Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    
 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate




Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
FAUNOTERAPIA -; UTILIZAREA ANIMALELOR IN TRATAREA SI ALIMENTAREA OMULUI
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

Asa cum pana in prezent este bine cunoscuta notiunea de fitoterapie, cred ca notiunea de faunoterapie in viitor se va populariza si va intra in uzul terapeutilor, deoarece acest termen reda esenta -; utilizarea faunei in terapiile complementare. i7i2iy
Pana in prezent diversitatea faunei pe Terra se constituie aproximativ in urmatorul numar de specii :
• 35 000 de specii de arahnide
• 70 000 de specii de vertebrate
• 90 000 de specii de moluste
• 1 500 000 de specii de insecte
Cel mai mare numar de specii dintre toate vietuitoarele de pe Terra il au insectele desi inca nu au fost descrise toate speciile existente. Cu toate acestea omul pana acum s-a obisnuit sa utilizeze numai doua specii : albina, pentru miere, propolis si venin, si viermele de matase, pentru firul de matase utilizat in confectia hainelor, drozofila care se creste in special pentru cercetari in domeniul geneticii. Celelalte insecte inca nu se stie la ce pot servi omului.
Multe din speciile faunei servesc omul pentru a se alimenta sau pentru obtinerea diferitor materiale, inclusiv obtinerea de medicamente care pot diminua afectiunele sanatatii omului. Dar o mare parte din fauna Terrei servelste pentru extragerea diferitor substante biologic active.

Importanta substantelor biologic active existente in organismul animalelor a fost sesizata de catre om inca din antichitate. Aristotel a descris unele retete obtinute din pesti toxici pentru tratarea sistemului nervos la om inca din sec. IV i.Chr. Diascarid - un vraci grec, care servea o armata militara in secolul I i.Chr., utiliza veninul animalelor pentru tratarea afectiunilor sistemului nervos. El a adunat o colectie de animale marine veninoase, din care extragea substantele toxice pentru a le folosi in tratarea afectiunilor nervoase la om.



Plinius cel Mare, in lucrarea sa "Istoria naturii" descrie proprietatile curative ale pisicii de mare. Cozile pisicii de mare se taie, apoi se extrag intr-o solutie de otet. Cu preparatul obtinut se tratau bolile de cap. In aceeasi carte pentru femeile gravide se recomanda sa poarte amulete cu ghimpi din cozile pisicii de mare pentru nasteri usoare. Se spune ca dupa ce se taie ghimpii de pe coada pisicii de mare li se da drumul in apa.

In medicina populara a locuitorilor din Asia se utiliza pulberea din oasele craniene ale pestilor (costras, crap, caras) pentru tratarea infectiilor urinare si eliminarea pietrelor din rinichi. Pan - Sun in cartea "Izvorul sanatatii" descrie proprietatile ficatului de cambola (peste de mare), care are proprietati curative asupra coagularii sangelui.

Cu toate ca argumentele din antichitate, de multe ori, nu au o explicatie stiintifica, efectul lor lasa mult de gandit sau, poate contemporanii nu au destule informatii despre efectele acestor preparate. Se spune ca au fost gasite multe retete scrise pe pietre, inca din timpurile tibetane, care indicau si tratarea unor infectii virale, ceea ce civilizatia noastra inca nu a reusit sa rezolve. Actiunea virusurilor se efectueaza la nivel molecular si stoparea multiplicarii virusurilor este foarte greu de efectuat. Sunt unele preparate care pot stopa raspandirea infectiilor virale, dar in aceste cazuri mecanismul de actiune nu este cunoscut. SBA din animale se deosebesc radical de cele extrase din plante.
Majoritatea animalelor se hranesc cu plante sau cu alte animale (carnivorele), iar structura chimica a faunei este reprezentata din compusi cre se obtin din plantele transformate in organismul nimalelor.
Actualmente substantele biologic active sunt cercetate de catre biologi, chimisti, ecologi si farmacisti care le studiaza din mai multe puncte de vedere. Dar aceste cercetari se desfasoara foarte lent, asa ni se pare noua, cu toate ca procesul tehnico-stiintific in timpurile noastre avanseaza cu pasi giganti. Cu cat se acumuleaza mai multe informatii, cu atat mai mari sunt cu atat mai repede ne deplasam spre un proces, care poate duce civilizatia spre un sfarsit, fiindca totul are sfarsit, dupa cum ne precizeaza legile filosofiei.

Fauna, spre deosebire de flora, este mult mai variata din punct de vedere chimic. Substantele biologic active extrase din animale sunt metaboliti obtinuti din transformarea unor substante organice mai complicate decat cele din plante. Pana in prezent au fost descrise peste 300.000 de specii de plante, iar insecte au fost descoperite mai mult de 1.500.000 de specii si se continua descoperirea noilor specii. Din alte animale nevertebrate sunt cunoscute: 35.000 de specii de acarieni si 90.000 de specii de moluste. O mare diversitate o au pestii, sunt cunoscuti mai mult de 20.000 de specii, care se deosebesc foarte mult dupa compozitia lor.
Potentialul faunei acvatice este insa studiata foarte putin. Suntem convinsi, ca fauna acvatica mai ascunde inca foarte multe enigme, care in cea mai apropiata perioada va da informatii noi despre existenta unor substante bilogic active cu proprietati in obtinerea noilor preparate farmaceutice, foarte importante in tratarea multor afectiuni ale sanatatii omului.

Omul, care a devenit o specie predominanta pe Terra tinde, ca orice alta specie de organisme la un grad cat mai mare de dominare si doreste sa existe o perioada cat mai lunga. Pentru acest lucru, depune tot efortul de a combate afectiunile, care limiteaza existenta sa la o varsta de aproximativ 70-75 de ani in Europa si America de Nord, iar in alte regiuni chiar mai putin.

Limitarea duratei de existenta a omului se datoreaza si activitatii sale. Un mare esec s-a produs in cazul dezvoltarii chimiei, cand multe substante chimice sintetizate de catre om, au dus la limitarea duratei de existenta a acestuia. Este vorba de pesticide, care au fost sintetizate si utilizate intens, ceea ce a afectat nu numai sanatatea omului, dar si a intregului sistem al biocenozelor.
S-a produs o schimbare neprevazuta de catre om, care a afectat tot sistemul de pe planeta. Acum omul face un efort colosal de a stopa procesul de distrugere, se elaboreaza tehnologii de conservare a naturii deoarece ratiunea umana a realizat ca, cu cat natura va fi mai constanta, cu atat si existenta sa pe planeta va fi mai indelungata. Acum se intelege mai bine si executarea unor oameni din antichitate, care incercau sa descopere unele fenomene naturale. Este vorba de civilizatii umane, care au incercat sa descrie organele interne ale corpului uman. Cu cat progresul stiintific se dezvolta mai incet cu atat existenta pe Terra va avea o durata mai lunga.
Pana in prezent majoritatea preparatelor farmaceutice sunt obtinute din plante medicinale terestre, mult mai putin studiate sunt plantele acvatice, dar in special animalele acvatice. S-a observat, ca buretele de mare are proprietati bactericide deoarece, microorganismele in spatiul acvatic, unde sunt plasati buretii de mare lipsesc. Experimentarea extractelor din bureti de mare au demonstrat ca ele au o actiune distrugatoare pentru bacteriile gram- pozitive si gram- negative, inclusiv si asupra bacilului Koh, provocator al tuberculozei. Pe baza extractelor din buretii de mare au fost elaborate doua preparate. Unul din extracte in apa si altul intr-o solutie de lipide dezvoltate. Preparatele au un efect convingator asupra microflorei nazale si tractului respirator.
Buretii de mare mai au multe proprietati enigmatice, care inca nu sunt cunoscute omului. Ele au fost considerate plante pana in secolul al XIX- lea. Aceste organisme au o organizatie foarte interesanta, nu au aparatul senzitiv, iar formele mature sunt sedentare. Nu au aparat bucal, hrana se efectuaza prin absorbtia intregului organism. Buretele este nemuritor si absolut inofensiv. Corpul buretilor poate fi macerat, apoi strecurat printr-o sita particulele formand un organism unitar.
In 1950 s-a stabilit, ca organismul buretelui din marea Caraibelor contine arabinoza in loc de riboza. Pe baza arabinozei extrase din bureti a fost obtinut preparatul citozinoarabinoza, care are un efect distructiv asupra celulelor cancerigene. Preparatul a fost inregistrat si omologat in S.U.A.
Toata lumea cunoaste buretele de rau, care deseori se gaseste in farmacii. Are lungimea de 40 cm si este incojurat de alte plante acvatice, care-i servesc drept suport. Aceste organisme inca din antichitate se uscau, apoi se marunteau, pana la obtinerea unei pulberi, sau se faceau extracte speciale care se includeau in cremele folosite la tratarea radiculitului si a afectiunilor nervoase.
Extractele din buretii de mare au fost cunoscute din antichitate, in Noua Zeelanda, ca preparat pentru tratarea ranilor. Ulterior s-a constatat ca in extractele din buretii de mare este inclus fosfor intr-o cantitate destul de mare (11,5% din masa uscata). Efectul curativ al extractelor din buretii de mare se datoreaza de asemenea prezentei ftorsilicatului de sodiu (Na2SiF6), care are proprietatea de inhibare a inflamatiilor.
Un interes deosebit il au substantele bilogic active extrase dintr-o specie de peste din oceanul Atlantic. Acest peste are patru inimi, care functioneaza in ritmuri diferite si fiecare inima alimenteaza numai o parte de organism cu sange. O inima alimenteaza coada, alta numai ficatul, a treia muschii si ultima regiunea capului. Pestele nu are ochi si se orienteaza cu un organ de tip radar. Corpul pestelui este foarte elastic, se poate strange intr-un ghem, iar in caz de pericol elimina o substanta gelatinoasa, care il protejaza de dusmani.
Cercetarile efectuate au depistat existenta unui peptid, care impune inima sa pulseze. Acest peptid poate normaliza pulsarea inimii la broaste si la caini, care aveau dereglari cardiace. Preparatul influenteaza reglarea tensiunii arteriale si a circuitului sangelui. Structura peptidului este in atentia cercetatorilor.

Acum un interes primordial il au cercetarile toxinelor biologice, extrase din pestii din familiile Tetraodontidae, care exista in mai mult de 40 de varietati. Acesti pesti au proprietatea de a se umfla, de aceea ei se mai numesc si pestii-balon, astfel speriindu-si dusmanii in caz de pericol.

Este interesant faptul, ca pe mormantul faraonilor egipteni din dinastia a cincea Ti, care au existat in mil.III i.Chr., erau desenate figurile acestor pesti, care erau utilizati in tratamentul populatiei. Despre toxinele acestor pesti se aminteste si in descrierile filosofilor antici, in cartile de medicina numite "Cartile ierburilor", care au aparut intre anii 2838 si 2698 i.Chr.



Pestii-balon, in general sunt toxici si nu se utilizeaza in alimentatie. Legea japoneza interzice vanzarea acestor pesti, cu toate ca unele populatii mananca pestele-balon doar dupa eliminarea capului si a tuturor organelor interne. Restul se spala foarte bine, apoi se prepara timp indelungat la temperaturi inalte.
Dar in general in Japonia consumarea acestor pesti este interzisa si daca unul din parinti moare in urma consumarii pestelui-balon, atunci copiii lor pierd drepturile de mostenitori, inclusiv titlurile celor instariti.
James Cook, in timpul calatoriei sale in jurul lumii, descrie ca atunci cand a ajuns in Noua Caledonia (1744) au luat de la bastinasii de aici pesti-balon si i-au pregatit pentru ai manca. Din ceea ce James Cook a scris in agenda sa reiese ca a avut o diaree foarte puternica si ameteala pana la pierderea cunostintei. Unul dintre ofiterii sai, care a consumat pestele-balon a decedat.
Cu toate acestea in Japonia exista restaurante speciale, unde se pregateste carnea pestelui - balon special pentru amatori, care dupa consumarea acestor preparate au o senzatie de drogare, simt aparitia unei calduri in tot corpul, limba si buzele amortesc de tot. Aceste proprietati sunt cercetate special de catre farmacisti si chimisti. O actiune foarte toxica o au in deosebi icrele, laptii si ficatul. Simptomele de intoxicare apar dupa 15-20 minute dupa ce a fost consumat. Daca concentratia toxinelor este mare, atunci apare diareia, senzatii de greata si voma. In situatii mai complicate apare paraliciul degetelor de la maini si picioare, apoi aceste senzatii se intensifica pana la paralizia completa a membrelor. La urma apare paralizia diafragmei, tensiunea arteriala scade, pulsul inimii scade. Moartea intervine dupa incetarea respiratiei. In cazurile cand intoxicatia este mai slaba, pacientul isi revine dupa cateva ore fara alte complicatii.
In antichitate organele interne ale pestelui - balon se uscau, apoi se obtinea o pulbere uscata, care se administra bolnavilor cu dureri insuportabile pentru tolerarea afectiunilor. Pacientii isi reveneau la starea lor normala. Extractele din icrele pestilor-balon au fost analizate in 1894 in Japonia de catre Iosizumi Tohara, care a reusit sa extraga substanta tetradonin, iar in 1910 a obtinut preparatul tetradatoxin. In ultimul timp cercetatorii din Japonia au obtinut tetradoxinul in stare pura. Aceasta substanta nu este o proteina, ci un compus din grupele aminoperdrohinazolin si guanidin.
In stare pura aceasta substanta este o pulbere alba cu mediu neutru, solubil in apa, solutie fiziologica si glicerina, dar care nu se descompune la actiunea sucului gastric si sucului vezicii biliare. Este rezistenta pana la temperaturi de 140°C, descompunandu-se la actiunea mediilor acide si alcaline concentrate, la actiunea solutiilor de iod si a metalelor grele.
Mecanismul de actiune a tetradotoxinei asupra sistemului nervos consta in blocarea transmiterii impulsurilor prin stoparea transportului de ioni prin membranele celulare. Tetradotoxinul are o actiune specifica prin faptul, ca grupa de guanidin blocheaza porii terminatiilor nervoase (axonul). In functie de activitate tetradotoxinul are o actiune de 160.000 de ori mai mare in comparatie cu cocaina, iar dupa toxicitate este de 10 ori mai toxic decat curara.
Datorita proprietatii specifice a tetradotoxinului de a bloca impulsul nervilor, acesta este utilizat in medicina ca anestezic in cazul operatiilor mai complicate. Preparatul tetradotoxin este elaborat in Japonia si are o utilizare foarte larga in medicina (patentul Nr. 1970905). Este cunoscut faptul ca cercetarile ulterioare au demonstrat ca principiul activ al tetradotoxinului este identic cu cel al substantei active a toxinei extrase din tritoni (reptile), desi apartin unor clase diferite de animale. Acest lucru este interesant pentru a intelege unele legitati evolutive a acestor reprezentanti ai faunei. La ora actuala substantele toxice de tipul tetradotoxinei au fost depistate si in corpul altor specii de pesti toxici cu proprietati specifice.
Un alt efect interesant depistat ulterior este faptul ca organismul rechinilor nu reactioneaza la actiunea tumorilor, cu atat mai mult, ca in cazurile in care celulele tumorale se implanteaza in corpul rechinilor, ele sunt distruse. Tumorile nu se dezvolta. Substantele antitumorale extrase din rechini sunt de tipul glicopriteinelor macromoleculare si au fost numite sfirnostatice nr. 1 si 2. Ele sunt compuse din ramasitele aminoacizilor (274 si 380 consecutiv). Doza minimala, care inhiba celulele tumorale este de 13mg/kg. Cercetarile continua.
Au fost depistate substante biologic active antitumorale in mai multe specii de rechini, care sunt studiate. Dar cele mai interesante date sunt cele obtinute de catre A.G. Gaceliladze (Georgia, USA), care a demonstrat, ca extractele obtinute din ficatul rechinilor blocheaza dezvoltarea celulelor tumorale fara a trauma alte tesuturi. Extractele includ o cantitate mare de enzime proteolitice, care au rol decisiv in acest proces, cu o actiune specifica.
S-a constatat faptul ca in solzii pestilor se afla cantitati destul de mari de guanin, care este unul din componentii principali ai acizilor nucleici. Pe baza acestor extracte a fost elaborat preparatul pentoxil, eficace in tratarea afectiunilor sangelui si ca citostatic in tratarea unor tumori maligne.
Din nisetru se extrage antibioticul ectolin, care prelungeste actiunea altor antibiotice.
Cercetatorii Universitatii Puerto-Rico au extras substanta biologic activa riptisin dintr-o substanta eliminata de unele specii de pesti care o secreta cand se apara de dusmani. Aceasta substanta micsoreaza tensiunea arteriala.

Conform patentului Nr. 3271255 din S.U.A, a fost obtinuta o substanta biologic activa din castravetii de mare (Actinopyga agassizi), numit si gelaturin, care este inclusa intr-un organ special (organul Ciuver), situat in cloaca pestelui. In caz de pericol pestii elimina o substanta foarte toxica, care paralizeaza muschii dusmanilor. Dupa actiune, organul Ciuver revine la locul sau in organismul pestelui si isi recapata forma sa obisnuita.
Mai tarziu pe baza acestor informatii a fost elaborat preparatul galaturin, care are un efect antitumoral, in cazul organismului uman. Substanta toxica a fost depistata mai tarziu si in organismul stelutelor de mare. Proprietatile substantei toxice erau cunoscute inca din antichitate si era folosita pentru intoxicare pestilor din rezervoarele de apa, pentru ai prinde mai usor. In componenta toxinelor eliminate de castravesii de mare este inclusa substanta biologic activa de tipul glicozidelor, care include gliconurile solubile si insolubile in apa cu o structura steroida. Aceasta substanta a mai fost depistata in aricii de mare si are o actiune asemanatoare cu tetratoxinul. Aceasta substanta influenteaza foarte puternic asupra metamorfozei drozofilei, impiedica cresterea unor organisme nevertebrate, a mebelor si a parameciului.
Cercetarea structurii chimice a acestor substante au determinat componenta principala a substantei toxice ca fiind produsul lanosterin-22-25-oxidago-Laturinogenin si 17- deoxi 22-25-oxidagoloturinogenin.
Sunt informatii, care au fost obtinute odata cu o serie de substante biologic active din pesti cu proprietati biologic active, identice cu cele extrase din geng-sin, despre extragerea unor substante lipicioase eliminate de catre multe organisme de mare. De exemplu stelutele de mare se pot lipi de fundul vapoarelor sau de pietre de la fundul marilor atat de tare, ca pentru a le desprinde mai repede se fisureaza metalul decat substanta lipicioasa.



Analizele chimice au dovedit, ca substanta lipicioasa este o polizaharida amorfa care include inele de glucoza si grupe epoxide. Intaritorul acestor substante este apa. Substanta este rezistenta la temperaturi inalte si nu se deterioreaza la actiunea acizilor concentrati. Asemenea substante lipicioase au fost extrase si din moluste, care dupa cercetari profunde s-a determinat, ca includ proteine polifenolice compuse din decapeptide. Aceste substante sunt utilizate de catre medicii stomatologi pentru lucrari dentare.
Extractele din molusca Mercenarra mercenaria au proprietati anticancerigene, mai ales pentru starea dezvoltarii sarcoamelor. Pe baza extractelor din moluste s-a elaborat preparatul mercenin.
In medicina homeopata se utilizeaza preparatul sepia, care este elaborat din extracte din caracatita. Acest animal poseda o glanda (un saculet cu cerneala), care contine un colorant neagru. Cand apare o situatie periculoasa, caracatita elimina substanta din glanda, care coloreaza apa in jurul ei si astfel scapa de dusmani. Se considera ca aceasta substanta este netoxica, de aceea se utilizeaza ca si colorant in pictura. In legatura cu acest aspect exista o mica legenda. Se spune, ca medicul homeopat Samuiel Ganeman (1755-1843) avea un prieten pictor, care in timpul lucrului inmuia pensula cu colorant in gura. Dupa catva timp el a inceput sa se planga de dureri de cap, care nu treceau cu nici un fel de medicamente. Atunci el a fost sfatuit sa intrerupa procedura de a pune in gura pensula cu vopsea, durerile de cap au disparand astfel. Medicul homeopat a inceput sa experimenteze extractul caracatitei si s-a convins, ca are o actiune biologic activa.
S-a constat, ca in extractele din caracatita si din stele de mare este continuta o toxina, pe baza careia mai tarziu s-a elaborat preparatul cefalotoxin, care este o proteina si are o actiune foarte puternica asupra crustaceelor. Cefalotoxinul blocheaza complet comportamentul soarecilor si al sobolanilor. Multe tratamente homeopate din orient pe baza extractelor din caracatita si stelele de mare erau recomandate pentru tratarea afectiunilor nervoase, dermatologice si respiratorii. Se considera ca aceste extracte au o actiune de intinerire a organismului uman.
Din glandele salivare a unor nevertebrate a fost extras un peprid - eledozin, care are urmatoarea structura:
Piroglu - Pro - Cep - Liz - Asp - Ala - Fen - Ule - Gli - Lei - Met - NH2

Aceasta substanta biologic activa provoaca dilatarea vaselor sanguine, scade tensiunea sangelui, activeaza functia intestinelor si poate schimba comportamentul.
Cercetarile efectuate in ultima vreme de catre farmacisti si biochimisti au evidentiat, ca din ganglionii nodulilor sistemului nervos ai crevetilor din oceanul Pacific din regiunea insulelor Curile si a marii Japoneze se poate extrage enzima halinesteroza, care se foloseste in medicina pentru tratarea socurilor nervoase. Aceste enzime sunt de zece ori mai active in comparatie cu enzimele extrase din creierul bovinelor sau a cainilor.
Un alt ferment - fosfatoza, poate fi obtinut din glandele genitale ale crevetilor din marea Bering si marea Japoneza. Acest ferment se utilizeaza pentru tratarea proceselor inflamatorii. Cercetatorul japonez C. Ocutani a determinat ca din coloana vertebrala a crevetilor se poate obtine un extract cu efect antitumoral, mai ales pentru stoparea dezvoltarii sarcomului.
In China, din antichitate, este cunoscut faptul ca lipitorile pot fi folosite pentru stoparea durerilor de cap, tratarea hemoroizilor intestinului, varicelor si tromboflebitelor. Pentru acest lucru se prepara unguente ce contin in concentratie de 20% extracte din lipitori proaspete. Efectul evident apare in timp de 5-16 zile de tratament.
In Nigeria inca din stramosi se utilizeaza extractele din melci pentru reglarea proceselor menstruale la femei si pentru tratarea conjunctivitelor. Extractul obtinut se picura in ochi seara inainte de somn. Extrasele din lipitori se pot folosi pentru reglarea tensiunii arteriale, ca un calmant si pentru imbunatatirea somnului oamenilor bolnavi.
Grecii antici au reusit sa prepare o serie de preparate obtinute din substanta lipicioasa a melcilor cu un efect evident in tratarea ulcerelor stomacale si duodenale. Aceasta substanta lipicioasa formeaza o pelicula pe stomac si protejeaza ulcerele de actiunea sucului gastric. Astfel ulcerele devin izolate, apoi tesutul se repara complet.
Din glandele salivare ale molustelor de tipul Neptunea s-a extras substanta biologic activa tetramin, cu un efect curativ evident in tratarea ulcerelor varicoase.
Recent s-a demonstrat, ca extractele din midii sunt efective in tratarea reumatismului. Acest fenomen s-a descoperit atunci cand s-a observat ca pescarii care se hraneau cu midii crude nu se imbolnaveau de reumatism, chiar daca lucrau in conditii umede. Este cunoscut un caz concret, cand in orasul Glasgow (Scotia) la 100 de pacienti, care lucrau in conditii umede li se dadea in fiecare zi midii. La 72% din pacienti a disparut complet reumatismul. Un experiment asemanator s-a efectuat in Noua Zeelanda, unde s-a utilizat un extract din midiile verzi, care a avut un efect evident in tratarea poliartritei si a reumatismului.
Din molusca Aplysia dactylomela a fost obtinut preparatul dactilin, care are proprietatea de a inhiba functia unor enzime ale ficatului uman. Datorita acestui proces preparatele farmaceutice (pentobarbital) au o actiune mai indelungata. Exista mai multe preparate elaborate pe baza diferitor specii de moluste si a perlelor de mare, care au un efect pozitiv asupra proceselor inflamatorii din organismul uman. In unele cazuri extractele din moluste au un efect antiviral. Corneia molustelor are un efect antiradioactiv si antitoxic. Dar au fost depistate si cazuri cand, dupa utilizarea molustelor au fost provocate intoxicatii grave, gastroenterite si sufocari. Din glandele hipobronhiale ale molustelor din genul Murex a fost extrasa toxina murexim.
Mai tarziu mureximul a fost sintetizat si substanta a fost numita urocanilholin. Dupa aplicarea acestei substante scade tensiunea arteriala, se micsoreaza bataile inimii si a activitatii musculare, este stimulata respiratia si eliminare salivei.
Un fenomen extraordinar s-a observat cand se utilizeaza extracte din diferite specii de meduze. Spre exemplu, daca cu meduzele din mare se face un masaj pe picioare, se amelioreaza durerile reumatice. In antichitate meduzele erau utilizate in medicina populara ca preparate diuretice, pentru rezolvarea constipatiei si pentru provocarea vomei in anumite cazuri. Aceste fenomene apar mai ales dupa utilizarea meduzelor din specia Bhizostoma plulmo, care se afla si in apele marii Negre.
Corpul meduzelor contine o substanta toxica, care poate fi eliberata printr-un flagel cu o structura specifica. Asa ca in cazurile cand se maseaza picioarele cu continutul corpurilor de meduze se produc o serie de injectii cu substante biologic active ca serotonon, talassin, congesin si gipnotoxin. De multe ori dupa patrunderea acestor substante, apar stari de stranut si un tremur al intregului organism. Din meduze a fost extras un peptoid cu acizi aminici, care la animale produce un paralici, care deseori duce la moartea animalelor, asa ca in timpul utilizarii meduzelor pot aparea si alte fenomene. La copii substantele active din meduze pot provoca dureri puternice de cap, slabiciuni ale muschilor, aparitia febrei. Aceste simptome continua 2-3 zile.
Meduzele din specia Gonionemus Vertens, care se afla in marea Japoneza, dupa masajele a pielii corpului uman cu continutul lor este provocata paralizia nervilor membrelor inferioare, apar sentimente de frica de moarte, uneori provoaca rasul sau depresia, o indiferenta totala cu o subordonare totala a tuturor celor care ii inconjoara, apar halucinatii si sentimente de disperare, pierd simtul pentru determinarea marimii si greutatii corpului uman. Aceste actiuni sunt asemanatoare cu actiunea narcoticelor, care blocheaza activitatea unor fermenti in craniul uman.



Aceste substante biologic active sunt intens studiate pentru a le utiliza in farmacologia contemporana. Asa s-a depistat o proteina in corpul meduzelor din speciile oceanului Pacific, care include substanta biologic activa numita acvorin, care are proprietatea de a ilumina, in prezenta ionilor de calciu si strontiu. Aceste proprietati se utilizeaza pentru studiul structurilor celulelor si pentru determinarea diagnosticelor legate de schimbarea concentratiei calciului, care apare in cazul insuficientei cardiace si in cazul aparitiei diferitor tipuri de tumori.
Din meduza de mare se extrage o substanta cu efect psihotrop. Structura acestei substante se afla in cercetare. In diferite regiuni ale globului meduzele se maruntesc pana la formarea unei mase omogene, care se amesteca cu namol de pe fundul raurilor si se aplica pe regiunile dureroase ale corpului uman pentru tratarea radiculitului, afectiunilor nervoase, paralizarii.
Cu extrase din meduze si namol se fac masaje pe coloana vertebrala timp de 10-15 min. La 3 kg de namol se adauga 5-7 meduze maruntite. In unele tari din orient extrasele de meduze se utilizeaza ca preparate diuretice si pentru rezolvarea constipatiilor.
Exista de asemenea informatii interesante despre folosirea coralilor in tratarea diferitor afectiuni ale sistemului nervos. Cel mai mult a fost experimentata specia Plexaura Hamomalla, care elimina o substanta de tipul prostaglandinei. Structura acestei substante este foarte complicata si cere aplicarea celor mai sofisticate metode pentru cercetare.
Intr-o legenda stramoseasca de pe insulele Hawaii se povesteste despre utilizarea unor extracte din corali din clasa Plexaura, care elimina o substanta de tipul prostaglandin, care joaca un rol decisiv in organismul uman.
Tot intr-o legenda de pe insulele Hawaii se povesteste despre extragerea unei toxine foarte puternice dintr-o specie de corali numita Xana (memu-mache-o-xana) utilizata pentru a unge sulitele in timpul luptelor. Locul unde se aflau aceste alge era pastrat secret de catre aborigeni. Aceasta toxina a fost studiata si pentru a i se determina structura, si s-a constatat ca este un acid lipidic. Formula este urmatoarea: C120,H223,N3,O54. Aceasta substanta a fost numita politoxin. Are o actiune anticancerigena la soareci si sobolani. In unele cazuri aceasta substanta se utilizeaza in anesteziologie in timpul operatiilor chirurgicale. Durerile dispar timp de cateva ore. Politoxinul provoaca contractarea vaselor sanguine si marirea vitezei de circulatie a sangelui.
Politoxinul extras din coralii de pe insulele Tahiti se deosebeste de toxina de origine animala. Mai tarziu s-a constatat ca toxina extrasa este produsa de un virus care formeaza o simbioza cu coralii.
Trebuie mentionat ca in ultimul timp se obtine o cantitate considerabila de kitin din corpul crevetilor, coralilor si a racilor de mare. Aceasta substanta se gaseste in cantitati mari si in corpul insectelor. Kitina a fost pentru prima oara descoperita in anul 1811 de catre francezul G. Bracon. Mai tarziu un alt cercetator francez A. Odie a obtinut hitina din corpul carabusului de mai. El a pus carabusii in acid, obtinand hitina ( tradus din limba greaca inseamna acoperis).
Kitina este utilizata in medicina in primul rand pentru absorbtia ionilor metalelor grele. Este cunoscut faptul ca ionii de plumb din apa sunt absorbiti de carapacele racilor care includ hitina. Aceasta substanta este utilizata pentru purificarea reziduurilor industriale de mercur, cadmiu si izotopi radioactivi care se elimina de la reactoarele centrelor nucleare. Kitina si derivatii ei au proprietatea de a stopa coagularea sangelui si de a nu permite formarea trombilor in vasele sanguine, de asemenea stimuleaza cicatrizarea ranilor. Aceste proprietati ale hitinei au permis elaborarea preparatelor "Varico-liz" si "Trombo-liz" de catre colaboratorii S.C. INSECT FARM.
Kitina este o substanta activa a multor altor preparate produse de aceasta societate precum "Kerato-liz"- care stimuleaza vindecarea trumelor dupa arsuri, lichidarea kiloizilor, nevilor, alunitelor, carcenomurilor, melanomurilor si a altor formatiuni cutanate. Dupa disparitia formatiunilor cutanate nu raman urme pe piele si, spre deosebire de alte preparate, pigmentatia pielii revine la normal.
Unii derivati ai kitinei servesc pentru a obtine diverse pelicule utilizate in farmacologie. Astfel, in Italia peliculele obtinute din kitina se utilizeaza ca adjuvant pentru preparatele oftalmologice. Kitina are un efect benefic daca se adauga in tutun, blocand actiunea substantelor toxice asupra sanatatii fumatorilor, neinfluentand calitatea tigarilor.
Acum se elaboreaza o serie de metode pentru debarasarea fumatului, care in ultimul timp a devenit un viciu pentru multi oameni si mai ales femei. Acest fenomen este foarte grav in Romania, unde numarul de fumatori este extraordinar de mare si este comparabil, ca si procentaj cu cel din S.U.A.
Kitina a fost recomandata inca de pe vremea vraciului Avicena pentru tratarea afectiunilor splinei. El a elaborat o reteta unde recomanda urmatoarele compozitii: se aplica 4,25g de pulbere obtinuta din cochilie de rac care se amesteca cu 1/6 dintr-un vas cu opium. In unele cazuri se utilizeaza in locul opiumului ulei.
Din informatiile obtinute din scrierile lui V.Dericher (1866) racii vii se maruntesc pana la obtinerea unei paste, apoi pasta se amesteca cu creier de bovina pana la obtinerea unei mase omogene ce se recomanda pentru efectuarea masajelor bolnavilor de friguri. In cazul colitelor se recomanda sa fie bauta pulberea obtinuta de la cochilia unui rac fiert. Conform recomandarilor vraciului antic Daly, daca un rac se agata intr-un pom infestat cu insecte daunatoare, atunci dupa descompunerea racului toate insectele parasesc pomul. Aceste date au fost confirmate de patentul japonez Nr. 5978669, care este recomandat pentru protectia produselor alimentare.
Reprezentantii animalelor care poseda carapace, cum sunt crabii, mai au o proprietate importanta, de a elimina in jurul sau o substanta gelatinoasa, care seamana mult cu sangele inghetat. Pe baza acestui efect s-a elaborat o metoda de identificare a blenoragiei. Pentru aceasta se face un extract din sangele crabilor care se amesteca cu exudatul din aparatul genital. Daca in solutie se formeaza cheaguri, atunci pacientul este bolnav. Precizia acestei metode este de 95% si a fost utilizata in multe tari. Dar, la ora actuala au aparut alte metode de diagnosticare a infectiilor, de aceea aceasta metoda nu se mai foloseste.
O parte din substantele biologic active extrase din fauna acvatica se extrag din balene, din care se utilizeaza grasimile si ambra, o substanta care se formeaza in intestinul balenelor. Aceasta substanta extrasa proaspat reprezinta o masa vascoasa de culoare inchisa cu un miros neplacut. Dupa oxidare aceasta substanta capata o culoare gri si un miros placut. In compozitia ambrei sunt inclusi alcooli polimerici, din care cel ce produce un miros mai puternic este ambrein. Substanta activa ambra se utilizeaza in multe tari ca substanta antiseptica dar si tratarea epilepsiei, tifului si a astmului.
O alta substanta biologic activa care se utilizeaza si acum in medicina si cosmetologie este "spermatet", care se afla in craniul casalotului, folosita pentru a da o anumita consistenta cremelor.
Vitamina A este continuta in cantitati destul de mari de ficatul balenelor si rechinilor. Concentratia este mai mare decat in ficatul de batog, care este de mult utilizat in alimentatie, atunci cand vitamina A nu este suficienta. Din pancreasul balenelor se extrage hormonul insulina, iar din hipofiza se obtine hormonul adenocorticatropic.
Substantele biologic active extrase din fauna marina sunt foarte variate si in viitor se vor descoperi inca foarte multe alte substante, care vor completa farmaciile cu preparate noi, cu particularitati specifice.






Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright 2005 - 2019 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite