Daca hepatita nu este depistata si tratata la timp, poate duce la complicatii grave si chiar la ciroza sau cancer de ficat

In ultimele decenii, in rindul bolilor cronice ale ficatului s-a inregistrat o crestere continua, datorata, pe de o parte, progreselor in diagnosticul acestor afectiuni, iar pe de alta cresterii numarului de bolnavi. In acelasi timp, bolile cronice ale ficatului cunosc si o crestere absoluta, cauzata de contactul bolnavilor cu singe infectat sau alte produse patologice, folosirea unor instrumente incorect sterilizate si aglomerarile de populatie. v7n18nb
O alta cauza a acestei cresteri o constituie conditiile igienice precare din cadrul colectivitatilor de copii, cum ar fi gradinite, scoli, internate sau cantinele.

Virusuri de la A la G

Printre cauzele hepatitelor se numara agentii virali, virusurile, care pot fi o amenintare continua la adresa sanatatii. In prezent, sint cunoscute o serie de tipuri de virusuri, nominalizate cu literele alfabetului, de la A la G, fiecare dintre ele avind numeroase subtipuri. Cele mai agresive tipuri de virus sint B si C. In evolutia hepatitei, exista mai intii un episod acut, care urmeaza momentului infectarii. In numai 30% dintre cazuri, aceasta etapa acuta ia forma unui icter. De aceea, numai aceste persoane se prezinta la medic si sint etichetate ca suferind de hepatita acuta. In cazul celorlalti, episodul acut se prezinta doar sub forma de dureri articulare sau de manifestari de tipul gripei. Din aceasta cauza, bolnavii nu sint izolati chiar in perioada in care potentialul de contagiozitate este foarte mult crescut. Dupa episodul acut urmeaza o perioada de convalescenta, in cursul careia se produc o serie de reactii care tind spre eliminarea virusului din organism, concomitent cu un proces de vindecare a ficatului. Daca in aceasta perioada de sase luni, acest proces de vindecare nu a avut loc, avem de-a face cu cronicizarea hepatitei acute. Procentul de cronicizare difera in functie de tipul virusului. Astfel, numai 2% dintre cei care s-au imbolnavit de hepatita A se cronicizeza, pe cind in cazul celorlalte tipuri de virus cronicizarea se produce in 20-30% din cazuri.

Hepatita A

Hepatita A este o infectie virala foarte contagioasa a ficatului. Cele mai multe infectii rezulta din contactul cu o persoana infectata. Pentru ca boala sa se ia este nevoie ca o persoana sa bea din aceeasi cana, sa foloseasca aceeasi farfurie sau obiect cu persoana infectata. Simpla prezenta in incapere a unei persoane bolnave nu duce la imbolnavirea celor din jur, daca nu exista un contact fizic direct. Simptomele bolii apar repede si hepatita A se manifesta prin febra, oboseala, pierderea apetitului, stare de voma, durerile de stomac, urina inchisa la culoare si ingalbenirea pielii si a ochilor. Este posibil ca multe simptome sa nu apara sau sa fie ignorate si atunci persoana bolnava poate transmite hepatita fara sa stie ca o are. Hepatita A este rareori fatala, iar pacientii isi revin dupa citeva saptamini de tratament. Impotriva acestui tip de hepatita exista si un vaccin care este eficient aproape 100%.

Hepatita C

Hepatita C este o infectie virala a ficatului care este imprastiata prin contact direct cu singele unei persoane infectate si poate fi transmisa sexual. Multi dintre cei care contacteaza acest virus nu prezinta simptome. Pot aparea insa manifestari asemanatoare gripei care dispar in citeva saptamini. Simptomele sint aceleasi ca si in cazul hepatitei A. Hepatita C poate avea insa complicatii foarte grave si ignorarea ei duce la deteriorarea grava a ficatului, ciroza si cancer. Deocamdata, nu exista un vaccin impotriva hepatitei C. Boala se poate lua prin relatii sexuale neprotejate cu o persoana infectata si daca o persoana este expusa la singe infectat prin folosirea acelorasi ace sau chiar prin tranfuzii. Boala se poate transmite si prin efectuarea unui tatuaj sau piercing intr-un mediu sau cu obiecte nesterile.

Hepatita B

Hepatita B este o infectie virala a ficatului care este transmisa prin folosirea drogurilor injectabile, contactului sexual cu o persoana infectata si prin expunerea la fluide umane, cum ar fi sperma, secretiile vaginale. Boala poate aparea din nefericire si la bebelusi, dar nu este inca sigur cum contacteaza micutii aceasta boala. Cel mai probabil, spun specialistii, prin laptele de la mama. Semnele bolii pot aparea intr-o perioada de 6 saptamini pina la 6 luni de la infectare si sint aceleasi ca la hepatita A. Si hepatita B duce la complicatii grave cum ar fi ciroza sau cancerul de ficat. Din fericire, impotriva acestui virus exista un vaccin eficient.

Contagiozitate foarte ridicata

Caile de transmitere sint diverse, ca si produsele prin care se transmite virusul hepatic. Caile patologice principale sint singele infectat si diferitele secretii (salivara, bronsica, scaun). Sursa de infectie principala o reprezinta omul bolnav, insa, pe linga aceasta, virusul hepatic poate fi transmis si de purtatori sanatosi. In tara noastra, procentul de purtatori este de aproximativ 45-50% din totalul populatiei. Colectivitatile de orice fel favorizeaza transmiterea bolii. De asemenea, persoanele care activeaza in spitale de boli contagioase, laboratoare si sali de operatie sint mult mai expuse la efectul virusurilor hepatice putind intra in contact cu singele infectat. Receptivitatea este crescuta la anumite virste, copiii fiind mai expusi la virstele de 6-7 ani si cea de 14-15 ani, adica perioadele cind ei intra in contact cu alte colectivitati, la debutul scolii si al liceului. In tara noastra, cele mai frecvente cauze ale hepatitei cronice sint virusii si consumul de alcool.

Medicamentele pot afecta ficatul

Unele medicamente folosite abuziv, fara recomandare sau in doze necorespunzatoare, pot avea ca efect imbolnavirea ficatului. Este vorba despre tranchilizante, medicatia psihotropa (folosita in tratarea unor afectiuni psihice), tuberculostaticele sau Halotanul (un anestezic). Agravarea bolilor ficatului poate fi provocata si de lipsa unui tratament adecvat, care are drept cauza neglijenta bolnavului, costul ridicat al tratamentului, un diagnostic tardiv sau incorect, prezentarea cu intirziere la medicul specialist si la serviciile de laborator, singurele in masura sa stabileasca un diagnostic corect.

Diagnostic uneori tardiv

Pentru un diagnostic corect de hepatita cronica este nevoie de un set de analize, care trebuie sa fie efectuate in laboratoare bine dotate, pentru a se obtine un rezultat semnificativ. Odata diagnosticul pus, bolnavul va fi tratat o perioada lunga de timp in functie de acesta. Simptomatologia clinica este total nespecifica, adica semnele bolii pot fi usor confundate cu cele ale altor afectiuni. De aceea, cind apar simptome evidente din partea ficatului, diagnosticul este, de multe ori, tardiv. Simptomele hepatitei cronice sint acuzele dispeptice, adica manifestarile necaracteristice din partea tubului digestiv: balonari, disconfort dupa mincare, dureri usoare in zona ficatului, un apetit capricios. De multe ori, se inregistreaza si simptome psihice, ca, de exemplu, o astenie nejustificata, oboseala, insomnii si scaderea capacitatii de munca.

Dieta usor de suportat

Tratamentul bolilor cronice ale ficatului se face mai ales combatind cauza aparitiei lor. Acesta este un tratament antiviral, care urmareste stoparea consumului de bauturi alcoolice si scoaterea bolnavului din mediul toxic. In stadiul acut al bolii, este obligatoriu ca persoanele afectate sa fie izolate si internate in spitalele de boli infectioase. Dupa 6 luni, se realizeaza un bilant cu privire la evolutia bolii, prin care se stabileste daca persoana respectiva este vindecata sau trece in stadiul cronic al bolii. De regula, daca tratamentul este respectat cu corectitudine, rezultatele sint bune, adica vindecarea se produce in circa 70-80% din cazuri. Atita timp cit boala de ficat nu cunoaste complicatii, regimul de viata este foarte apropiat de cel normal. Numai ca bolnavul este obligat sa se abtina de la eforturi fizice mari, sa mentina un program de odihna rational si sa nu faca abuzuri alimentare. Daca nu intervin complicatii, precum ciroza cu retentie de apa sau sare, tratamentul dietetic propriu-zis nu are particularitati deosebite. Regimul este echilibrat in glucide, proteine si lipide, cu aport suficient de saruri minerale, inclusiv sare de bucatarie. In cazul in care bolile ficatului se asociaza cu alte afectiuni, ale stomacului, colecistului, intestinului sau pancreasului, pacientul este obligat sa respecte un regim in functie de aceasta boala asociata. Foarte important in recuperarea bolnavului este repausul postalimentar, care favorizeaza cresterea fluxului sanguin la nivelul ficatului si vindecarea leziunilor existente.

Medicamente cu efect redus

In prezent, exista scheme de tratament acceptate pe plan mondial, care cuprind doze de Interferon (cel mai cunoscut agent antiviral), in functie de gravitatea leziunilor, de tipul de virus, de posibila combinatie a acestora si de toleranta bolnavului. Acest tratament dureaza intre 6 si 18 luni, iar doza de Interferon folosita este stabilita de catre medicul specialist. In practica medicala sint folosite o serie de medicamente cu efect hepato-protector: Essentiale, Silimarina, Hepaton, Redigest, Elcohep, a caror eficienta insa nu a fost dovedita pe masura asteptarilor.

Reteta naturista

Carbune vegetal poate fi un remediu nemedicamentos pentru afectiunile ficatului. Pentru prepararea carbunelui vegetal sint necesare urmatoarele plante (in proportii egale, dar nu in cantitati foarte mari) - simburi de masline - simburi de struguri - saminta de cinepa - crengi de vita-de-vie - radacina de stevie - rostopasca (partea superioara a plantei: frunze + flori).

Modul de preparare:
1. Simburii de masline, de struguri si saminta de cinepa se ard, pe rind, intr-un tuci, pina se carbonizeaza.
2. Radacinile de stevie si de rostopasca se maruntesc, se usuca, apoi se incalzesc pina la carbonizare intr-un cuptor incins.
3. Crengile de vita-de-vie (sa fie vechi si uscate de un an) se ard intr-un foc inabusit, dupa care ramin 24 de ore intr-un recipient inchis ermetic, transformindu-se in cenusa.
4. Se amesteca in parti egale toate pulberile obtinute.
Mod de administrare:
In functie de gradul evolutiv al bolii, se ia o lingura rasa din acest amestec, la intervale de 3-7 zile, de preferinta intre mese, fie amestecindu-se cu o lingura de miere, fie dizolvindu-se intr-o jumatate de pahar de vin rosu natural. Cei care nu suporta nici vinul, nici mierea pot folosi suc de fructe sau ceai. In nici un caz nu se inghite praful gol.
In forma acuta a hepatitei virale sint suficiente 10 doze. In forma cronica a hepatitei virale numarul de doze este in functie de evolutia bolii.
Atentie! In cazul hepatitelor complicate: insuficienta hepatica acuta, colestaza, ciroza hepatica decompensata - remediul are eficienta scazuta.

Urmarile pot fi prevenite

• In faza de stare a imbolnavirii prin hepatita, copiii trebuie sa respecte repausul la pat; in aceasta faza se refac celulele hepatice distruse de virus. Repausul la pat ajuta procesul de refacere, iar parintii trebuie sa ajute copilul sa respecte aceasta indicatie medicala.
• Niciodata si sub nici un motiv nu i se va da copilului mic sa bea alcool ca atare sau ca vin tonic ori in solutii alcolizate deoarece ficatul copilului nu este pregatit sa metabolizeze toxicul care este alcoolul si cu atit mai putin dupa hepatita.
• Hepatitele virale pot fi prevenite prin respectarea igienei (spalarea miinilor, folosirea latrinelor), iar pentru un anumit tip (hepatita B) prevenirea se face prin vaccinare.
• Deprinderile de igiena individuala, precum spalatul miinilor si folosirea latrinelor sint cheia prevenirii hepatitelor virale transmise prin mecanismul fecal - oral;
• Reducerea numarului de injectii primite de copil este cheia prevenirii hepatitelor dobindite pe aceasta cale. Singurele injectii necesare pentru copilul sanatos si normal dezvoltat sint injectiile pentru imunizari. Marea majoritate a afectiunilor acute ale copilului mic sint afectiuni care nu necesita tratament medicamentos, iar in afectiunile acute care necesita tratament, medicamentele administrate oral sint intotdeauna de preferat celor injectabile.
• Hepatita virala B poate fi prevenita cu succes prin vaccinare; vaccinarea completa si eficienta este alcatuita din trei administrari a cite o doza.

Leacuri din farmacia verde

Ceaiuri de anghinare (o lingura de frunze maruntite, oparite in 500 ml apa clocotita), de cicoare, rostopasca, sunatoare, catina alba, levantica, frasin, papadie, turita mare.
Suc de morcovi: se trec prin razatoare morcovi rosii, proaspeti, apoi se dau prin masina de tocat. Sucul obtinut se consuma imediat. La frigider nu e indicat sa fie pastrat mai mult de 24 de ore. Se beau doua pahare zilnic.
Suc de pepene verde: se obtine din miez de pepene bine copt, dat prin masina de tocat. Se bea cite un pahar pe zi.
Cite o lingurita de miere de albine inaintea meselor este foarte eficace.
Apa minerala recomandata este cea de Bodoc, Covasna, Tinca, Malnas. Se bea dimineata, calduta, pe stomacul gol si seara inaintea cinei, cite 200 ml.
Pentru stimularea evacuarii bilei, se poate recurge la plante cu actiune coleretica si colagoga (anghinare, cimbrisor, cimbru de gradina, galbenele, crusin, iarba mare, schinel, rozmarin, sunatoare, turita mare, papadie.
Cea mai renumita dintre plantele utilizate in leziunile ficatului este armurariul, sub forma preparatului Silimarina.