Vasele sanguine sunt situate in derm si au un calibru mic cu lumenul
tapetat de un rand de celule endoteliale turtite, arteriolele au lumenul
mai rotunjit iar venele mai latit. Fara a avea o topografie fixa ele se grupeaza
in trei etaje: vasele mai mari in hipoderm, cele de calibru mijlociu
se concentreaza in plexul orizontal subdermic, iar cele mici formeaza
plexul subpapilar. De la nivelul plexului subpapilar emerg spre varf numeroasele
papilele capilare, avand un perete redus la endoteliu, cu cateva
histiocite si pericite in jurul acestuia. o4f23fp
Un organ vascular special prezent in derm, mai frecvent la extremitatile
degetelor si patului unghiilor, il reprezinta glomusul. Acesta este constituit
dintr-o anastomoza arterio-venoasa directa, respectiv dintr-o arteriola aferenta
cu lumenul ingustat si o vena aferenta cu lumen largit. Inconjurate
de celule glomice, contractiile dispuse stratificat in jurul segmentului
arterial au rolul de a regla debitul sanguin la nivelul anastomozei.
Vasele limfatice culeg limfa care circula prin spatiile intercelulare malpighiene
si prin fasciculele conjunctive dermice. Ele iau nastere in papile si
se varsa intr-un plex subpapilar, superpus aceluia vasculosanguin, iar
din acesta intr-un plex subdermic, ca si vasele sanguine.
Circulatia cutanata este reglata de centrii vasomotori -; din maduva spinarii,
bulb, hipotalamus si cortex -; si de factori hormonali. Sistemul circular
cutanat are un rol important in schimburile metabolice si in termoreglare.
Inervatia pielii se efectueaza prin nervi cerebrospinali centripeti (senzitivi)
si prin filete simpatice, centrifuge, cu actiune mai ales vasomotorie si secretorie,
care au terminatiile in muschii netezi cutanati, in peretii vaselor
si in glandele sudoripare. Spre deosebire de fibrele nervilor cerebrospinali
(care sunt mielizate) cele simpatice sunt amielinice. Venind din profunzimea
hipodermului, urca sinuos spre derm, insotind pachetul vascular si luand
parte la plexurile dermice si subpapilare; mici ramificatii urca spre epiderm,
iar unele neurofibrile ajung pana in apropierea stratului granulos.
In afara terminatiilor libere epidermice, in derm si hipoderm se
mai gasesc celule si mai ales ”corpusculi” senzoriali specializati:
? Sensibilitatea tactila este atribuita corpusculilor Meissner, discurilor Merkel,
precum si terminatiilor in forma de cosulet de la nivelul foliculilor
polisebacei;
? Sensibilitatea termica este asigurata de corpusculii Krause (pentru frig)
si corpusculii Ruffini (pentru cald);
? Sensibilitatea tactila si la presiune isi are reprezentantii in
corpusculii Vater- Pacini si in varianta acestora--corpusculii Golgi-
Manzzoni;
? Durerea isi are corespondentul anatomic in terminatiile nervoase
libere din dermul superior;
? Pruritul nu are terminatii nervoase specializate, ci reprezenta doar o forma
atenuata speciala a durerii.
Toate aceste manifestari ale sensibilitatii cutanate pornesc ca semnale (excitatii)
de la nivelul exteroceptorilor amintiti, care le inregistreaza si le transmit
sistemului nervos central, transformandu-se la nivelul scoartei cerebrale
in senzatiile corespunzatoare de frig, caldura, presiune, etc.
Odata cu schimbarea mediului inconjurator, la aparitia radiatiilor prea puternice
apar in primul rand schimbari ale structurii pielii.
Dupa catastrofa de la Cernobil au aparut riduri, alunite, veruci seboreice,
melanomuri, carcinomuri, care transforma viata omului intr-un calvar, mai ales
cele din urma mentionate.
Eu, am reusit insa izolarea unor SBA care pot efectua o „transformare
„ biologica a tesutului nedorit pe care il elimina fara durere si urme
nedorite. Detalii despre acest subiect ve-ti citi in capitolele urmatoare.
