; Nu abuzati de cafea.
-; Beti (eventual) vin bogat in tanin (maximum 1/2 sticla/zi).
-; Dominati-va stresul.
-; Practicati, eventual, un sport de rezistenta.
-; Incetati sa fumati.






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite