v3v10vf

-actiunea curentului tehnic (casnic / industrial)->electrocutare
-actiunea electricitatii atmosferice naturale->trasnirea
Electrocutarea
= modificarile morfofunctionale locale si generale la trecerea curentului prin corp
-usu.->moarte
-decesul se instaleaza rapid
-modalitati de realizare a contactului cu sursa de curent:
1. contact direct->sursa de curent vine in contact nemijlocit cu o zona a corpului omenesc
-unipolar : o singura sursa -; o singura parte a corpului
-bi / multipolar : 2 / mai multe surse -; 2 / mai multe zone corporale
2. contact indirect->corpul vine in contact cu o sursa de curent prin interpunerea unui element ce actioneaza intamplator (ex.jet de apa de la robinet,dus,jet urinar)
-forma particulara = arcul voltaic = contact unipolar indirect prin intermediul stratului de aer ce separa sursa de curent de corp->se realizeaza o descarcare electrica sub forma de scanteie->sursa este foarte puternica si distanta ce o separa de corp este foarte mica (ex.gari)
-leziunile sunt favorizate de: a) factori ce tin de proprietatile curentului electric
1. tensiunea
-joasa < 500 V (efecte generale foarte -)
-mijlocie (medie) 500-5000 V (- efectele generale,- efectele locale)
-inalta > 5000 V (efecte locale foarte -->deces)
-cei mai periculosi sunt curentii de joasa tensiune : 200-250 V (majoritatea electrocutarilor)
-pe masura - tensiunii (mijlocie,inalta)->- procentul de supravietuire dar apar leziuni foarte grave la zona de contact
2. intensitatea->principala responsabila de efectele letale
-20-150 mA->cele mai grave leziuni (majoritatea electrocutarilor letale)
-peste 5-6 A->nu duc imediat la moarte
-leziuni foarte grave la zona de contact
3. tipul curentului (alternativ / continuu)
-curentul alternativ este cel mai periculos,de 3-4 ori mai mortal fata de curentul continuu cu aceleasi caracteristici b) factori biologici->esp.rezistenta organismului
-d.p.d.v. electric corpul uman este un conductor neomogen alcatuit din numeroase tesuturi,cu conductibilitate electrica variata si rezistenta variata
-unele tesuturi (oase,pielea uscata,tendoanele,par,unghii) au rezistenta -alte tesuturi (muschi,viscere,sange,umori) au rezistenta - -corpul = conductor neomogen->rezistenta globala = suma rezistentelor partiale ale tesuturilor si organelor
-pt.a trece prin corp curentul electric trebuie sa invinga:
-rezistenta pielii la intrarea in corp
-rezistenta tesuturilor si organelor pe traiectorie
-rezistenta pielii la iesire
-rezistenta globala a corpului in conditii normale este > 100.000 ohmi
-data in principal de rezistenta pielii->daca este uscata este de aprox.50.000 ohmi
-rezistenta pielii umede este de aprox.1.000 ohmi->periculozitatea curentului in mediul umed (supravietuire nula) c) circumstantele de producere a electrocutarii
-suprafata de contact : suprafata -->periculozitate -numarul de contacte : numar -->mai multe traiectorii in organism->letalitate -timpul de contact -->risc letal -localizarea contactului : mai periculos in zona capului,toracelui,membrelor superioare->in traiectoria sa curentul electric intereseaza organe vitale
-traiectoria curentului electric:
-mai mare->risc - de a intalni organe vitale
-mai putin periculos->contactul picior-sursa
-efectele curentului electric asupra organismului:
1. termice
-arsuri electrice
-marca electrica->cea mai caracteristica leziune din electrocutare
2. mecanice->leziuni distructive
3. biochimice
-fenomene de electroliza cu migrari ionice si tulburari de permeabilitate celulara
-edem electrogen
-metalizarea zonei de contact
-mecanismele tanatogeneratoare->depind de caracteristicile curentului electric:
1. curenti electrici slabi->deces prin:
-asfixie->contractura tetanica a musculaturii respiratorii
-rar->fibrilatie ventriculara
2. curenti electrici mijlocii->deces prin:
-paralizia centrilor nervosii superiori
-asfixie
-fibrilatie ventriculara
3. curenti electrici puternici->paralizia centrilor nervosi superiori
-morfopatologie:
1. marca electrica->cea mai caracteristica leziune->valoare de amprenta in electrocutare
-efect termic al curentului electric
-loc de aparitie:
-locul de intrare->mai des la mana
-locul de iesire
-uneori pe traiectorie->capsula organelor / teci musculare
-macroscopic:
-mica depresiune a pielii < 1-1.5 cm
-consistenta dura
-forma rotunda,ovalara,alungita
-culoare brun-galbuie,cenusiu-galbuie
-margini usor elevate
-microscopic->modificari la nivelul epidermului si dermului
- la nivelul epidermului:
-celule bazale usor alungite,dispuse in palisada
-celule spinoase palide,printre care apar celule vacuolizate
-strat cornos turtit,omogenizat,cu zone de clivare
-lame de cheratina intens colorate,desprinse de pe epiderm
- la nivelul dermului:
-spatii goale,optic vide,cu aspect uneori cavernos->aspect caracteristic : fagure de miere
-modificari caracteristice : omogenizarea si hialinizarea dermului profund
2. arsuri electrice
-efect termic al curentului electric
-produse prin contact direct cu conductor / scanteia arcului voltaic
-frecvent la nivelul membrelor superioare,al capului,mai rar la nivelul membrelor inferioare
-macroscopic:
-dure,uscate,nesangerande
-culoare cenusie / bruna
-margini bine delimitate
-rezista bine la procesul de putrefactie
-curentii electrici puternici determina carbonizare si calcinarea oaselor
3. leziuni distructive
-sunt consecinta efectului mecanic al curentului electric
-determinate de curenti electrici foarte puternici
-plagi tegumentare neregulate,anfractuoase
-uneori plagi profunde,penetrante,crateriforme->dg.diferential cu plagile prin impuscare
-rupturi musculare,viscerale
-leziuni osteo-articulare
-luxatii
-dezarticulari
-fracturi
4. metalizarea zonei de contact
-efect biochimic al curentului electric
-incrustarea pe suprafata pielii a unor mici particule metalice provenite din conductor
-zona metalizata este uscata,rugoasa,rigida,brun-galbuie sau cenusie-negricioasa
5. edem electrogen->tumefiere palida,dura,de intindere variabila,la zona de contact
-forme medico-legale:
1. accidente->casnice sau profesionale
2. aspect particular->manevre abortive,perversiuni sexuale
3. sinucideri->relativ rare
4. omoruri->foarte rare
Trasnirea si fulgeratia
-determinate de curentul atmosferic natural
-trasnirea = descarcare electrica sub forma de scanteie intre un nor si un obiect de pe pamant
-fulgeratia = descarcare electrica sub forma de scanteie intre 2 nori de polaritate opusa
-curentul electric natural->milioane de V,temperaturi de 10.000-20.000°C
-determina aceleasi efecte dar mai puternice:
-efecte termice:
-arsuri grave->carbonizare,calcinare
-„figura de trasnet”->asemanatoare cu ramura de brad;dispare in cateva ore
-aprinderea imbracamintei->arsuri produse de flacara
-obiectele de metal se topesc
-efecte mecanice->leziuni distructive foarte grave:
-plagi profunde,penetrante,crateriforme (asemanatoare armelor de foc)
-rupturi musculare grave,rupturi viscerale,dezarticulari,fracturi
-de multe ori victima este proiectata la distante mari->leziuni de cadere / proiectie
-efecte biochimice->edem electrogen
-efect electromagnetic->magnetizarea obiectelor metalice din jurul victimei sau al victimei
-usu.moartea survine rapid
-in caz de supravietuire->sechele:
-modificari oculare->cataracta
-tulburari auditive->pana la surzire
-tulburari psihice
-posibile sechele neurologice->pareze / paralizii
-forma medico-legala->accident
Toxicologia medico-legala
= intoxicatii acute
-cuprinde 2 parti:
1. toxicologie generala->studiul generalitatilor despre intoxicatii
2. toxicologie speciala->studiul tipurilor de intoxicatii
Toxicologia generala
-toxicul = orice substanta care introdusa in organism provoaca alterari morfologice si/sau functionale-> starea de intoxicatie
-clasificarea toxicelor:
-dupa origine:
-naturale->minerale / vegetale / animale
-sintetice->substante organice / anorganice
-dupa provenienta:
-mediul casnic / industrial / agrar
-alimente->ciuperci otravitoare / aditivi alimentari
-medicamente
-dupa starea de agregare->gazoase / lichide / solide
-d.p.d.v.patogenetic:
-toxice cu actiune locala->produc modificari la nivelul portii de intrare (acizi,baze caustice)
-toxice postrezorbtie->sindroame respiratorii,cardio-vasculare,digestive,hepato-renale
-toxice functionale->determina tulburari metabolice sau enzimatice urmate de moarte rapida
-nu exista leziuni morfologice sau leziuni morfologice minore
-dupa locul de actiune:
-efecte pe SNC->psihotrope,alcaloizi (morfina,stricnina),etanol
-efecte hematice->CO,HCN si cianuri,substante methemoglobinizante
-efecte parenchimatoase->P,Hg si saruri de Hg,arsenic si derivati
-toxicitatea = comportarea biologica
-este legata de particularitatile organismului viu si cantitatea de toxic
-poate prezenta variatii largi legate de :
-specia animala:
-cantarida nu are efecte toxice pt.ierbivore si pasari
-matraguna,digitala->nu au efecte toxice pt.ierbivore
-particularitatile reactive ale fiecarui organism
-cantitatea de toxic
-doza toxica = cantitatea de substanta toxica capabila sa produca o intoxicatie
-aprecierea toxicitatii unei substante pt.om se face prin experiente pe animale de laborator->se stabileste doza letala 50 (DL50) = cantitatea de substanta / kgc animal ce provoaca moartea la 50% din lotul experimental in decurs de 24 h
-prin studii statistice s-a apreciat pragul de toxicitate pt.foarte multe substante toxice
-DML (doza minima letala) = cantitatea cea mai mica de substanta ce a putut cauza moartea unui individ adult
-DML la copil se calculeaza in functie de DML la adult folosind formula lui Young:
-DMLc = av / (v+12)i * DMLa ,unde v = varsta in ani
-in producerea intoxicatiei apar 2 faze:
1. faza I->expunerea la toxic
2. faza II->patrunderea toxicului in organism->relatia organism-toxic are 2 aspecte: a) actiunea organismului asupra toxicului->faza toxico-cinetica:
-absorbtia
-distributia
-depozitarea si eventual acumularea
-biotransformarea (metabolizarea)
-eliminarea b) actiunea toxicului asupra organismului->faza toxico-dinamica
-cuprinde ansamblul de fenomene ce au loc in organism la diverse nivele->efect toxic Faza toxico-cinetica
1. absorbtia toxicului->depinde de calea de patrundere a toxicului in organism:
• calea digestiva->cea mai frecventa cale de patrundere
-toxicele se absorb in mod electiv la nivelul mucoasei intestinului subtire
-la nivelul stomacului,substantele volatile (alcoolul) se absorb cu usurinta
-exista toxice cu tensiune - de vapori care se absorb rapid la nivelul mucoasei bucale (HCN, nicotina pura)->moarte fulgeratoare
-mucoasa gastrica intarzie absorbtia toxicului->evacuarea continutului gastric poate fi eficienta
-datorita mediului acid din stomac->unele substante sunt complet inactivate (ex.veninul de sarpe,derivatii de curara)
• calea respiratorie->substante gazoase,volatile (H2S,CO,hidrocarburi)->intoxicatii grave cu trecerea rapida a toxicului in circulatie
• calea cutanata->rar
-solventi pt.grasimi
-substante caustice,iritante
-derivati de anilina,tetraetil Pb
• calea parenterala->s.c.,i.v. (toxicomani)
• mucoasa uterina,vaginala,conjunctiva oculara
• calea transplacentara->intoxicatii la produsul de conceptie
2. difuziunea
-toxicul in circulatie va fi distribuit si se va acumula temporar in diferite tesuturi si organe in functie de :
-vascularizatia organului
-solubilitatea in apa si lipide a toxicului
-afinitatea toxicului fata de tesuturi,organe
-toxicul se distribuie si se acumuleaza in organe bine vascularizate
-toxicele hidrosolubile au o difuzie uniforma in tot organismul
-toxicele liposolubile se acumuleaza si se depoziteaza in zone bogate in tesut adipos (tesut subcutanat, grasimea periviscerala)
-afinitatea toxicelor:
-Hg,acid oxalic->acumulare in rinichi
-hipnotice,anestezice->acumulare in SNC
-arsen,fosfor,CCl4->acumulare in ficat
3. biotransformarea (metabolizarea)
-se realizeaza prin procese biochimice complexe:
-hidroliza
-oxidare
-reducere
-conjugare
-saponificare
-metilare
-toxicele se metabolizeaza preponderent in ficat->metabolizarea este perturbata in caz de afectiuni hepatice preexistente
-usu.procesele metabolice sunt mijloace partiale de detoxifiere
-prin metabolizare se pot obtine si substante cu efect mai toxic fata de substanta initiala
-ex.alcool metilic->formaldehida + glicol->acid oxalic
4. eliminarea toxicului si a produsilor de metabolism
-preponderent pe cale renala->eliminarea este perturbata in caz de afectiuni renale preexistente
-alte cai:
-calea respiratorie->toxice gazoase,volatile
-calea transcutanata->secretia glandelor sudoripare
-tub digestiv->secretie digestiva,bila
-secretiile altor glande
Faza toxico-dinamica
-actiunea toxico-dinamica = fenomenele fizice si biochimice pe care le determina actiunea toxicului asupra organismului
-cuprinde efectele nocive ale toxicelor la nivelul:
-tesuturilor
-organelor
-aparatelor
-sistemelor
-majoritatea toxicelor au actiune predominanta asupra tesuturilor / organelor „tinta” pt.care au afinitate -modificarile patologice din tesuturi sunt precedate de modificari biochimice-> „leziune biochimica”
-foarte multe toxice actioneaza la nivel enzimatic->blocarea sau distrugerea unor enzime->fenomene patologice
-ex.ionul CN din cianura actioneaza asupra citocromoxidazei->complex cian -; citocromoxidaza ->anoxie tisulara grava
-ionul fosforic din paration->blocarea colinesterazei->acumulare de acetilcolina->fenomene nicotinice,muscarinice,actiune asupra SNC
-factori care conditioneaza aparitia intoxicatiilor:
1. factori dependenti de toxic
-particularitati de structura (prezenta anumitor radicali)
-foarte toxice substantele care contin CN
-particularitati de doza->gravitatea este direct proportionala cu doza
-afinitatea pt.anumite tesuturi si organe->barbituricele au afinitate pt.SNC
-concentratia:
-substantele diluate (acizi,baze diluate)->efecte inofensive
-substantele concentrate->efecte foarte nocive
-asocieri cu alte substante,cu efect sinergic:
-alcool + barbiturice
-alcool + tranchilizante
-alcool + opiacee
2. factori dependenti de organism
-calea de patrundere a toxicului
-intoxicatiile cele mai grave->calea respiratorie,calea parenterala
-varsta extrema (copii,varstnici)
-sexul : - > -greutate corporala -->volum de distributie mare->toxicitate mai redusa
-toleranta (obisnuinta) dupa administrarea repetata a toxicului:
-la toxicomani pt.satisfacerea efectelor isi administreaza doze -,care pt.persoanele normale sunt letale
-starea patologica preexistenta->afectiuni hepatice si renale
-fenomene de hipersensibilizare->fenomene toxice grave,la concentratii obisnuite de substante (soc anafilactic)
Expertiza medico-legala
-cuprinde 4 etape:
1. examenul la fata locului si ancheta
-se recolteaza orice ar putea da relatii despre intoxicatie : resturi de substante,flacoane,seringi
-ancheta -; toxic necunoscut:
-delimitarea profesiei
-toxicul la care a avut acces victima
2. studiul simptomelor clinice
-foi de observatie clinica in caz de internare
-date de la anturaj sau persoanele ce au acordat primul ajutor
3. examenul anatomopatologic->autopsia medico-legala
-reguli speciale:
-suspiciune->organele nu se spala cu apa pe parcursul examinarii
-inainte de deschidere->organele cavitare si tubulo-cavitare se ligatureaza si se recolteaza probe
-recoltare de sange (din cavitatea craniana),de urina,de organe (ficat,rinichi obligatoriu)
-nu se imbalsameaza cadavrul->toxicul persista in organele cadaverice
4. examenul toxicologic->elemente de certitudine:
-metode calitative->identificarea clasei de substante
-metode cantitative
Intoxicatia cu medicamente
Intoxicatia cu hipnotice
-cele mai frecvente intoxicatii medicamentoase
-aspecte medico-legale:
-sinucideri / tentative de sinucideri->frecvent la -accidente:
-accidente terapeutice mai des la epileptici (tratament nesupravegheat)
-la copii mici
-omucideri->foarte rare
-structura chimica:
-hipnotice barbiturice->cele mai frecvente intoxicatii
-hipnotice nebarbiturice
A. Hipnotice barbiturice
-in functie de durata de actiune se clasifica in 4 grupe:
1. cu actiune lenta (prelungita) (8-10 ore)->Barbital,Fenobarbital
2. cu actiune semilenta (4-8 ore)->Amobarbital,Butobarbital
3. cu actiune rapida (3-4 ore)->Ciclobarbital,Pentobarbital
4. cu actiune foarte rapida (5-30 min.)->Inactin,Pentotal (narcotice)
-cale de patrundere:
-cale digestiva
-absorbtie rapida la nivelul mucoasei intestinale
-o parte se absoarbe la nivelul mucoasei gastrice
-concentratie maxima in sange in cateva ore
-acumulare esp.la nivelul creierului,ficatului,rinichiului
-rar parenteral
-metabolizare hepatica->oxidare,dezalchilare,desulfonare
-eliminare:
-renala->netransformate sau sub forma de metaboliti
-- prin alcalinizarea urinii (principiu terapeutic)
-mod de actiune:
-depresia SNC
-doza mare:
-depresia centrilor respiratori si cardio-vasomotori bulbari->stop cardio-respirator
-actiune la nivelul centrului termic->hipotermie
-actiunea este potentata de alcoolul etilic,analgezice,psiholeptice
-doze letale la adult:
-5 g derivatele cu actiune lenta
-3 g derivatele cu actiune rapida
-tablou clinic:dominat de coma barbiturica precedata in majoritatea cazurilor de faza de debut
1. faza de debut
-cefalee,ameteli
-somnolenta,logoree->vorbire incoerenta
-agitatie
-greturi,varsaturi
-somn profund,coma
2. coma barbiturica->principala manifestare clinica a intoxicatiei
-initial:
-coma flasca->hipotonie musculara
-diminuarea / abolirea reflexelor
-facies congestionat
-transpiratii abundente
-pupile normale
-mioza = semn de evolutie grava
-temperatura este normala in primele 12-24 h,apoi hipotermie de durata (depresia centrilor termoreglarii)
-tulburari respiratorii:
-hipoventilatie
-perioade de apnee
-semne de incarcare bronsica
-respiratie periodica
-tulburari cardio-vasculare:
-hTA
-tahicardie
-colaps circulator (foarte grav)
-evolutie grava->mortalitate -deces prin:
-paralizie respiratorie
-colaps circulator
-coma prelungita->bronhopneumonie (decubit prelungit,complicatii septice)
-anatomopatologic:
-modificari necaracteristice
-staza viscerala generalizata
-mici focare hemoragice submucoase,mucoase
-creier:
-staza,edem
-mici focare hemoragice
-microscopic (tehnici de neuropatologie)->modificari neuronale : modificari degenerative difuze
-plaman:
-staza,edem
-coma prelungita->focare bronhopneumonice
-staza viscerala generalizata
B. Hipnotice nebarbiturice
-Bromovan,Glutetimida
-actiune toxica asemanatoare hipnoticelor barbiturice
-doze letale : 10-15 g
Intoxicatia cu tranchilizante
-tranchilizantele minore (anxioliticele) sunt larg utilizate pt.- tensiunii psihice
A. Derivati de difenil-metan
-reprezentant : Hidroxizina
-deprimarea SNC cu deprimarea centrilor respiratori
-actiune colinolitica->efecte cardio-vasculare,efecte digestive
-potenteaza actiunea barbituricelor,opiaceelor
-actiunea este potentata de alcoolul etilic
-doza letala : 2-4 g

-clinic:
-debut:
-stare ebrioasa
-somnolenta
-hipotonie
-efecte colinolitice->tulburari digestive,uscaciunea gurii
-evolutie:
-stare de coma cu deprimarea centrilor respiratori
-- TA
-uneori convulsii
B. Carbamati
-reprezentant : Meprobamat
-actiune toxica:
-depresia SNC
-efecte toxice cardio-vasculare : hTA + insuficienta circulatorie acuta
-depresia centrilor respiratori cu fenomene de insuficienta respiratorie
-potenteaza actiunea hipnoticelor barbiturice
-actiunea potentata de asocierea cu alcoolul etilic
-doza letala : 10-15 g
-clinic :
-debut:
-somnolenta
-stare ebrioasa
-hipotonie musculara
-- ROT
-evolutie:
-stare de coma calma (rar agitata)
-deprimarea respiratiei
-uneori hipotermie
-formele grave : colaps si insuficienta circulatorie acuta
C. Benzodiazepine
-reprezentanti :
-Napoton,Diazepam,Oxazepam
-Nitrazepam,Medazepam (Rudotel)
-actiune toxica : deprimarea SNC
-potenteaza actiunea hipnoticelor,neurolepticelor
-actiunea este potentata de asocierea cu alcool etilic
-doza letala : 5 g
-clinic:
-tablou clinic mai putin grav:
-somnolenta
-fenomene de suprasedare
-coma de scurta durata (< 24 h)
-simptome respiratorii si cardio-vasculare mai putin pronuntate
-modificarile anatomopatologice sunt necaracteristice:
-staza viscerala generalizata
-mici sufuziuni hemoragice submucoase,subseroase,chiar viscerale
Intoxicatia cu stricnina
-stricnina = alcaloid ce se utilizeaza in scop terapeutic (ca stimulent general) sau ca antidaunator (pesticid)
-d.p.d.v.judiciar:
-accident
-sinucidere
-rar omucidere
-toxicitate:
-excitant medular->- pragul de excitabilitate si - raspunsului pana la convulsii la excitanti externi obisnuiti
-efect depresiv asupra centrilor bulbari->stimulare supraliminara cu epuizarea centrilor
-la nivelul nervilor periferici : - cronaxiei,actiune curarizanta (in doze mari)
-tablou clinic:
-debut:
-rigiditatea muschilor fetei si gatului
-tremor al extremitatilor
-in evolutie:
-convulsii tonico-clonice
-trismus,opistotonus
-contractura musculaturii fetei-> „ras sardonic”
-cianoza fetei,respiratie superficiala
-tahicardie,privire fixa,pupile midriatice
-hipertermie->- termogeneza prin - activitatii musculare
-crize convulsive declansate de stimuli minori (zgomot,lumina) intretaiate de perioade de acalmie
-crizele devin frecvente si indelungate
-in criza se produce oprirea respiratiei prin spasmul musculaturii toracice si contractia generalizata a diafragmului
-in final crizele se succed la intervale foarte scurte->se produce decesul prin insuficienta respiratorie acuta
-terapie:
-izolare in camere intunecate si lipsite de zgomot
-sedare puternica cu cloralhidrat si derivate barbiturice cu actiune rapida
-pt.prevenirea insuficientei respiratorii acute->oxigenoterapie,respiratie asistata (intubare + ventilatie mecanica)
-prognostic:
-depinde de rapiditatea instituirii tratamentului
-daca supravietuieste > 6 ore->prognostic favorabil
-anatomopatologic:
-examen extern:
-rigiditate rapida,intensa,durata mare
-cianoza intensa
-uneori echimoze prin lovire de corpuri dure in timpul crizelor convulsive
-examen intern:
-staza viscerala generalizata
-sufuziuni hemoragice : seroase,submucoase,viscerale
Intoxicatia cu CO
-CO = gaz incolor,inodor,insipid,difuzibil usor
-judiciar:
-accidente
-casnice
-profesionale->rare,gravitate mare (numar crescut de victime)
-suicid foarte rar
-omucidere extraordinar de rar
-etiologie:
-CO se formeaza in imprejurari variate
-sursa cea mai frecventa : arderea incompleta de carbune si hidrocarburi

-concentratii toxice de CO:
-sobe defecte cu tiraj necorespunzator
-sobe de fonta supraincalzite esp.sobe cu plita
-masini de gatit pe combustibil lichid si gaz in spatii inchise
-se formeaza in gaze de mina,incendii
-gaz de esapament->concentratii - de CO
-fum de tigara->concentratii - de CO
-toxicocinetic:
-CO patrunde in organism pe cale respiratorie,fara a avea o actiune iritanta
-in sange se fixeaza de Hb,iar o cantitate mica se dizolva in plasma
-se elimina pe cale respiratorie,eliminarea este accelerata de - presiunii partiale a O2 in aerul alveolar ->terapie : O2 hiperbar
-toxicodinamic:
-actiunea toxica a CO = fixarea CO pe Hb->HbCO->Hb nu este capabila sa fixeze si sa transporte O2 ->anoxie de transport
-afinitatea Hb pt.CO este de 200-250 ori mai mare decat pt.O2->concentratii reduse de COHb sunt foarte nocive
-CO actioneaza inhibitor asupra citocromoxidazei si catalazei
-CO se leaga de Fe din Mb->dereglarea proceselor oxidative de la nivelul musculaturii->hipotonie musculara pronuntata
-efectele toxice ale CO->depind de concentratia gazului in aerul respirat:
-concentratie > 0.01%->primele fenomene nocive
-concentratie = 0.1%->periculoasa
-concentratie > 0.2%->deces
-in mod obisnuit gradul de intoxicatie = % COHb / Hb totala din sange
-concentratia letala de COHb = 66% si este data de:
-0.15% CO in aerul respirat in decurs de 3 h
-0.2% CO in 1.5-2 h
-0.4% CO in mai putin de 1 h
-tablou clinic->depinde de concentratia CO in aerul respirat si % HbCO
1. concentratie > 1% CO in aer->intoxicatie supraacuta:
-pierderea rapida a constientei
-convulsii
-deces in cateva minute
2. concentratie = 0.1-0.4% CO in aer->intoxicatie acuta:
-la debut COHb = 15-20%:
-cefalee
-ameteli
-excitatie maniacala
-stare de euforie
-se poate confunda cu starea de ebrietate
-COHb > 40%:
-cefaleea este violenta + slabiciune musculara pronuntata
-pacientul este constient de pericol,dar nu se poate deplasa din cauza hipotoniei musculare pronuntate ->continua expunerea la toxic
-TA - treptat,respiratie superficiala,neregulata
-COHb aprox.60%:
-stare de coma
-convulsii intermitente
-hipotermie
-COHb = 66%->deces prin deprimarea centrilor vitali
-anatomopatologie:
-examen extern : lividitatii cadaverice rosii vii (rosu-carminat)
-examen intern:
-sange colorat rosu viu
-sange lichid,slaba tendinta la coagulare
-musculatura colorata rosu viu
-plaman->edem carminat
-staza viscerala generalizata
-mici sufuziuni hemoragice submucose,subseroase,viscerale (miocard),la nivelul meningelui, uneori in parenchimul cerebral
-coma prelungita->mici focare de necroza in creier esp.in globus palidus
-in caz de supravietuire degenereaza chistic
-evolutie prelungita->mici focare de necroza in miocard
-ficat->distrofie grasa,mici focare necrotice hepatocitare
-terapie:
-scoaterea victimei din mediul toxic
-antidot = O2->oxigenoterapie hiperbara
Intoxicatia cu alcool etilic
-toxicocinetic:
-calea cea mai frecventa de patrundere = digestiva (ingerare)
-foarte rar,in conditii industriale->patrundere pe cale respiratorie->nu apar intoxicatii grave
-foarte rar patrundere transcutanata
-absorbtia:
-la nivelul mucoasei gastrice si duodenale
-viteza de absorbtie este influentata de:
-concentratia de alcool a bauturii ingerate:
-bauturi concentrate->absorbtie rapida
-bauturi fermentate (bere)->absorbtie -timp de ingerare -->varful alcoolemiei -prezenta / absenta alimentelor in stomac->absorbtia cea mai rapida a jeun
-prezenta CO2 in alcool (sampanie,gin tonic,spritul,vodca + pepsi)->grabeste absorbtia alcoolului
-durata absorbtiei = 15 minute -; 2 ore (mari diferente individuale)
-curba alcoolemiei (concentratia alcoolului in sange) (g‰):
-panta ascendenta->absorbtia alcoolului
-varf
-panta descendenta lenta->metabolizarea alcoolului si eliminarea sa
-metabolizarea->preponderent la nivelul ficatului
-90% din cantitatea de alcool este metabolizata pe cale oxidativa->acetaldehida
-acetaldehida este oxidata la acid acetic->in prezenta O2-> CO2 + H2O in ciclul Krebs
-o cantitate - de acid acetic participa la formarea acizilor grasi,proteinelor si glicogenului
-viteza de oxidare se noteaza cu coeficientul ß50:
ß50 = cantitatea de etanol (mg) metabolizata / 100 ml sange in interval de 1 h
-coeficientul ß50 prezinta variatii mari intre indivizi si la acelasi individ in conditii diferite de ingerare
-viteza de metabolizare = viteza de eliminare a alcoolului = aprox.15 mg (12-18) % / h
-eliminarea se face sub forma de metaboliti
-5-10% se elimina nemetabolizat prin:
-respiratie (halena caracteristica)
-saliva
-urina
-transpiratie
-curba alcooluriei->varful este atins la un interval de 30-60 minute dupa atingerea varfului alcoolemiei
-toxicodinamica:
-initial actiune excitanta cerebrala
-ulterior actiune deprimanta si paralizanta (doze mari) asupra SNC->abolirea functiilor vitale
-doza letala : 4-6 g etanol pur / kgc cu mari variatii individuale
-alcoolul potenteaza actiunea toxica a :
-barbituricelor
-tranchilizantelor
-neurolepticelor
-clinic:
-alcoolemie < 0.4 g‰->nu apar manifestari clinice sau manifestari reduse:
-logoree usoara
-incetinirea unor raspunsuri reflexe urgente
-intoxicatia acuta prezinta 4 faze:
1. betie usoara (alcoolemie 0.5-1 g‰)
-euforie
-logoree
-expansivitate
-comportament neretinut,necontrolat
-slabirea atentiei
-intarzierea unor reflexe urgente
2. betia propriu-zisa (alcoolemie 1-2.5 g‰)
-se comit acte antisociale->faza infractogena
-tulburari de echilibru
-ataxie,mers ebrios
-disartrie
-greturi
-varsaturi
-sughit
-congestia fetei
-tahicardie,tahipnee
-agitatie / apatie
-tulburari psihice (dezorientare)

-confuzie
-alterarea gandirii,memoriei,judecatii
3. betia comatoasa (alcoolemie 2.5-4.5 g‰)
-somn profund
-anestezie
-hipotonie
-relaxare sfincteriana
-respiratie stertoroasa
-coma cu areflexie,midriaza,- pronuntata a TA
-in evolutie poate determina decesul prin colaps respirator prin paralizia centrilor respiratori bulbari
4. moartea (alcoolemie > 4.5-5 g‰)
-examen anatomopatologic->total necaracteristic:
-staza viscerala generalizata
-mici sufuziuni hemoragice submucoase,subseroase,viscerale
-modificari de gastrita cu componenta hemoragica
-toxicologic:
-determinari din:
-sange
-urina
-aer expirat
-organe->pe cadavre
-determinarea alcoolemiei si alcooluriei se face prin metode oxidative,enzimatice,cromatografie gazoasa
-se recolteaza 2 probe la interval de 1 ora
-determinarea se face la laboratoarele de toxicologie din cadrul serviciilor de medicina legala
-metoda Cordebard modificata:
-izolarea alcoolului din sange / urina
-distilare
-oxidare la rece cu exces de bicromat de K in prezenta acidului acetic
-bicromatul de K se titreaza cu tiosulfat de Na in prezenta amidonului ca indicator
-determinarea alcoolului in aerul expirat:
-determinari calitative->fiole alcool-test
-sunt determinari de triere
-fiolele contin un reactiv sulfocromic galben care in prezenta vaporilor de alcool se inverzeste
-pot apare reactii fals (+)->consum de prune sau struguri foarte copti (dupa 30 min.)
-determinari cantitative->alcoolmetre

Intoxicatii cu pesticide
= substante chimice folosite pt.combaterea daunatorilor
-clasificare dupa mecanismele de actiune:
-insecticide
-ierbicide
-fungicide
-rodenticide
-forma judiciara:
-accident:
-esp.casnic->confuzie de sticla (alcoolici)
-profesional
-sinucidere->rar
-omucidere->foarte rar
-principalele grupe de pesticide d.p.d.v chimic:
-compusi organofosforici
-compusi organoclorurati
-derivati nitrofenolici
-carbamati
A. Derivati organofosforici
-reprezentant->Paration
-cai de patrundere in organism:
-cale digestiva
-cale respiratorie
-cale transcutanata
-toxicitate foarte - indiferent de calea de patrundere
-doza minima letala = 0.2-0.5 g substanta pura
-actiune toxica->inhiba colinesteraza serica->acumulare in exces de acetilcolina:
1. efecte muscarinice
-colici gastro-intestinale
-varsaturi
-transpiratii abundente
-hipersalivatie
-hipersecretie bronsica
-bradicardie cu tendinta la colaps
-spasm bronsic cu dispnee pronuntata
-mioza
2. efecte nicotinice
-fibrilatii musculare->la nivelul fetei,pleoapelor,limbii
-contracturi musculare + senzatie de constrictie toracica
-paralizii de tip flasc
3. efecte asupra SNC
-agitatie
-anxietate
-cefalee
-ameteli
-confuzie mintala
-disartrie
-ataxie
-convulsii
-stadii avansate->stare depresiva cu abolirea reflexelor si coma
-anatomopatologic:
-examen intern:
-in caz de ingestie->culoarea verde a mucoasei tubului digestiv,data de un colorant utilizat in solvent
-continutul gastric->miros caracteristic de petrol sau de ulei ranced
-staza viscerala generalizata
-frecvent edem pulmonar pronuntat
-examen extern:
-pupile miotice
-rigiditate precoce,intensa,durata mare
B. Derivati organoclorurati
-reprezentanti->hexaclorciclohexan (HCH),DDT,Aldrin,Clordan
-in general prezinta toxicitate redusa
-substante liposolubile->acumulare in depozitele adipoase,cu efect cumulativ
-expunere treptata la doze mici->acumulare progresiva pana la toxicitate
-in terapie nu se administreaza lapte fiind vorba de substante liposolubile->- absorbtia
C. Derivati nitrofenolici
-reprezentanti->Dinitroortocrezol (DNOC) (Sandolina®)
-substanta galbena,gust amar,solubila in apa
-ierbicid,fungicid,insecticid
-toxicitate -doza letala = 1-2 g
-cai de patrundere->cale digestiva,respiratorie,cutanata
-actiune toxica->blocarea fosforilarii oxidative->intensificarea catabolismului glucidic si - metabolismului bazal
-clinic:
-agitatie
-transpiratii abundente
-stare de oboseala pronuntata
-in evolutie:
-dispnee,polipnee
-tahicardie,convulsii
-hipertermie > 40°C->semn foarte important
-crampe musculare
-anatomopatologic:
-rigiditate cadaverica precoce,de intensitate -,durata -pielea (intoxicatie pe cale cutanata),mucoasele tubului digestiv,continutul gastric (intoxicatie prin ingerare)->culoare galbena
Intoxicatii cu substante caustice
-pot fi acizi corozivi sau baze caustice
-forma judiciara:
-sinucideri rare
-accidente pe primul plan
-usu.casnice (confuzie de sticla)
-accidente profesionale esp.in laboratoare
-foarte rar omucideri
-cai de patrundere:
-ingerare
-transcutanat
-inhalare->acizi si baze volatile
A. Intoxicatii cu acizi corozivi
-reprezentanti:
-acid sulfuric
-acid clorhidric
-acid azotic
-acid acetic
-acid oxalic
-actiune toxica:
-actiune toxica locala->modificari caracteristice la zona de contact:
-necroze de coagulare ale tesuturilor cu care vin in contact
-intoxicatie prin ingestie->necroze de tub digestiv (de la nivelul faringelui la nivelul stomacului)
-manifestari postresorbtive (actiune generala):
-acidoza
-tulburari hidro-electrolitice
-tulburari respiratorii si circulatorii
-leziuni hepatice,renale
-hemoliza->acid acetic
-acidul oxalic:
-acumulare esp.in rinichi->leziuni renale
-hipotermie
-hipopotasemie->hiperexcitabilitate neuromusculara
-doza letala:
-3-5 g acid azotic
-5-10 g acid sulfuric concentrat
-10-15 g acid clorhidric concentrat
-5-15 g acid oxalic
-10-20 g acid acetic glacial
-tablou clinic:
-dupa ingerare:
-dureri atroce la nivelul mucoasei lezate->cavitate bucala,faringe,retrosternal,epigastru
-deglutitie foarte dificila
-sete intensa
-colici abdominale intense
-varsaturi sanguinolente cu fragmente de mucoasa necrozate
-scaun sanguinolent
-alterarea starii generale:
-dispnee
-transpiratii reci
-cianoza
-tahicardie
-stare de constienta usu.pastrata
-in evolutie pot apare complicatii in caz de supravietuire:
-precoce->perforarea tractului digestiv:
-esofag->mediastinite,pleurezii
-stomac->peritonite
-tardive->stenoze cicatriciale la nivelul esofagului,stomacului
-decesul se produce prin:
-soc toxic
-colaps
-edem glotic
-anatomopatologic:
-examen extern->leziuni erozive in jurul cavitatii bucale si la nivelul buzelor->intoxicatie prin ingerare
-examen intern->necroze de coagulare la nivelul tubului digestiv->cavitatea bucala,esofag,stomac, prima portiune a intestinului
-zonele de necroza sunt dure,bine delimitate
-tendinta la exulcerare
-culoare diferita in functie de acid:
-galbena->acid azotic
-cenusie-albicioasa->HCl,acid acetic
-negricioasa->acid sulfuric
-terapie->spalatura gastrica se poate incerca intr-un interval scurt de la ingerarea toxicului (< 1 h)
B. Intoxicatii cu baze caustice
-reprezentanti:
-hidroxizi->de Na,K,amoniu
-saruri alcaline->carbonati de Na,K
-mecanisme de actiune ale toxicului:
1. actiune locala->necroza de colicvatie (de lichefiere) a tesuturilor cu care vin in contact
-leziuni mai profunde decat in cazurile acizilor->risc - de perforatie
-formare de proteinati solubili cu patrunderea toxicului in profunzimea tesuturilor
2. actiune generala (postrezorbtiva)
-alcaloza
-tulburari hidro-electrolitice
-tulburari nervoase si renale
-doze letale:
-7-10 g hidroxid de Na,K,amoniu
-15 g carbonat de K
-30 g carbonat de Na
-tablou clinic al intoxicatiei prin ingestie:
-asemanator intoxicatiilor cu acizi corozivi
-perforatii mai frecvente,stenoze cicatriciale mai severe
-anatomopatologic:
-necroze de colicvatie pe tubul digestiv:
-moi
-profunde
-imprecis delimitate
-tendinte - la exulcerare
-culoare bruna / brun-rosietica
-terapie->spalatura gastrica nu este recomandata (eventual in maxim 15 minute de la ingerare)
Intoxicatia cu HCN si cianuri
-HCN se gaseste in unele plante:
-in stare libera
-in combinatii:
-glicozizi:
-amigdalina->migdale amare
-samburi amari->zarzare,cirese,macese,prune,piersici
-bauturi distilate->prune,cirese
-cai de patrundere->cale respiratorie,cale digestiva
-forme judiciare:
-accident:
-casnic->alimentar (consum exagerat de samburi care contin amigdalina)
-profesional
-sinucideri->frecvente datorita efectului rapid si toxicitatii - a cianurilor
-omucideri->foarte rar
-incorporarea derivatilor de HCN in bauturi sau produse de cofetarie->gustul nu poate fi diferentiat de cel al samburilor / esentelor de migdale
-actiune toxica:
-ionul CN confera toxicitatea
-CN + Fe din citocromoxidaza->complex CN -; citocromoxidaza->intreruperea lantului respirator-> se impiedica utilizarea O2 la nivel tisular->anoxie de utilizare
-sangele este saturat cu O2->culoare rosie a tegumentelor in zonele de lividitate
-doza letala : 200 mg NaCN,KCN,HCN
-clinic:
1. intoxicatie supraacuta->ingerarea / inhalarea unei cantitati mari de toxic
-miscari respiratorii sacadate
-pierderea brusca a starii de constienta
-midriaza,convulsii,apnee
-stop cardio-respirator->deces rapid
2. intoxicatie acuta
-debut:
-gust amar
-senzatie de compresiune toracica
-anxietate
-cefalee violenta
-greturi,varsaturi
-in evolutie:
-tulburari respiratorii,cardio-vasculare
-convulsii tonico-clonice
-coma
-decesul se produce prin insuficienta cardio-respiratorie acuta
-anatomopatologic:
1. examen extern
-lividitati cadaverice rosii vii (oxihemoglobina in sectorul venos)
-rigiditate precoce,de intensitate -,durata 2. examen intern
-organele esp.stomacul degajeaza miros puternic de migdale amare
-modificari generale de tip anoxic
Pruncuciderea
= uciderea nou-nascutului de propria mama
-este considerat o forma de omor atenuat->pedeapsa mai mica decat in cazul omorului calificat
-diagnostic diferential cu infanticidul = forma de omor calificat care poate sau nu asocia circumstante agravante
-incriminata de articolul 177 Cod Penal (sectiunea „Infractiuni contra persoanei”,partea „Vatamarea integritatii,sanatatii si vietii persoanelor”) (uciderea copilului nou-nascut savarsita imediat dupa nastere, mama aflata intr-o stare de tulburare provocata de nastere,se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani)
-pruncuciderea prezinta urmatoarele elemente juridice:
1. omucidere prezenta;
2. omucidere asupra nou-nascutului;
3. omucidere imediat dupa nastere;
4. omucidere de catre propria mama;
5. mama sub influenta unor tulburari legate de actul nasterii.
-uciderea unui nou-nascut in alte conditii de catre propria mama sau de alte persoane poate fi incadrata in functie de circumstante in:
-omor
-omor calificat
-omor prin cruzime
-ucidere din culpa
-expertiza medico-legala cuprinde:
1. expertiza cadavrului nou-nascutului
2. examenul mamei
3. examenul locului unde s-a produs nasterea
Examenul cadavrului nou-nascutului
1. stabilirea starii de nou-nascut
-criterii morfologice de nou-nascut:
-urme de sange
-prezenta vernix cazeosa pe tegumente
-bosa serosanguinolenta epicraniana
-aspectul cordonului ombilical este turgescent,lucios,fara linie de demarcatie la nivelul implantarii
2. stabilirea duratei de viata intrauterina
-corespondenta dintre varsta fatului si durata sarcinii
-durata sarcinii se poate exprima in luni lunare (4 saptamani = 28 zile) sau luni calendaristice (in medie 30 zile)
-durata sarcinii normale = 10 luni lunare = 9 luni calendaristice = 280 zile = 40 saptamani
-varsta fatului->caracteristici morfologice ale caror parametri raportati la varsta sarcinii sunt relativ constanti
-aspectul exterior prezinta modificari importante in ultimele 3 luni de sarcina:
-in L6 piele rosie,zbarcita,lipsita de panicul adipos,acoperita de peri fini
-pe masura ce sarcina avanseaza->pielea se albeste,devine neteda (dezvoltarea paniculului adipos) si isi pierde firele de par
-in L6 faciesul este ridat (facies de batran) apoi se netezeste treptat
-in L6 parul incepe sa creasca si sa se coloreze la nivelul capului
-nou-nascut la termen:
-greutatea 2800-3500 g (- = 2800-3200 g;- = 3000-3500 g)
-lungimea aprox.50 cm (- = 48-51 cm;- = 50-54 cm)
-perimetrul cranian = 34-35 cm
-perimetrul toracic = 31 cm
-diametrul occipito-frontal = 10-12 cm
-diametrul biparietal = 8-9.5 cm
-diametrul biacromial = 12-12.5 cm
-diametrul biiliac = 8 cm
-pielea rozata,elastica,panicul adipos subcutanat bine reprezentat,depozite de vernix cazeosa esp.la nivelul plicilor,firisoare de lanugo (frunte,coloana vertebrala lombara)
-par pe cap->1-3 cm;bine reprezentat,colorat
-fontanela anterioara deschisa 3/4 cm
-fontanela posterioara deschisa = 1 cm
-unghiile de la mana depasesc pulpa degetului
--->testicule in scrot
--->labiile mari le acopera pe cele mici
-placenta are o greutate de 500-600 g
-cordonul ombilical are o lungime de 50-60 cm
-nou-nascutul cu greutate de 2500-2800 g = subponderal
-nou-nascutul cu greutate < 2500 g = prematur;exista 3 grade de prematuritate:
-gr.I : greutate de 2000-2500 g
-gr.II : greutate de 1500-2000 g
-gr.III : greutate < 1500 g
-calculul varstei aproximative se face pornind de la lungimea fatului (cm):
-L = 25 cm->varsta (luni lunare) = radical din lungime (cm)
-L > 25 cm->varsta (luni lunare) = L (cm) / 5
-formula Baltazar-Dervieux:
-varsta (zile) = L (cm) x 5.6

-determinarea varstei intrauterine se poate face si prin identificarea nucleilor de osificare:
-la sfarsitul L6->puncte de osificare la nivelul calcaneului,sternului si al astragalului
-in L9->punctele de osificare Béclard (in epifiza distala femurala) si Tapon (in epifiza proximala tibiala)
-muguri dentari primitivi->L2
-alveole dentare:
-incep sa se formeze in L6->alveolele incisivilor superiori / inferiori
-L7->alveolele primilor molari
-mijlocul L8->alveolele molarilor II
3. aprecierea viabilitatii nou-nascutului
-viabilitatea = capacitatea nou-nascutului de a se adapta conditiilor extrauterine si de a trai autonom atunci cand i se acorda conditii de ingrijire obisnuite
-presupune un anumit grad de maturitate
-limita inferioara a viabilitatii in conditii obisnuite de ingrijire:
-greutatea = 1500 g
-lungimea = 38 cm
-viabilitatea este conditionata de :
-malformatii congenitale incompatibile cu viata
-boli grave intrauterine
4. demonstrarea existentei vietii extrauterine->cheia pruncuciderii
-criteriul de baza este reprezentat de instalarea respiratiei pulmonare a) examenul macroscopic al plamanilor
-plamanul nerespirat:
-colabat,mult micsorat in volum
-deplasat spre sinusurile costo-diafragmatice
-rosu-visiniu
-lipsit de crepitatii la palpare
-consistenta -,carnoasa
-plamanul respirat:
-expansionat
-umple cavitatile pleurale
-plamanul stang acopera partial cordul
-roz
-consistenta elastica
-crepitatii la palpare b) docimazia hidrostatica a plamanilor
-tehnica:
-in primul timp piesa buco-cervico-toracica este asezata intr-un vas cu apa
-daca pluteste->plaman respirat
-daca se scufunda->plaman nerespirat
-in al doilea timp se aseaza plamanii intr-un vas cu apa->daca plutesc atunci au respirat
-in al treilea timp se recolteaza tesut pulmonar de 2-3 mm din diferite zone,din fiecare lob,din fiecare plaman + asezare in vas cu apa
-daca plutesc->plamani respirati
-daca nu plutesc->plamani nerespirati
-daca se situeaza intre zona inferioara si zona superioara a apei->plamani partial respirati („plutesc intre 2 ape”)
-are valoare cand se executa corect si pe plaman proaspat (inainte de aparitia modificarilor de putrefactie)
-exista situatii in care fragmentele plutesc sau plutesc intre 2 ape,fara sa fi respirat:
-plaman de putrefactie
-respiratie artificiala
-plaman inghetat
-exista situatii in care fragmentele se scufunda,dar plamanii au respirat:
-prematuritate->expansiune incompleta pe diferite zone pulmonare
-procese inflamatorii acute pulmonare intrauterine->pneumonie,bronhopneumonie
-zone atelectatice primare c) examenul microscopic al plamanilor (docimazia histologica pulmonara)
-reprezinta diagnosticul de certitudine
-coloratie cu hematoxilina -; eozina si coloratie cu orceina (evidentierea fibrelor elastice)
-plamanul nerespirat:
-aspect compact,alveole nedestinse,aspect de fante cu epiteliu cubic
-bronhiile au epiteliu plicaturat,cu lumen redus
-cartilajele bronsice sunt departate de lumen
-bronhiolele au diametru redus,lumen stelat
-coloratie cu orceina->fibre elastice ondulate
-plamanul respirat:
-alveole destinse:
-forma poligonala
-tapetate de epiteliu turtit,aplatizat
-bronhii deplisate,cu cartilajul apropiat de lumen
-bronhiole destinse
-coloratie cu orceina->fibre elastice intinse,dispuse in lamele si fascicule
-plamanul partial respirat->amestec de plaman respirat si plaman nerespirat
-metoda este limitata de fenomenele de putrefactie->modifica structurile histologice normale
-coloratia pt.fibrele elastice ne poate orienta spre diagnosticul de plaman respirat sau nerespirat (fibrele elastice sunt rezistente la putrefactie)->diagnostic probabil
5. stabilirea duratei vietii extrauterine a) modificari tegumentare
-imediat dupa nastere->pielea rozacee,urme de sange,depunere de vernix cazeosa la nivelul plicilor
-Z2->vernix cazeosa se usuca,se detaseaza
-Z2-3->descuamarea pielii in lambouri sau cu aspect furfuraceu->aspectul dureaza 1-2 saptamani b) cordon ombilical
-imediat dupa nastere->turgescent,gelatinos
-la 24 h->la locul de implantare apare un inel de culoare brun-rosietica (inel de demarcatie)
-dupa aprox.3 zile->deshidratarea cordonului ombilical->mumificare
-la 5-10 zile->detasarea si caderea bontului ombilical
-cicatrizarea plagii ombilicale dupa 3-4 saptamani c) prezenta bosei sero-sanguinolente
= infiltrat sero-hematic epicranian subcutanat cu localizare variata in functie de prezentatie
-apare imediat dupa nastere
-dispare dupa 2-3 zile d) modificari ale tubului digestiv
-prezenta meconiului->meconiul se elimina in 2-3 zile dupa nastere
-docimazia gastro-intestinala (proba Breslau):
-evidentiaza patrunderea aerului in tubul digestiv si stabileste nivelul patrunderii aerului
-nu are valoare pe cadavrul in putrefactie
-se practica ligaturi la:
-cardie
-pilor
-intestinul subtire inaintea ampulei ileo-cecale
-portiunea distala a colonului descendent
-piesa ligaturata se scufunda in vas cu apa;cu un ac se inteapa progresiv dinspre proximal spre distal pana apare aer sub forma de bule
-deces dupa 5-10 minute de viata extrauterina->aer in stomac
-deces dupa 20-30 minute de viata extrauterina->aer in ansele jejunale
-deces dupa 6 ore de viata extrauterina->aer in intestinul subtire
-deces dupa 24 ore de viata extrauterina->aer in colon
6. aprecierea ingrijirii acordate nou-nascutului dupa nastere
-nou-nascutul necesita ingrijiri deosebite pt.a supravietui:
-sectionarea si ligaturarea cordonului ombilical
-dezobstructia orificiilor respiratorii si a cailor respiratorii superioare de mucozitati si resturile de membrane ce pot perturba respiratia

-spalarea tegumentelor cu apa calda
-prevenirea pierderii de caldura prin imbracaminte si temperatura corespunzatoare a mediului ambiant
-alimentatie
-expertiza medico-legala va stabili daca ingrijirile au fost acordate sau nu
-lipsa de ingrijire:
-urme de sange,vernix cazeosa pe tegumente (nu a fost spalat)
-cordon ombilical nesectionat sau rupt dar neligaturat
-lipsa imbracamintei
-lipsa alimentelor in stomac > 1-2 zile
-in caz de neacordare a ingrijirilor->stabilire daca este vorba de o omisiune involuntara (nu exista element intentional) sau de o omisiune voluntara (nu a acordat ingrijire voit pt.a suprima viata nou-nascutului)
7. stabilirea cauzei mortii
-moartea fatului se poate instala inainte / in timpul / dupa nastere
-moartea dupa nastere poate fi patologica (neviolenta) / violenta
-pruncuciderea = moarte dupa nasterea copilului,violenta a) accidentala
-nasteri precipitate,neasistate->usu.asfixie prin:
-obstructia orificiilor respiratorii (obstructie cu lenjerie de pat,caderea placentei pe fata copilului,cu coapsele mamei)
-aspirare de lichid amniotic
-circulara de cordon
-mai rar prin cadere->nastere in picioare sau pozitie sezanda (marile multipare)
-hemoragie placentara b) omisiva (pasiva)->lipsa acordarii ingrijirilor nou-nascutului
-omisiunea poate fi voluntara / involuntara c) comisiva (activa) (pruncucidere prin comisiune)
-cel mai frecvent asfixie mecanica->sufocare,sugrumare,obstructia cailor respiratorii cu introducere de obiecte moi,compresiuni toraco-abdominale
-introducerea in spatii fara aer (saci de nylon),inecare
-ingropare,aruncare in latrina
-lovirea cu / de corpuri dure->leziuni grave esp.cranio-cerebrale
-leziuni produse de arme albe cu plagi taiate sau taiate -; intepate la gat,torace
-agenti fizici->frigul
Examenul mamei
1. stabilirea semnelor de nastere recenta
-examen clinic general->evidentierea modificarilor caracteristice graviditatii->hiperpigmentatie, vergeturi recente (culoare rozacee)
-vergeturile vechi sunt albicioase,sidefii
-examen genital:
-- in volum a uterului (echografic->inaltimea fundului uterin)
-rupturi de perineu,solutii de continuitate ale colului,rupturi vaginale
-prezenta lohiilor:
-sanguinolente in primele zile dupa nastere
-sero-sanguinolente dupa 3-4 zile
-galbui-albicioase dupa 10 zile
-examenul sanilor->- in volum,prezenta secretiei de colostru in primele zile,secretie lactata dupa 2-4 zile
-examinari de laborator:
-testele biologice de sarcina->raman pozitive pana la 10 zile dupa nastere
-frotiu din secretia mamara->evidentierea corpusculilor muriformi
2. aprecierea tulburarilor pricinuite de nastere
-expertiza medico-legala psihiatrica cat mai rapid dupa nastere
-antecedente personale patologice
-evolutia sarcinii
-modul amanuntit in care s-a petrecut pruncuciderea
-in general o tulburare psihica latenta de tip psihoza (psihopatie) este agravata de sarcina si de actul nasterii (traumatizant)
-uneori debutul unei psihoze poate fi marcat de actul nasterii
Examinarea locului unde s-a produs nasterea
-se pot gasi urme:
-pete de sange
-urme de lichid amniotic,placenta
-obiecte utilizate->carpe,rufe,foarfece,cutit
-obiecte patate cu sange si lichid amniotic
-tot ce se gaseste se trimite ca si corp delict pt.examinari bio-criminalistice
-indicii asupra conditiilor in care s-a desfasurat nasterea:
-locuri izolate->circumstante atenuante (nastere precipitata)
-prezenta unor pete mari de sange->implica leziuni mari ce puteau afecta conduita mamei
Virginitatea
= statusul unei persoane de sex feminin care nu a avut nici un raport sexual vaginal
-exista situatii de confuzie : virginitatea anatomica -; virginitatea functionala
-virginitatea anatomica->orice persoana de sex - cu himen integru,fara sa tina cont de formele particulare de himen ce permit un contact sexual fara deflorare
-d.p.d.v.medico-legal->o persoana de sex - este virgina daca prezinta himenul integru,cu o conformatie care nu permite realizarea actului sexual vaginal fara deflorare
-himen complezant->himen integru anatomic,cu o conformatie ce permite realizarea unui act sexual vaginal fara deflorare
-demonstrarea virginitatii se face prin examen local genital->examenul membranei himenale
-se recomanda examenul colposcopic
1. stabilirea formei himenului
-frecvent:
-himen inelar
-himen semilunar
-himen labial
-rar:
-himen septat
-himen cribriform
-himen apendiculat
-himen carnos
-himen imperforat = malformatie congenitala care implica interventia chirurgicala pt.prevenirea complicatiilor in momentul instalarii primei menstruatii
2. stabilirea latimii himenului
-latimea se masoara de la marginea libera la baza himenului
-depinde de forma:
-himen inelar->4-5 mm
-himen labial,semilunar->1-1.5 cm
-determina aparitia si aspectul rupturilor himenale
3. stabilirea tipului de insertie a himenului
4. stabilirea aspectului marginii libere->stabilirea statusului genital
-himen inelar + semilunar:
-margine neteda
-grosime uniforma
-culoare rozata
-uneori incizuri cu caracter congenital care pot fi confundate cu rupturile himenale din cadrul unei deflorari
5. orificiul himenal
-forma variabila in functie de forma himenului
-este foarte importanta aprecierea dilatabilitatii membranei himenale
-usu.orificiul himenal este dilatabil pana la 1-1.5 cm
-usu.diametrul orificiului depinde de latimea si elasticitatea membranei himenale
-himenul complezant = himenul care prin conformatia anatomica permite realizarea unui raport sexual vaginal fara a se rupe
-forma inelara / semilunara
-latime foarte mica (2-3 mm)
-foarte elastic
-dilatabil pana la 2-3 cm
Violul
-articolul 197 CP / 1968->actul sexual de orice natura cu o persoana de sex feminin prin constrangere sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara sau de a-si exprima liber vointa se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani
-circumstante agravante->pedeapsa se prelungeste pana la 15 ani
-victima < 14 ani
-fapta este savarsita de 2 sau mai multe persoane->viol in grup
-victima se gaseste in ocrotirea,ingrijirea,educarea,paza sau tratamentul faptuitorului
-cand s-a cauzat o vatamare grava a integritatii corporale / sanatatii
-daca are ca urmare moartea sau sinuciderea victimei
-legea 197/2000->actul sexual de orice natura cu alta persoana prin constrangere sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara sau de a-si exprima liber vointa se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani
-circumstante agravante->pedeapsa se prelungeste pana la 25 ani
-victima < 14 ani
-fapta este savarsita de 2 sau mai multe persoane->viol in grup
-victima se gaseste in ocrotirea,ingrijirea,educarea,paza sau tratamentul faptuitorului
-cand s-a cauzat o vatamare grava a integritatii corporale / sanatatii
-daca are ca urmare moartea sau sinuciderea victimei
-victima este un membru al familiei
-elemente esentiale: a) Demonstrarea actului sexual
1. viol cu deflorare
-se produce la femei virgine
-probat de existenta semnelor deflorarii recente (rupturi himenale recente)->diagnostic posibil in 7-10 zile de la consumarea actului sexual;este recomandabil ca examinarea sa se faca in primele 3-5 zile
-semnele rupturii himenale recente:
-margini tumefiate,sangerande,intereseaza toata latimea membranei himenale mergand pana in baza de insertie
-unice / multiple
-aspect radiar
-localizarea depinde de forma himenului:
-usu.se localizeaza in 1/2 inferioara (himen inelar,semilunar)->localizare in dreptul orelor 4-5,7-8 pe cadranul conventional
-se localizeaza lateral in caz de himen labial,in dreptul orelor 3 si 9
-dupa 7-10 zile->semnele deflorarii recente dispar->proces de vindecare
-marginile devin albicioase-rozacee,se subtiaza,se indeparteaza->deflorare veche-> „prezinta semnele unei deflorari vechi a carei data nu se poate preciza”
-rupturile vechi trebuie diferentiate de incizurile congenitale->usu.simetrice,intereseaza partial latimea membranei himenale,marginile nu prezinta modificari de culoare fata de membrana himenala
-rupturile himenale vechi->asimetrice,intereseaza toata latimea membranei himenale,au o culoare albicioasa
2. viol fara deflorare
-himen complezant->prin conformatia anatomica permite efectuarea unui act sexual fara semne de deflorare
-inelar / semilunar,latime < 0.5 cm,foarte elastic,usor dilatabil->diametrul > 2.5-3 cm
-viol la femei cu trecut sexual:
-evidentierea in vagin a spermatozoizilor in caz de act sexual consumat (max.24-36 h de la realizarea actului sexual) cu conditia sa nu se faca toaleta locala
-cu un tampon se recolteaza secretii->frotiu pe lama + coloratie hematoxilina-eozina, eritrozina,May-Grünwald-Giemsa->examinare la microscop cu imersie
-elemente de proba:
-evidentierea spermatozoizilor pe lenjerie->se poate face grupa sanguina
-prezenta de fire de par in regiunea genitala a victimei provenite de la agresor sau invers
-viol cu perversiuni:
-evidentierea spermatozoizilor in lichidul de spalatura gastrica->act sexual oral
-evidentierea spermatozoizilor in ampula rectala->act sexual anal
-existenta sarcinii si contaminarea veneriana (inclusiv SIDA) b) Demonstrarea constrangerii
1. constrangerea morala (amenintare +/- santaj)->nu poate fi demonstrata medico-legal
2. constrangerea fizica->o femeie adulta in deplinatatea fortelor fizice nu poate fi violata de 1 singur barbat
-viol cu violenta->disproportie forta fizica viol-agresor
-viol in grup
-oboseala pronuntata a femeii
-victima si-a pierdut cunostinta
-poate fi probat prin prezenta semnelor de v