Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 
 



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 


Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
 
despre:
 
MECANISMUL ERECTIEI
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

PSIHO - NEURO - VASCULAR

VASCULARIZATIA hiperdebit arterial + i3g6gm
CORPILOR CAVERNOSI bolcarea drenajului venos

NEUROLOGIC declansat si controlat

PSIHIC integrat

HORMONAL conditionat

CRESTEREA DEBITULUI ARTERIAL

PENIS FLASC: debit arterial = debit venos = 1,4-;4 ml/min/100g arterele helicine -; contractate ( = 30 m) cavernele -; contractate

PENIS ERECT
I. NEUROMEDIATORUL "X" relaxare intensa a musculaturii netede vasculare & trabeculare scade rezistenta vasculara creste debitul arterial spre caverne de 10-;30 arterele se dilata si devin mai putin sinuoase ( = 100 m) cavernele devin compliante presiunea intracavernoasa creste
EP
II. BLOCAREA DRENAJULUI VENOS ESTE PASIVA! cavernele se destind comprimarea venulelor postcavernoase centrale expansiunea corpilor cavernosi tensionarea albugineei comprimarea venulelor postcavernoase periferice tesutul conjunctiv "in ic" este impins cu varful in confluenta venulelor postcavernoase, pe care le obstrueaza reteaua plexiforma de fibre colagene groase din stratul mijlociu al albugineei "stranguleaza" venele emisare ce o strabat perpendicular compresiunea venei peniene dorsale (m. Houston)
III. INTERVENTIA MUSCHILOR SOMATICI IN EP
Dupa EP completa (involuntara, autonoma, vegetativa) intervin reflex & voluntar mm. ischiocavernosi mm. bulbocavernosi compresiunea radacinilor corpilor cavernosi cresterea suplimentara a presiunii intracavernoase
EP rigida (scheletala)
IV. INTERVENTIA NERVILOR IN EP
Eckhardt (1863): electrostimulare a n. erigeu la caine EP

repausul penian S: contractura musculaturii arteriolare trabeculare erectia peniana PS relaxarea musculaturii arteriolare
(neuromediatori ) trabeculare umplerea cavernelor cu sange cresterea presiunii intracavernoase
EP rigida (nn. somatici) contractia mm. ischiocavernosi orgasmul: S
TONUSUL SIMPATO-ADRENERGIC CRESCUT ESTE CEL CARE INDUCE DETUMESCENTA SI EVACUAREA SANGELUI DIN CORPII CAVERNOSI

V. MEDIATORII CHIMICI SI RECEPTORII EP
Microscopia electronica: fibre si vezicule in media arteriala si miocitele trabeculare
Histochimic: receptorii:
1, 2, 2 -; adrenergici M, N -; colinergici
H1, H2 -; histaminergici 5HT1, 5HT2 -; serotoninergici dopamina VIP, NPY
PG-E, PG-F1, PG-F2, PG-I2 TX-A2, TX-B2
MEDIATORUL PRINCIPAL AL CONTRACTIEI MUSCULATURII TRABECULARE SI ARTERIOLARE ESTE NORADRENALINA.
Penis flasc: TX-A2, PG-I2, His, Serot, PG-E2, PG-F1, PG-F2
Relaxarea musculaturii trabeculare: PS
VIP, NPY -; evidentiati in adventitia aa. helicine si trabecule
VIP nu actioneaza direct asupra celulelor musculare, ci elibereaza o substanta neuromodulatoare produsa de endoteliile cavernelor si aa. helicine (corpii Weibel-Palade).
VI. HORMONII SI ERECTIA
Androgenii -; tumescenta peniana nocturna
-; erectiile matinale si diurne spontane
-; pubertate: comportamentul sexual masculin trezirea atractiei pentru sexul opus
-; intretin troficitatea penisului si a tesutului erectil
-; mentin caracterele sexuale secundare
-; stimuleaza centrii cerebrali (5-DHT)
Hipogonadicii pot prezenta erectii peniene, dar numai prin stimulare sexuala vizuala, psihica (fantasme erotice) sau dupa stimulare genitala externa.
FAZELE ERECTIEI
I. FAZA FLASCA mm. netezi din aa. helicine si trabecule -; contractati albugineea -; relaxata venele -; dilatate debit arterial si venos mic valorile gazelor din sangele penian = sangele venos penian
II. FAZA DE LATENTA (UMPLERE) debit foarte mare si presiune scazuta in aa. peniene mm. netezi arteriolari si trabeculari relaxati penisul se alungeste presiunea intracavernoasa mica (neschimbata)
III. FAZA DE TUMESCENTA presiunea intracavernoasa creste rapid pana se obtine erectia completa debitul venos scade progresiv debitul arterial scade pe masura ce creste presiunea intracavernoasa penisul creste in lungime, diametru si rigiditate
IV. FAZA ERECTIEI COMPLETE presiunea intracavernoasa este mare, situata valoric intre presiunea arteriala diastolica si sistolica penisul are dimensiuni maxime si prezinta pulsatii sincrone cu pulsul debitul arterial mult mai mic decat in fazele II si III, dar mai mare decat in faza I debitul venos este usor superior celui din repaus, desi venele sunt in mare parte comprimate gazele din sangele penian sunt similare cu cele din sangele arterial
V. FAZA ERECTIEI RIGIDE presiunea intracavernoasa creste mult peste presiunea arteriala sistolica, datorita contractiei mm. ischiocavernosi albugineea tensionata la maximum, stranguleaza practic toate vasele ce o perforeaza (corpul cavernos = rezervor inchis, plin cu sange) debitele arterial si venos = 0
NU APAR ISCHEMIE SI ALTERARI TISULARE, DEOARECE ACEASTA FAZA ESTE FOARTE SCURTA SI INTERMITENTA.
VI. FAZA DE DETUMESCENTA (dupa ejaculare sau cedarea stimulilor erotici) creste tonusul simpato-adrenergic contractia mm. netezi arteriolari trabeculari se elimina o mare parte din sangele din caverne debitul arterial scade la valoarea de repaus venele se deschid presiunea intracavernoasa scade progresiv penisul revine la dimensiunile lui din starea flasca

TIPURI DE ERECTIE

1. ERECTIILE SPONTANE
A. din somnul paradoxal
B. de trezire

2. ERECTIILE REACTIONALE
A. intamplatoare (fortuite)
B. psihogene
C. oportune
ETIOLOGIA DISFUNCTIILOR ERECTILE

1. CAUZE VASCULARE
A. ARTERIALE a. Ateroscleroza (sdr. Leriche) -; 50-80%
Disfunctia erectila in sine poate reprezenta debutul clinic al aterosclerozei, comparabil cu al anginei pectorale
Factori de risc: DZ, HTA, fumat, hiperlipidemie b. Malformatii (hipo- sau aplazia aa. peniene, fistule, hemangioame) c. Traumatisme (fracturi de bazin, traumatisme perineale, peniene, fracturi peniene din timpul actului sexual)
B. VENOASE a. Malformatii b. Uzura albugineei (furt venos) c. Reducerea compliantei corpilor cavernosi
IPP
Cicatrici posttraumatice
Fibroze ale corpilor cavernosi
Degenerare
Diabet zaharat
Ischemie
Miopatia mm. trabeculari
Leziuni ale celulelor endoteliale
C. ALTELE a. Sdr. Reynaud penian (imposibilitatea obtinerii erectiilor la frig) b. Sdr. Prinzmetal penian (vasospasm spontan cu disfunctie erectila) c. Hipertensiune arteriala (hipertonie simpatica, vasoconstrictie exagerata, ateroscleroza, medicatie antihipertensiva) d. Hipotensiune arteriala e. Insuficienta cardiaca f. Aritmii cardiace

2. CAUZE NEUROLOGICE
A. Polineuropatiile toxice (Pb, Hg, As, alcool, medicamente)
B. Polineuropatiile inflamatorii
C. Afectiuni ale SNC tumori de lob temporal accidente vasculare cerebrale epilepsie tumori supraselare meningoencefalite arahnoidite abcese cerebrale
D. Afectiuni medulare scleroza laterala amiotrofica mielite tabes scleroza multipla siringomielie tumori medulare canal lombar strans spina bifida hernia de disc traumatisme medulare

3. CAUZE ENDOCRINE hipogonadismul (scade troficitatea tesutului erectil, absenta libidoului, influenteaza CNS) hiperprolactinemia (tumori) hiperestrogenemia (ciroza hepatica, tumori CSR)
DZ (mecanisme multiple) insuficienta hipofizara mixedem boala Addison boala Cushing

4. CAUZE IATROGENE
A. Interventii chirurgicale prostatectomia radicala, cistectomia radicala rezectia si amputatia de rect chirurgia aorto-iliaca transplantul renal pe artera hipogastrica tratamentul chirurgical al priapismului tratamentul chirurgical al bolii Peyronie uretrotomiile interne, uretroplastiile castrarea
B. Medicamente antihipertensivele neurolepticele si sedativele diureticele, cimetidina, hipolipemiantele estrogenii, stimulentele centrale inhibitoarele sistemului nervos vegetativ
C. Traumatism psihic (!)

5. CAUZE PSIHOGENE frica de esec (performance anxiety) teama (schimbarea partenerei, contractarea unei boli venerice, probleme de mariaj) stressul, surmenajul nevrozele, depresiile, psihozele masturbatia partenera

PARTENERA ARE ROL IMPORTANT IN APARITIA, INTRETINEREA, ACCENTUAREA, SAU DIMPOTRIVA, DISPARITIA PROBLEMELOR PSIHOLOGICE.

PRIMUL ACT SEXUAL LA BARBAT

Este intotdeauna incomplet: -; tensiune erotica, psihica excesiva
-; ejaculare precoce

Trecerea de la masturbatie la stimularea naturala: terapie sexuala

CE TREBUIE STIUT DE CATRE UN BAIAT INAINTE DE PRIMUL ACT SEXUAL partenerii sunt egali in tot ce fac, inclusiv in cadrul relatiilor sexuale anatomia, fiziologia si psihologia femeii si barbatului ce inseamna dorinta sexuala consecintele si complicatiile posibile ale actului sexual:
-; sarcina
-; transmiterea unor boli venerice cum sa obtina placere pentru el si partenera sa aprecieze femeia dupa calitatile sale morale, personalitate, optimism, inteligenta, aspect si nu neaparat dupa experientele ei sexuale sa fie sincer, tandru

COMPLICATII ALE PRIMULUI CONTACT SEXUAL penis captivus -; vaginism ruptura himenului sau a unui varicocel vulvar diateze hemoragice perforatii vagino-rectale ruptura de penis contaminari venerice (prezervativ) cistita acuta la femeie cistopatia psihogena (temeri sexuale, resentimente, culpabilitate) -; psihoterapie

POZITII PENTRU REALIZAREA ACTULUI SEXUAL

1. POZITIA DE BAZA (vir incubus)
Contraindicatii: gravide, infantilism genital feminin, leziuni ale colului uterin, anexite

2. POZITIA CULCAT LATERAL (cohabitatio lateralis)
Indicatii: sarcina, obezitate, stari de oboseala, convalescenta, invaliditate, diferente de lungime intre parteneri

3. COITUS INVERSUS (vir subcubus)
Avantaje: penetratie adanca, obtinerea unei satisfactii deosebite de catre femeie
Indicatii: obezi, penis scurt, vagin lung, frigiditate
Contraindicatii: infantilism genital, vagin scurt, leziuni ale colului uterin, malformatii uterine, sarcina

4. POZITIA FRONTALA
Avantaje: penetratie profunda, stimulare clitoridiana foarte intensa
Indicatii: penis scurt, vagin lung, frigiditate, obezitate

5. POZITIA A POSTERIORI (a tergo)
Indicatii: infirmitati ortopedice ale femeii
Dezavantaje: traumatizanta pentru vagin, priveaza pe parteneri de contactul fizic corporal

 
 
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


 
Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2013| Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite