Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Intoxicatii Cu Plumb
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
Plumbul(pb)este un element foarte raspindit in natura,sub forma de galena,ceruzit,anglezit etc.Scoarta terestra contine in medie 1-2ppm pb, existind insa si soluri cu proportie mult crescuta(20-30 ppm).In prezent,datorita poluarii generale,plumbul se gaseste pretuntindeni (aer,apa,sol),chiar si in aerul si zapada de la poli. f2h17hf
Patrunde in oeganism pe cale digestiva,respiratorie sau cutanata.din apa si alimente se absorbe 3-10%,iar prin pulmon,40-50%.Acumularea are loc cind se depaseste potentialul de eliminare.
Particulele de plumb patrunse in singe pot fi fagociate si raspindite in tot organismul.Plumbul patrunde lent in organism,distribuindu-se in oase (40-90%),ficat922%),rinichi(11%)etc.
In intoxicatiile acute,pb se stocheaza in cantitati mici in ose,iar in cantitati mai mari in rinichi,ficat si cortexul cerebral.Normal,in singe exista 0,05- 0,25 mg pb/litru.
Se considera ridicat la 0,40mg/litru(chiar daca nu apar semne de intoxicatie),periculas indeosebi pentru tineret si animale gestante.In intoxicatia acuta,plumbemia ajunge la 1 -; 2mg/litru.Plumbul peste 25 mg/kg in corticala renala si 10 mg/kg in ficat indica intoxicatia.Valorile ridicate se mentin 1-2 saptamini si apoi incep sa scada,ajungind in limitele normale dupa 8-10 saptamini.Mai mult Pb este retinut la masculi (cca 40%),fata de femela (cca 30%).
Eliminarea Pb din organism este lenta si se face pe cale bilinara,renala,salivara,digestiva,mamara etc.laptele poate continecantitati suficiente de Pb din prima zi de ingestie a toxicului (0,2-0,3mg/l),devenind necorespunzator pentru consumul public.Cantitatea cea mai mare pe pb (90%)se elimina prin fecale.La doze mari animalele elimina astfel,pina in a 6-a zo,4-10% din cantitatea de pb ingerata.Cind furajul contine 1-6mg pb/kg laptele va contine 0,05-0,15 mg/l timp de peste 120 zile.din tubul digestiv,din cantitatea ingerata se absoarbe 1-2%la oaie,0,8-1% la iepure,50% la om,90% la bovine.
Patrunderea pe cale respiratorie este mai periculoasa,intrucit Pb ajunge direct in singe si nu se mai elimina in majoritate prin fecale.
Continutul normal de Pb(ppm raportat la SU) la produse vegetale este 2,5-9,9 in iarba si fin;0,5 -3,9 in frunze de paie si cereale;0,2-0,5in boabe de cereale;0,4-0,7in tuberculi de cartofi;3,3-4,8in frunze de sfecla;0,3in sfecla;2in frunze de mazare etc.In boabe de mazare si frunze de cartofi nu s-a gasit Pb.
Dupa datele OMS,in medie,continutul normal in pb al unor produse alimentare(ppm raportat la produsul proaspat)este 0,2 in fainoase;0,22 in cartofi;0,27 in carne si peste;0,21 in lapte si brinza;0,83 in unt si diverse grasimi;0,24 in oua;0,40 in legume;0,30in fructe; in iarba pasunilor de linga mine 6,5 pb/m2.
Continutul in Pb in diverse probe recoltate de la bovine intoxicate cu compusi ai plumbului ar fi in medie urmatorul(mg/kg proba ca atare):57,7in tesut renal;3000-11900in continut rumenal si 0,78 in singe.Cantitatea de 10 mg/kg tesut hepatic proaspat indica pragul toxic,iar sub 10 mg/kg sunt necesare si datele de anamneza si continutul de Pb din alte tesuturi.Alte determinari in cazuri de intoxicate la bovine(ppm raportat la tesutul umed)17,3-17,7in ficat;88,6in rinichi;1,03 in creier si 3052 in continutul rumenal.In episoadele acute de saturnism la bovine adulte s-au gasit urmatoarele(ppm raportat la tesutul umed):50-75-160 in ficat;50-80-140 in rinichi;3-7,5-72in os lung;5-60 in os plat;0,2-8 in muschi si cord;in splina si pulmon 10-18;0,2-12 in peretele de intestin subtire;6-8 in cosgul sanguin;0,2-1in ser sanguin si 30-55-1050in continutul rumenal.
Dozele toxice letale sunt inca discutate si variaza cantitativ:sub forma de zaharat de Pb sunt de 10-100g pentru rumegatoarele mari;500-750g pentru cabaline;20-25g pentru rumegatoarele mici;10-25g porci si ciini;65gpentru gaini etc.Sub orice forma sar gasi plumbul,tineretul animal si animalele gestante sunt mai sensibile.
La om,doza letala este apreciata la aproximativ 0,6 g avetat de pb si 20-50g ceruza (carbonat bazic de pb)Doza de 0,15g acetat de Pb este considerata toxica,producind varsaturi,colici voilente,diaree cu fecale negre(datorita formarii sulfurii de Pb)si chiar colaps.Aceste doze nu se ating prin alimente de origine animala provenite din intoxicatii,dar se pot datora alimentelor contaminate estern cu Pb.
Local Pb este astringent,iritant si causric.In general,toxicitatea ionului de pb se exercita prin inhibarea enzimelor celulare,fiind un toxic tiolopriv,deplasarea unor ioni metalici biologic activ de metaloenzime,afectarea membranei hematiilor,reducerea transportului de oxigen de catre hematii,tulburari fuctionale in nervi periferici,tulburari in dezvoltarea osoasa,efectuarea accentuata acoproporfirinei urinare,encefalopatie saturniana cu convulsii etc.
Totodata,pb produce endarterite,prin afectarea tunicii interne a vaselor sanguine si constrictie vasculara.Aceste tulburari circulatori pot explica si crizele circulatorii abdominale,care decalseaza colici grave.Ionii de pb se fixeaza o data cu ionii de calciu,in oase,producind tulburari plastice si fuctionale ale maduvei hematoformatoare,din care cauza hematiile prin aderenta particulelor de pb.
Aceasta hemoliza stimuleaza si ea fuctia hematopoetica a maduvei,explicindu-se astfel regenerarea.
In ficat,pb produce tulburari in fuctia cromatoformatoare,cauza a anemiei si aparitiei porfirinelor.
In celelate tesuturi,pb poate produce leziuni celulare grave.Astfel,on sistemul nervos se pot produc encefalopatii saturnice sau leziuni periferice,ca degenerescenta nervului recurent (din care cauza pot sa apara cornajul esential la cabaline)sau degenerarea altor nervi periferici,apoi scleroza pulmonara(consecinta hipertensiunii sanguine),nefrita cronica,hipertrofie cardiaca,hepatita alternativ exudativa acuta etc.Tetraetilul si tetrametilul de pb produc leziuni capilare la nivelul circulatiei cerebrale,cu encefalopatie edematoasa si hemoragica,ce evoleaza cu o simptomatologie neurologica severa.
Simptomatologia.La o plumbemie de 0,09-0,3 mg la 100 ml,pentru inceput semnele clinice sunt reduse ca numar si intensitate,api devin mai evidente si se inmultesc,agravindu-se progresiv.
Forma acuta se intilneste mai frecvent la rumegatoare.Semnele clinice la aceasta specie pot apare in primele 24 ore sau dupa 6-10 zile de la patrunderea toxicului in organism:inapetenta;stare de somnolenta;privire pierduta cu ochi lucitori;cecitate;racirea extremitatilor,temperatura normala;salivatie(ptialism);colici(colici saturnice),meteorism,gemete(mai ales noaptea),coprostaza,rareori diaree(la 10% din cazuri),cu fecale negre si fetide,sensibilitate obdominala mare;colaps circulator precoce;contractii spamodice ale musculaturi de la fata,ureehi si salba,tremuraturi generalizate,accese epileptiforme di rabiforme (tulburari nervoase definitive sau reversibile),transpiratie,scrasnaturi din dinti,hiperexcitabilitate;puls dur,hipertensiune arteriala ca urmare a refluxului de singe produs de spasmul vaselor mezenterice;respiratie accelerata;oligurie,albuminurie,cilindrurie si uneori hemoglobinurie,urina cu aspect vascos si lipicios;inflamarea dureroasa a articulatiilor si frecvent dromomanie,mers in cerc,ataxieetc;inpunsul cu capul a diverselor obstacole(iesle,stilpi de sustinere,perete etc),mialgii(probabil in urma depunerii de uratii)etc.Urmeaza perioada de depresiune nervoasa corticala,cu vertijii,pareze,paralizii,hipoestezie sau anestezie,oboseala la mic efort,tahicardie,urmate de moarte sau vindecare,cu o cavalescenta de lunga durata.
Forma cronica este cea mai des intilnita si se manifesta prin semne prea putin evidente pentru inceput si cu slabire progresiva pina la casexie.Se pot semnala:stamatita ulceroasa,prurit intens,dermatite pustuloase,alopecie,catarbronhial si chiar accese astmatiforme.Se mai pot constata:colici repetate,parezii,paralizii,artralgii,mialgii cu caracter reumatismal(rheumatismus saturnus),icter(apre tirziu si este urmarea hematiilor incarcate cu particule de Pb)etc.Uneori mai apar:amauroza(prin degenerescenta nervului optic),accese epileptiforme,cornaj adevarat la cabaline,paralizia unor nervi periferici principali(radial,facial,recurent etc),urmata de atrofii.
Spre sfarsitul evolutiei poate sa apara o dunga negricioasa pe gingii,semn considerat caracteristic,dar care nu este prezent in toate cazurile.
Semnele intoxicatiei cu plumb,indiferent de forma evolutiva,nu difera mult de la o spacie la alta.La rumegatoarele mici se mai inregistreaza avorturi si sterilitate.La porcine,poliurine,excitatii nervoase mult mai pronuntate,amauroza evolund pina la orbire,iar fecalele sunt de culoare alb-cenusie,in majoritatea cazurilor(mai ales in urma consumului de ceruza).la carnivore so omnivore apar inconstant vomitari de continut gastric cu aspect laptos.
La om,saturnismul se manifesta prin:insomnie,constipatie,anemie,colici,nevrite,tulburari mintale,halucinatii,tremuraturii,confuzii,tulburari auditive,eventual moarte,din cauza degenerescentei hepatice.
Leziunile.Nu sunt caracteristice.In intoxicatie supraacuta nu apar leziuni.
In intoxicatia acuta,la deschidera cadavrului se percepe un miros caracteristic,iar mulsculatura are o culoare rosie cenusie verzuie datorata sulfurii de plumb(formata din sulful din carne).Mai evidente sunt leziunile de gastroenterita,variabile de la o simpla congestie la ulceratii;mucoasa digestiva are de obicei o culoare cenusie-inchis,imprimata de sulfura de plumb.In continutul rumenalse pot gasi resturi din deseurile cu continut de Pb.Continutul foiosului este uscat complet,formind un corp dur,greu de farimitat,urmare a parezei si atoniei prestomacelor conducind la oprirea tranzitului gastrointestinal.Rinichii sunt palizi si foarte hemoragici(mai ales la ovine).Leziuni congestive si hemoragice se gasesc in epicard,creier,maduva spinari si pulmoni.Ficatul este degenerat.
In intoxicatie subacuta si cronica,organele in general prezinta leziuni de degenerescenta,de intensitati diferite.Rinichii sunt sclerozati,cu incrustari calcaroase si cu aspect de rinichi “zbarcit”(rinichi de Pb).La nivelul metafizelor osoase apar lini albe,prin depuneri de plumb.Maduva osoasa,mai ales la animale tinere,este foarte rosie.”Linia de plumb”sau liniile metafizare corespund tesutului cartilaginos foarte mineralizat,acoperit de o pelicula de os,care se intinde de la diafiza spre epifiza.Plumonul prezinta stare venoasa si screloza datorata hipertensiunii sanguine.Ficatul este isteric,cordul hipertrofiat iar in sistemul nervos se pot obs hidrocefalie si hidrorahisul.
Histopatologic,modificari importante se observa in tesutul renal.Datorita prezentei particulelor de pb se constata degenerarea canaliculelor renale;mai intai intervine tumefierea nulcleilor celulelor epiteliale si apoi picnoza.In creier se constata in reteaua vasculara,dilatarea,degenerarea si necroza celulelor endoteliale,degenerescenta hialina si necroza in vasele arteriale si eventual tomboza capilara;vasele sunt inconjurate de zone edematoase,fibroase si hemoragice.In cortexul encefalic apar leziuni vasculare,glioze si necroze.La porcii intoxicati cu acetat de plumbse constata diferita stadii de mitoza in eritrocitele periferice,necroza epiteliului renal,cu incluziuni dense si neregulate in nuclei.
Diagnosticul se pune pe baza datelor de anamneza,a semnelor clinice,mai ales dungii de culoare vinetie-negricioasa de pe gingii,pe baza leziunilor si analizelor de laborator.Prezenta eritrocitelor cu puntuatie bazofila poate constitui un element in precizia diagnosticului.prezenta pb in cantitate de 10 mg/kg ficat,25 mg/kg in zona corticala renala si 0,15-0,30 mg/litru urina(normal 0,02-0,04mg/litru) si de 2-4 ori fata de normal in singe indica intoxicatie.
Prognasticul pate fi favorabil,dar in cazul acceselor convulsive rabiforme devine grav.
Tratamentul.Spalatura gastrica cu solutie 3% de sulfat de sodiu sau magneziu,care,pe langa indepartarea continutului stamacal,transforma plumbul in sulfat de plumb,greu solubil,dar usor absorbit de carbunele animal.Se pot folosi si sarurile de magneziu,tanin si carbune,precum si Antidotum metalorum(solutie stabilizata de hidrogen sulfurat,care transforma pb in sulfura de pb,mai putin solubila).Solutia de sulfat de magneziu da aceleasi rezultate,ca si sulfatul de sodiu.Pentru accelerarea eliminari pb pe cale renala se recomanda perfuzie i.v. cu solutie 5%de dextroza(aproximativ 6-8mi/kg greutate vie),care sa contina EDTA-calciu.Se mai recomanda doza dubla de vitamina C,cisteina,metionina,acetilmetionina etc.,pentru a proteja ficatul si purgative saline.Concomitent se efectuaza clisma.Pentru transformarea plumbului in albuminat(compus netoxic)se administreaza per os albus de ou,apa albuminata,mucilagi,emoliente etc.care vor combate si iritatile digestive.Calmarea colicilor se face cu cloral hidrat,tranchilizante sau procaina asociata cu atropina.In cazuri foarte grave se poate practica rumenotomia.DMP edte contraindicat.Rezultatele bune se obtin prin folosirea preparatelor DTPA,Ca-DTPA,CaNa2-EDTA sau Edetamin i.v. lent, 0,75mg/kg corp,repetat 4-5 zileconsecutiv,concomitent su ser glucozat pentru facilitarea eliminarii,precum si D-Penicilamina,Unithiolul,citrati,clorura de amoniu,dimercaptosuccinat de sodiu.Acelasi rezultate se obtin cind se folosete intravenos solutia 5% de hiposulfit de sodiu(5-10g la animale mari,1-2g la caini)sau iodura de potasiu per os.Totodata se recomanda administrarea prin injectare lenta,intravenos, a gluconatului de calciu ca antispasmodic(pentru a avea un efect mai prelungitse poate injecta intra muscular).Nu se vor administra morfina si derivatele ei.Rezultate bune da si citratul de sodiu,inclus in sirop.
Hrana va fi mai bogata in calciu.In cazul hipotermiei se vor face impachetari calde si se vor administra tonice cardiace.Encefalita saturnica se trateaza cu EDTA-calciu si largactil,cloral hidrat etc.EDTA-calciu este considerat cel mai bun medicament care elimina plumbul din organism.Cind diacnosticul a fost precizat cu intirziere,acest tratament este ineficace.
Intrucit eliminarea plumbului din organism se face foarte incet, se cauta printr-un tratament adecvat ca plumbul sa fie transferat cit mai rapid din tesuturile moi,prin singe,in tesutul osos,sub forma de fosfat tertiar de plumb insolubil si inactiv.Aceasta trecere se face printr-un regim furajer bogat in calciu,fosfor si vitamina d.Cantitatea de fosfati ce se administreaza trebuie sa fie in permaneta mai mare,caci altfel se epuizeaza necesarul de fosfati pentru excretia excesului de calciu.
Expertiza alimentelor de origine animale.Carnea rezultata din sacrificari de necesitate va fi data in consum dezosata si doar daca corespunde organoleptic si bacterologic,iar continutul de plumb se afla sub 1 mg/kg.Capul si organele se confisca si vor fi prelucrate tehnic,numai atunci cind exicta posibilitatea amestecului pentru diluarea cu alte confiscate lipsite de plumb.
In tara nosatra tolerantele pentu plumb sunt urmatoarele:1 ppm in oua,carne,conserva de carne,semiconservate de carne si conserva de peste sterilizate(in ulei,cu verdeata si legume);0,50 ppm in scrumbii sarate sau afumate,mezeluri,paine,branzeturi topite,branza de vaci,conserve de peste sterilizate si conserve de fasole;0,20 ppm branza telemea,smantana,lspte si conserve dietetice pentru copii;0,13 ppm in cascaval;1,5 ppm in lapte praf;0,10 ppm in bauturi,legume,ulei,fructe.Aceste tolerante nu au caracter permanet.
Si in cazul plumbului,tolerantele sunt variabile de la tara la tara,influentate mult de tranzactiile comerciale.
Masuri profilactice.Compusii plumbului intrebuintati in terapeutica,fiind toxici pentru animale si om,se recomanda a fi depazitati,manipulati si utilizati cu grije,pentru evitarea cazurilor de intoxicatie.Este necesar a cunoaste continutul in plumb al pamintului si pasunii,intrucit se pot inregista cazuri de intoxicatie ronice,atit prin ingerarea de catre animale a particulilor de pamant,cit si a plantelor pasunate,la care creste continutul de plumb.Oastfel de pasune prezinta un pericol mare pentru porcinr,care,prin rimat si prin consum de radacini ingera si o cantitate mare de pamint cu continut de ceruza,galena,anglezic etc.
Pasunea,finetea sau plantele furajere cultivate in jurul uzinelor sau fabricilor care folosesc plumbul in procesul de fabricatie(acumulatoare,oglinzi,jucarii,termocentrale,poligrafe etc)pot fi toxice prin continutul ridicat de plumb,provenit din precipitarea vaporilor de plumb sau sedimentarea particulelor de plumb antrenate odata cu fumul pina la distanta de 2-3 km(0,1 mg/m3)si chiar pinala 10 km(0,01 mg/m3).Se recomanda ca periodoc sa se determine continutul de plumb din aceste furaje,pentru a se putea lua masuri din timp pentru preintimpinarea intoxicatie cu plumb.Se va evita pasunatul in jurul minelor de plumb,pe pasuni cu resturi de ambalaje,acumulatoare,alice etc.O pasare care a ciugulit alice de plumb moare dupa 5-6 zile,datorita prezentei plumbului in tesuturi.Vinatul prezinta toxicitate cronica pentru om.o cantitate mare de plumb este cedata de conductele,piesele intermediare,;ipiturile si tuburile de plumb folosite pentru scurgerea lichidelor(apa,lapte etc)Intrucit stratul de carbon de plumb se corodeaza usor.
La acestea se mai adauga prezenta resturilor de coloranti,acumulatoare,uleiuri,chibrite,alice,munitii(de pe pasunea poligoanelor),mase plastice,cu continut de stearat de plumb,fainuri de la pietre de moarachituite cu plumb,cabluri,ceramice,capete de sifon,jucarii,reziduri de la turnatorii si poligrafe,lacuri cu adaos de sicative pe baza de plumb,cositor folosit la lipir de fier,legatura longitudinala(aliaj Zn-Pb)a corpurilor cutiilor lipite fara valt sau lipitura capacelor unor cutii pentru conserve de peste uzate si reziduurile din diverseramuri industriale.
O alta sursa de contaminare cu plumb a apei si alimentelor o constituie vasele de fier,cupru,otel etc.,spoite cu cositor plumbifer.Chiar si gratarele spoite cu un asemenea aliaj care contine 30% plumb pot contamina friptura pina la 10-90mcgpb/kg.Aceasi situatie intervine si in cazul folosirii acestui aliaj pentu cositorirea cutiilor de conserve.daca contine mai mult de 0,2% plumb.
Totodata,plumbul poate contamina alimentele si prin folosirea frauduloasa a unor saruri de plumb,in specialpentru obtinera unui colorit placut.Astfel,ceruza(carbonat bazic de plumb)se foloseste pentru albirea si cresterea densitatii fainii,cromatul de plumb(de culoare galbena),pentru inbunatatirea coloritului untului,litarga(oxidul de plumb),pentru inbunatatirea gustuluila bauturi,minium(tetraoxid de plumb),pentru boiaua de ardei.
Se semnaleaza migrarea plumbului din vesela in aliment,in mediu acid(alimente otetite,cu sos de otet),putind ajunge,in cazul solutiei de 4-20% acid acetic,pina la 10-315 mg/litru solutie.
Alte surse pentru om ar mai fi praful de copt contaminat cu plumb,bauturile acide vara mentinute in vase de cristal,mancarurile acide dinvanat care contin resturi de alice de plumb,tigarile,fructele,drojdia de vin(prin particulele de proteina retine mult plumb)etc.Fructele contaminate se spala cu acid clorhidric diluat;pe fructe se pot gasi20-40 mg pb/kg.De mare importanta sunt aerosolii fumului industrialce se depun pe o raza periuzinala de 3-12 km,fumul vulcanic,fumul padurilor arse,fumulmeteoritic sau aerosolii oceanici.
Pentru evitarea intoxicatiei cu plumb a animalelor care sunt adaptate in ape naturale de suparafata(rau,lac,helesteu etc)este necesar sa se cunoasca din timp daca in aceasta apa se varsa ape reziduale de la diferite instalatii industriale in care este prezent plumbul.Fabrica in cauza este obligata sa aibe pentru apa reziduala filtre decantoare.Totodata,apa are un continut ridicat de plumb,acolo se practica vanatoare cu alice de plumb.pestii,prin lantul trofic-fito si zooplancton-pot contine asa de mult plumb,incit intoxica mortal pasarile ohtiofage.Au fost semnalate cazuri de intoxicatie si la om cind a consumat astfel de peste.Insasi apa paote fi toxica pentru om si animale,prin continut ridicat de pb.
In apa potabila OMS admite 0,05 mg/l.
Oasele provenite de la animale intoxicate cronic nu se vor folosi pentru faina de oase.
Alimentele nu se vor conserva in cutii cu staniu care are un continut de plumb de 50%.In industria alimentara nu se vor intrbuinta cromat de plumb,in loc de galbenus de ou.
La manipularea puberilor si pastelor de arseniatde plumb folosite ca insecticide de ingestie trebuie sa se ia masuri de protectie a muncii,iar furajele contaminate(tratate),inainte de a fi date in hrana,sa fie supuse unui examen de laborator.
Se vor lua masurica animalele sa nu aiba posibilitatea de a linge diverse obiecte vopsite cu miniu de plumb sau sa roada vopseaua de pe diferite obiecte,sa linga de pe par sau piele unguentele medicamentoase.
Se recomanda ca garajele,depozitul de benzina,locul de manevrari sle masinilor etc.sa fie la 150-200 m de adaposturile de animale,iar animalele sa nu aiba acces in aceste locuri,intrucit se pot inregidtra cazuri de intoxicatie cu tetraetil si tetrametil de plumb,atit la om,cit si la animale.Totoodata se recomanda multa precautieatunci,cind in lipsa de alt insecticid,se foloseste tetraetilul de plumb.
Fumul de tutun contine cantitati apreciabile de plumb.
Controlul periodoc oblicatoriu se va efectua si de-a lundul autostrazilor,la iarba plante furajere,legume,zarzavaturi etc.intrucit pina la maximum 50m lateralcontinutul de plumb este curent crescut de 50-60 ori.La animalele situate in vecinatatea autostrazilor,prin intermediul consumului plantelor furajere acumulatoare de plumb,continutul de plumb in ficat creste de 20 ori si 3-4 ori in carne si lapte la bovine.Plumbul este introdus in benzina sub forma de tetraetil sitetrametil de plumb,folositi ca antidetonanti,pe linga cele doua hidrocarburi aromatice azotate(nitropiren si nitrofluorantren)care,emanate o data cu gazele de esapament din arderea amestecului de benzina si motorina,s-au dovedit a fi cancerigene.
Prin spalarea alimentelor si furajelor se indeparteaza o cantitate de pb lipsita de impotanta.
OMS admitein aer 0,2 g pb/m3.







Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)




Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910



 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta